DISTRIBUIȚI

Dreptul de vot este un drept universal, un drept care s-a obţinut greu, prin luptă. Este un principiu de bază al democraţiei şi care o dată la 4 ani plasează puterea în mâna oamenilor. In contextul alegerilor ce vor avea loc anul viitor se doreşte o schimbare faţă de cele din 2014, Comisia Europeană propunând o serie de măsuri care au menirea de a asigura alegeri libere şi corecte. Preşedintele Jean – Claude Juncker, în discursul său privind Starea Uniunii, face referire la o serie de măsuri concrete în acest sens. Se vorbeşte de o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte materialele publicitare cu caracter politic care sunt postate online. De asemenea, aplicarea de sancţiuni în cazul când datele cu caracter personal sunt folosite ilegal pentru a influenţa deliberat rezultatul alegerilor europene. Analizând istoria alegerilor de până acum, cetăţenii au fost obiectul unor manipulări şi campanii masive de dezinformare online, plus că probabil au existat cazuri când datele cu caracter personal au fost utilizate ilegal, motiv pentru care sunt luate astfel de măsuri. Se mai vorbeşte despre rețelele de cooperare în materie electorală, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică și combaterea campaniilor de dezinformare. Statelor membre li se cere să înfiinţeze reţele naţionale de cooperare în materie electorală care să participle la o reţea de cooperare la nivel European pentru a identifica mai repede eventualele ameninţări, ca şi despre înăsprirea normelor privind finanţarea partidelor politice europene. Sancţiunile pot ajunge la 5% din bugetul anual al partidului politic European sau al fundaţiei europene care a încălcat normele în materia protecţiei datelor în vederea influenţării intenţionate a alegerilor europene. Mai mult, cei vinovaţi de aceste încălcări nu vor putea beneficia de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene în anul în care s-a aplicat sancţiunea. Nu trebuie omis şi faptul că se vorbeşte de punerea în comun a resurselor și a cunoștințelor de specialitate în domeniul tehnologiilor de securitate cibernetică. Aceste măsuri au ca scop protecţia datelor, consolidarea securităţii cibernetice şi combaterea dezinformării online. Cum măsurile sunt prevăzute în noile norme ale Uniunii Europene în contextul alegerilor europene ce vor avea loc anul viitor pentru a asigura un vot democratic, un vot liber şi corect, nu ne îndoim că aşa va şi fi. România ca stat European are obligaţia să respecte noile norme ale Uniunii Europene şi să le aplice, respectând astfel statul de drept, dar şi democraţia care este liantul statelor europene.
Într-o altă ordine de idei suntem supărați pe Uniunea Europeană pentru că nu ne-a adus bunăstarea promisă. Suntem supărați pe Uniunea Europeană pentru că ne-a condiționat aderarea cu distrugerea economiei naționale pentru a face loc pieței de desfacere. Suntem supărați pe Uniunea Europeană pentru că ne-a luat o parte din suveranitate și face directive pe care trebuie să le aplicăm. Suntem supărați pe Uniunea Europeană pentru că, se spune că, ea nu ne permite să ne dezvoltăm așa cum noi ne-am dori. Nu trebuie să fim supărați pe Uniunea Europeană pentru că pe principiul Dumnezeu îți dă dar nu îți pune în traistă, aceasta oferă sprijin, de orice natură, pentru cei ce știu să îl utilizeze. Să privim la greci, la spanioli, la țările nordice sau la cele baltice și vom vedea că este așa. Nu trebuie să fim supărați pe Uniunea Europeană pentru că ne-a distrus economia pentru că noi am făcut acest lucru, din ignoranță, rea voință sau interes personal meschin. Am avut și avem ocazia să reparăm greșelile dar nu am făcut-o și nu o facem. Nu trebuie să fim supărați pe Uniunea Europeană pentru că stabilește cadre legislative, poate uneori birocratice, pentru că acestea sunt negociate cu statele și mai mult, ele reglementează cadrul general și nu aplicabilitatea inflexibilă. Faptul că noi nu știm ce vrem sau că procesul de negociere ne este străin, nu înseamnă că suntem nevinovați. Nu trebuie să fim supărați pe Uniunea Europeană pentru modul în care se dezvoltă pentru că o face în raport cu nevoile generale, dar se bazează pe capacitatea statelor de a-și integra interesele naționale în cele comunitare. Uniunea Europeană nu interzice nici construcția de autostrăzi și nici ajutorul de stat pentru întreprinderi, dar condiționează toate acestea de strategii integrative pe termen lung.
Dumnezeu și Uniunea Europeană ne sunt prieteni dar condiționează binele de comportamentul nostru. Lumea se schimbă, America se izolează, Rusia crește în putere, terorismul este omniprezent și de aceea Uniunea Europeană trebuie să fie unită. Unitatea nu poate fi realizată dacă noi, membrii uniunii nu înțelegem care ne sunt interesele. Democrația își schimbă paradigma și vedem că tot mai mult corporațiile și birocrația înlocuiesc masa de votanți. Birocrația este bună cu anumite limite, companiile sunt bune atât timp cât sunt responsabile, dar poporul trebuie să stabilească, prin reprezentanții săi politici, care le sunt limitele.
Țările contează atât timp cât sunt percepute ca actori inteligenți și ca entități interesate și interesante între ele. Nu doar marile puteri economice fac politică pentru că, rămâne valabilă expresia buturuga mică răstoarnă carul mare, cu condiția să știe unde se poziționează.
România este Grădina Maicii Domnului dar pare că este secătuită și plină de buruieni. România a uitat să facă politică externă și să-și negocieze interesele pentru că diplomații au fost înlocuiți de oameni de partid. România nu se dezvoltă infrastructural pentru că nu are o strategie, iar preocupările partidelor este să satisfacă așteptările materiale ale populației dependente de stat.
România pierde din credibilitate pentru că parte din liderii politici sunt ignoranți și pentru că ei nu folosesc specialiști nici în dialog ș nici în negocieri, pentru că ei le știu pe toate. România își pierde moralitatea pentru că la noi totul se vinde și se cumpără, de la diplome, la poziții și de la obediență la caracter.
Soluția este la îndemâna noastră cu condiția să schimbăm paradigma. Avem nevoie de lideri cu carismă și caracter frumos. Dacă nu îi avem trebuie să îi cultivăm sau să îi credităm pe cei cu experiență și care sunt mai puțin contaminați. Avem nevoie de profesionalism în țară și în instituțiile Uniunii Europene și cred că prin efort și lobby marcat de patriotism am putea ajunge să avem și români în conducerea directoratelor unionale și nu doar în mici poziții de execuție. Avem nevoie de dezvoltarea relației lider politic-consilier și trebuie să renunțăm la balcanismele prin care rudele unor politicieni sunt consilierii altor politicieni. Avem nevoie de modestie comportamentală și să înțelegem că avem limite de cunoaștere și să dăm Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu.
Avem nevoie de implicare civică și poporul trebuie să conștientizeze și să își asume responsabilitatea transformării. La biserică, la partid, la clubul de lectură, în orice loc unde sunt mai mulți, se poate schimba lumea, puțin câte puțin. Atomizarea, izolarea în casă, defetismul, fuga de politică, caracterizată ca murdară, ne blochează ca țară și perspective. Slăbiciunea unui neam stă în valorarea redusă a liderilor și în lipsa de unitate a poporului. Dumnezeu și Uniunea Europeană ne ajută dacă văd că vrem să fim ajutați și dacă văd că ne-am stabilit drumul și am început să ne mișcăm.

Monica ROMAN, preşedinte Tribunalul de Arbitraj Instituţionalizat Galaţi