DISTRIBUIȚI

Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a explicat pentru Digi24.ro care este miza deciziei pe care CCR a amânat-o până vinerea viitoare și ce posibilă legătură ar fi între aceasta și ultimul termen de judecată în dosarul angajărilor fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman: anularea tuturor sentințelor date de completurile de trei judecători și o amnistie mascată prin prescrierea răspunderii penale, printre care și faptele din dosarul în care este judecat Liviu Dragnea.
Întrebat dacă se va aplica retroactiv decizia CCR în cazul în care luni s-ar da o sentință în dosarul angajărilor fictive, iar vineri, CCR va admite contestația depusă de Florin Iordache împotriva completurilor de 3 judecători de la ICCJ, Augustin Zegrean a răspuns: „Păi asta se vrea, să se aplice retroactiv, cum au făcut și în situația completurilor de 5 care au fost declarate ilegale și s-au reluat procesele. Ei asta vor!”
„Judecătorul care judecă luni procesul pe fond nu este obligat să aștepte decizia CCR de vineri, deci, în situația ipotetică în care ar fi pronunțată o condamnare, persoana respectivă ar merge în arest. Și chiar dacă CCR dă o decizie favorabilă pe 19, ea intră în vigoare doar după publicarea în Monitorul Oficial, după ce va exista o motivare publicată în Monitorul Oficial, mai durează o perioadă”, a explicat fostul președinte al CCR.

„Problema este că dacă CCR va da sentința favorabilă, toate dosarele judecate din 2003 încoace, am auzit că sunt 170, vor fi redeschise și faptele sunt prescrise deja. În cele mai multe dosare, faptele sunt prescrise deja. Și în dosarul angajărilor de la Teleorman se vor prescrie. Dosarele trebuie rejudecate, se constată că răspunderea penală s-a prescris, și gata! Și după aceea vor cere și despăgubiri pentru că au fost încarcerați abuziv”, a spus Augustin Zegrean, care a subliniat că CCR ar fi trebuit să respingă sesizarea lui Florin Iordache „de pe scaun”, adică din capul locului: „Nu e în regulă să se admită această contestație, ar fi trebuit să o declare inadmisibilă pe procedură, pentru că legea spune clar că poate fi depusă doar de președintele Camerei Deputaților și ea a fost făcută de vicepreședintele Camerei Deputaților”.
Președintele ICCJ, Cristina Tarcea, declarase miercuri, la Curtea Constituțională, că nu poate specula în privința efectelor pe care le-ar avea o decizie, dar dezvăluia că a trimis o statistică la CCR în care a arătat că „în perioada 2003-2018 au fost soluționate 170 de cauze de corupție”, adică 170 de dosare ar fi vizate de decizia CCR de vinerea viitoare.

În privința mizei personale a lui Liviu Dragnea în această decizie, Cristina Tarcea spusese că nu poate specula, dar „pe rolul ICCJ se află dosare în care a fost invocată această excepție aproape în termeni identici”.

Liviu Dragnea a invocat deja, prin avocații săi, nelegalitatea modului în care sunt judecate cazurile de corupție la curtea supremă. A făcut acest lucru în etapa finala a dosarului în care este condamnat, în prima instanţă, pentru instigare la abuz în serviciu. Liderul social-democrat a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare de un complet format din trei judecători de la Secția penală a Înaltei Curți.