DISTRIBUIȚI

Cazul generalului-locotenent Michael Flynn zguduie teribil scena americană, în ciuda tăcerii presei – într-o majoritate covârșitoare mâncătoare de căcat „democrat”. Ce s-a întâmplat peste Ocean este tulburător pentru un om care are cât de cât o minimă cultură a democrației de tip american. Pentru noi, din contră, întâmplările de-acolo seamănă ca două picături de apă cu ceea ce-am trăit și, din nefericire, continuăm să trăim aici.

Michael Flynn, militar de carieră și cunoscător al sistemului de securitate american, era consilierul cel mai prețios al lui Trump deoarece, sub conducerea sa, urma să se petreacă o restructurare din temelii a serviciilor de securitate americane. Păcatul lui Flynn era acela că știa exact ceea ce face. Astfel a devenit o țintă principală în lupta pe care statul subteran american a dus-o de la bun început împotriva lui Trump. Tot ceea ce ați văzut în afacerea „RussiaGate” a fost, simplu spus, o mâncătorie de rahat, o însăilare de așa-zise probe nesusținute de absolut nimic. Asta însă nu i-a împiedicat pe rahații din statul subteran american să-i provoace permanente daune de imagine lui Trump prin torpilarea membrilor echipei sale.

Cu Flynn situația a fost extrem de bine orchestrată. În lumina noilor probe dezvăluite recent, rezultă fără drept de apel că FBI a comis o înscenare grosolană în cazul acestuia, conducând ancheta în așa fel încât să-l determine să mintă. A fost o operațiune ticăloasă care s-a lăsat cu demisia lui Flynn. Iată însă că lucrurile nu s-au oprit acolo.

Ancheta lui Robert Mueller, care avea ca scop incriminarea lui Trump, s-a încheiat fără niciun rezultat, dar cu cheltuirea inutilă a câtorva zeci de milioane de dolari din banii publici, într-o isterică vânătoare de vrăjitoare. Meritul lui Trump a fost acela că a rezistat eroic și, până la urmă, ancheta uneltei Mueller s-a prăbușit sub presiunea propriei prostii. Doar că, odată rostogolită roata, ea a avut un efect de bumerang. Dac-ar fi să amintim numai afacerea „Uranium One” și-am avea o probă suficientă pentru a-i incrimina pe democrații responsabili (Obama&Clinton) într-un proces de înaltă trădare.

Însă, cum bine se știe, mecanismele de apărare ale democraților sunt extrem de bine puse la punct, mai ales în condițiile în care absolut toată presa și majoritatea instituțiilor statului american sunt infectate de ideologia lor abjectă. Astfel a trebuit să se meargă mult mai adânc. Așa s-a ajuns la desecretizarea unor documente ale FBI care scot la lumină un număr incredibil de abuzuri comise de instituția în cauză pe vremea administrației Obama. Fac o paranteză pentru a vă aminti că Obama a fost președintele american care a pus pe tapet în cel mai brutal mod posibil agenda globalistă, în detrimentul intereselor logice ale statului american.

FBI a acționat ca o veritabilă poliție politică, fabricând documente, inventând rapoarte și false dovezi pentru un singur obiectiv: eliminarea adversarilor politici ai democraților americani. Așa au picat, rând pe rând, o groază de adversari care nu se dovedeau suficient de „corecți politic” pentru a rămâne pe scena politică. Prin acest gen de presiuni, democrații au reușit să forțeze – inclusiv în rândul republicanilor – politicieni care au deturnat obiectivele istorice ale conservatorismului tradițional american. Mai mult, și-au dezvoltat tot felul de instrumente de presiune astfel încât să restrângă cât mai mult dreptul de exprimare a opiniilor politice contrare trendului impus de agenda globalistă. Întregul mecanism de tip caracatiță avea în centrul său binomul FBI – CIA. De-aceea, propulsarea generalului Flynn a fost considerată o alertă de grad zero și de aceea a fost atras în capcana care s-a sfârșit cu procesul său de sperjur.

Modul în care acționa FBI a fost replicat la noi de Laura Codruța Koveși – zisă și Cicloapa – care-a beneficiat de training specializat după vizita la București a fostului șef FBI James Comey. Dezastrul pe care l-a produs Cicloapa în România e ireparabil întrucât a reprodus la modul grosolan structura discretă sub care acționa FBI. În timp ce acolo structura subterană era conspirată, aici totul s-a făcut la lumină, cu protocoale grosolane și procese publice în care acuzații n-aveau nicio șansă în condițiile în care întreg „universul” complota împotriva lor: judecătorii erau colaboratori ai serviciilor secrete, porcurorii de asemenea și avocații apărării – uneori și ei cu stagii la SRI – defectau în momentele cheie. Așa se ajungea ca un simplu denunț al unui pușcăriaș să se rostogolească, susținut fiind de o presă ventilatoare de căcat și de o justiție iremediabil compromisă.

Nu-mi dau seama care va fi rezultatul final în SUA. În mod normal, dovezile scoase la lumină ar trebui să detoneze statul subteran american. Doar că, peste toată povestea amintită, s-a abătut prostia virusului lu’ Pește care miroase de la o poștă a afacere globalistă menită a-i detona candidatura lui Trump. Dacă vă veți uita cu atenție, vei putea constata că evoluția lui Trump urmează o curbă similară evoluției lui Dragnea. Fix în momentul în care părea că Dragnea a câștigat – reușind să impună legile normalizate ale Justiției – a venit inexplicabila „bombă electorală” a europarlamentarelor în care STS – ul a fabricat din generoasa sa pălărie succesul PNL + USR.

Până în clipa de față vă pot spune că, dacă lucrurile continuă în aceeași direcție, deznodământul aventurii lui Trump ar putea să-l coste nu doar mandatul, ci și propria avere și libertatea. Spun aceasta deoarece văd cum, în ciuda dovezilor care-ar fi trebuit să se lase cu ani grei de pușcărie, proptelele statului subteran american stau bine-mersi, fără nicio problemă. Și, mai mult, își continuă neabătute programul la nivel global.

O putem constata limpede la București, unde Ambasadorul SUA – teoretic numit de Trump – e chiar mai golan decât Klemm – lucru greu de imaginat întrucât, în materie de bădărănism și ghiolbănie, acesta părea de neegalat. Sau, o constatăm la nivel european, unde Cicloapa a fost impusă la șefia Parchetului multi-național. La fel, la nivel de CEDO, tocmai ce-a obținut o decizie grosolană de susținere care, dacă n-ar fi tragică pentru noi, ar fi demnă de râs întrucât numai niște prostovani notorii și ageamii în domeniul dreptului se pot pronunța pe o asemenea speță altfel decât respingând-o. Ca să nu mai vorbim de împingerea lui Coldea spre șefia unui mega serviciu secret european, de parcă s-ar dori repetarea tragicomediei românești la nivelul Continentului. Sincer să fiu, boii care-au complotat atâta împotriva noastră și-ar merita cu vârf și îndesat un tratament bădărănesc pus în scenă de cei doi prostovani recrutați din bătătura noastră.

N-o mai întind inutil. Voi spune doar atât: singura șansă a lui Trump este aceea de a scoate la lumină dovezile crâncene care să incrimineze întreaga ocultă mondială. Dacă va reuși să aducă la nivelul publicului dovezile care se prezumă că există, atunci ar mai avea o șansă de salvare, chiar dacă aceasta ar presupune dinamitarea întregului stat american. Gândiți-vă că doar picajul Hollywood-ului ar fi o teribilă fragilizarea atât a politicii interne cât și externe. Hollywood-ul însă e doar partea vizibilă a aisbergului. În subteranele mizerabile se ascund judecători, procurori, șefi de servicii mai mult sau mai puțin secrete s.a.m.d. O viermuială crâncenă care ar dinamita efectiv statul american, dar ar conduce la o necesară curățire a societății. Rămâne să vedem dacă Trump va lupta până la cap sau dacă o va sfârși într-un destin banal precum cel al autohtonului Dragnea.