DISTRIBUIȚI

Sunt voci pro și contra, unele mai vehemente, altele mai timide. Iată de ce redacția noastră, nu dintr-un simplu exces de zel, a hotărât să aducă în atenţia publicului câteva argumente care să confirme sau să infirme dacă românul de rând, cetățeanul de pe zebra, consumă pâine otrăvită sau nu. Să nu uităm că pâinea este elementul de bază diurn din alimentația omului, poate alături de apă, dar oricum ambele cu o importanță majoră. PÂINEA ȘI PRODUSELE DE PANIFICAȚIE NU SUNT OTRĂVITOARE. ACESTEA NU CONȚIN „INITIUM” Pâinea şi produsele de panificaţie fabricate în România nu prezintă nici un risc pentru sănătatea consumatorilor, preciza în final de februarie 2012, după un scandal mediatic, Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase – ROMPAN. Conform declaraţiei producătorilor, ‘Initium’, substanţa activă din unele fungicide, este utilizată numai pentru protejarea culturilor de viţă de vie, cartofi şi legume împotriva atacului ciupercilor. Nivelul de ‘Initium’ absorbit de plante este foarte limitat, fiind un produs foliar, care rămâne doar la nivelul frunzei. În ceea ce priveşte ‘Codex Alimentarius’, ROMPAN precizează că acesta este o colecţie de standarde, ghiduri şi coduri de practică alimentară ce se aplică voluntar de către fiecare stat membru semnatar, iar scopul Comisiei Codex Alimentarius este acela de a asigura calitatea şi siguranţa produselor alimentare. Asta întrucât unii producători din industria alimentară care lucrează cu respectarea principiilor Codex Alimentarius au considerat util pentru informarea consumatorului să menţioneze acest lucru pe ambalaj, în ideea că produsele lor sunt sigure din punct de vedere alimentar. Ba mai mult avem convingerea fermă că în pâinea şi produsele făinoase fabricate în România nu ajunge în nici un fel substanţa ‘Initium’, incriminată pe unele site-uri mai mult sau mai puţin informate, iar produsele de panificatie fabricate de membrii ROMPAN nu prezintă nici un risc pentru sănătatea consumatorilor. Cu un an mai înainte, unele voci spuneau de la sine putere Stop Codex Alimentarius!. Se ajunsese până la faza enunţării unor comentarii potrivit cărora în spatele acestuia se ascund interese străine sănătăţii, individului şi comunităţii. La orizont se ivise şi o mişcare de rezistenţă care declanşase chiar o campanie de strângere de semnături pentru a vedea efectele lui Codex Alimentarius. Eram poftiţi, pentru o mai bună întelegere, să intrăm în bucătăria Comisiei Codex Alimentarius-CA. ONU a creat Comisia aceasta în 1963 prin intermediul Organizaţiei pentru Alimenate şi Agricultură-OAA şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pentru a promova controlul alimentelor şi practicile corecte în comerţul global cu alimente. Comisia CA nu are dialog cu persoane fizice sau juridice, ci exclusiv cu guvernele membre ale organizaţiilor OAA şi OMS. Ea nu generează legislaţie, ci recomandări în domeniul siguranţei alimentelor, fără caracter obligatoriu pentru statele membre ale comisiei. Ea a elaborat o serie de recomandări. Una dintre ele are ca obiect etichetarea alimentelor, atât a celor obişnuite, de tipul pâine sau carne, dar şi acelor funcţionale, precum iaurturi, suplimente alimentare, vitamine, minerale, plante şi ceaiuri medicinale, produsele stupului şi derivatele acestora. Conform regulamentului Comisiei Europene 178/2002 privind siguranţa alimentelor, vitaminele, mineralele, plantele şi ceaiurile medicinale etc., fac parte din categoria alimentelor. Acestea sunt alimente şi nu medicamente. O astfel de recomandare a Comisiei CA a fost preluată în legislatia europeană sub forma regulamentului CE 1924/2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate asociate alimentelor. Şi, spre deosebire de recomandări, regulamentele UE sunt obligatorii. Astfel, regulamentul CE 1924/2006 este obligatoriu pentru toate statele UE, inclusiv pentru România. De altfel, Comisia CA este considerată autoritatea supremă în materie de siguranţa alimentelor. Din această perspectivă, statele membre ale Comisiei CA nu neglijează aceste recomandări, dimpotrivă le asimilează rapid sub forma legilor nationale sau federale. Sunt destui care chiar şi zilele acestea încearcă să ne sugereze cum arată pâinea otrăvită. Din păcate, există numeroşi „specialişti” care susţin vehement faptul că produsele de panificaţie ar fi „otrăvite”, fără vreun fundament, fără vreo dovadă sau vreo cercetare temeinică. Nu contestăm cunoştinţele acestor persoane, dar înainte de a acuza, deontologic este să ascultăm toate părtile, indiferent de care parte a baricadei se află. De asemenea, există numeroase site-uri care preiau astfel de informaţii neverificate şi cu titluri atractive, doar pentru cancan, fără măcar a încerca să relateze şi punctul de vedere al producătorilor. Există posibilitatea, de ce nu, să fie şi o urmă de politică în tot acest scandal legat de Codex, pentru că şi în zilele noastre, la fel ca şi în perioada de decandenţă a Romei republicane, se oferă „pâine şi circ” (panem et circenses). Mai exact, se oferă publicului lucruri neînsemnate, pentru a atrage atenţia de la realitatea socială, de la adevăratele probleme ale societăţii. Din dorinţa de a oferi un răspuns cât mai corect şi bine argumentat la întrebarea „avem sau nu pâine otrăvită în consum?!”, am solicitat opinia domnului profesor Doru Resmeriţă, cadru didactic al Facultăţii de Ştiinţa şi Igineria Alimentelor din Galaţi, dar şi opinia producătorilor, mai exact a celor de la societatea BETTY-COM Galati, unul dintre cei mai mari producători de pe piaţa de profil din judeţul Galaţi, care a resimţit efectele acestui scandal legat de Codex şi a tuturor informaţiilor eronate vehiculate pe internet. Domnul profesor Doru Resmeriţă ne-a spus următoarele: „În ultimii ani, se aduce tot mai des în discuţie dacă pâinea este sănătoasă sau nu?! Eu, ca specialist, vă pot spune un singur lucru, şi asta în mod categoric, pâinea este din ce în ce mai sănătoasă pentru consum. Dacă privim lucrurile din punct de vedere al inocuităţii produsului, produsele de panificație sunt, astăzi, mult mai sigure pentru consum, decât în urmă cu 20 de ani. Investiţiile care s-au realizat în echipamentele de producție, implementarea unor standarde de calitate, precum și creșterea nivelului de igienă în fabrici sunt garanția unei astfel de afirmații. Ca să dau un exemplu, fabrica aparținând societății BETTY-COM, din punct de vedere al siguranței producției și produsului, este la nivelul celor mai ridicate standarde. Pot afirma, fără dubii, în fabrica de la BETTY-COM este mai curat ca într-un spital. De aceea vă spun că nu trebuie să ne facem griji în ceea ce priveşte siguranța consumului de pâine. Discuțiile privind siguranța consumului de pâine au privit în ultima perioadă utilizarea aditivilor alimentari. Pâinea este, de departe, unul dintre produsele cel mai puțin aditivate dintre celelalte alimente. Sunt produse alimentare care fără utilizarea aditivilor nu pot fi fabricate și comercializate la scară industrială. Utilizarea unor substanțe cum ar fi acidul ascorbic, cisteina, mono și digliceride sau enzimele, care se adaugă în procesul tehnologic, fiind menționate pe etichetă, au fost considerate un pericol pentru sănătatea consumatorilor în cadrul unor campanii media. Interesul unor „specialiști” implicați în astfel de campanii a fost de a dirija consumul spre alte produse de pe piață. Uneori, denumirea științifică a unor aditivi alimentari sperie consumatorii, mai ales dacă ei nu sunt cunoscuți. Prezența acidului ascorbic în pâine poate speria unii consumatori, „pâine cu acid ascorbic” sună chimic, dacă v-aș zice „pâine cu vitamina C”, ați zice că e un produs sănătos. La fel și în cazul aminoacidului cisteină, care se folosește în scop tehnologic în panificație, dar îl întâlnim în multe suplimente nutritive pentru rolul său în echilibrul celular, pentru îndepărtarea metalelor grele din organism, pentru îndepărtarea radicalilor liberi, pentru sportivi, s.a.m.d.. Vitamina C și cisteina sunt considerați aditivi alimentari, dar sunt din categoria celor siguri, fără să prezinte toxicitate. Producătorii, și aici mă refer la cei care au implementate standarde de calitate sau care privesc siguranța alimentelor, personal pregătit, condiții tehnologice de fabricație cu grad de igienă ridicat, fluxuri de producție automatizate sau seminautomatizate, în cadrul cărora lucrătorii nu ating produsul alimentar, realizează de fapt cele mai sigure produse pentru consum. Un astfel de exemplu este BETTY-COM Galați. Cum am precizat şi anterior, şi cum era şi normal, am cerut și opinia producătorilor, mai exact celor de la societatea BETTY-COM Galați. Iată și răspunsul patronatului acesteia: „Societatea noastră a fost întotdeauna în continuă dezvoltare şi a dorit permanent să ofere clienţilor şi partenerilor săi produse şi servicii de calitate. Acestea au fost principalele motive care au stat la baza implementării Sistemului de Management al Calităţii şi Siguranţei Alimentului conform standardelor ISO:9001 şi ISO:22000, şi anume faptul că ne-am dorit să ne îmbunătăţim perfomanţele şi activitatea, şi să ne consolidăm relaţiile de parteneriat, oferind produse sigure şi de calitate şi sporind astfel încrederea clienţilor în noi. Certificarea Sistemului de Management a fost făcută de către organismul de certificare RINA SIMTEX şi aceasta este dovada că societatea noastră are o politică bine stabilită în domeniul calităţii, astfel încât produsele comercializate de noi să îndeplinească condiţiile de calitate şi siguranţă prevăzute de lege, de autorităţile în domeniu şi dorite de consumatori. La baza certificării au stat cele două standarde, sistemul HACCP şi Codex Alimentarius. Obiectivul principal a fost ca societatea noastră să îndeplinească cerinţele privind igiena, calitatea şi siguranţa alimentelor. Pe scurt, avantajele certificării HACPP sunt: comercializarea de produse finale sigure; garantarea calității igienice a produselor; creșterea încrederii clienților; respectarea propriilor politici de siguranță a alimentelor. Mai concret, implementarea unui astfel de sistem de management al calităţii este pur și simplu o metodă prin care o societate demonstrează că înțelege cerințele clienților ei și realizează produse sau oferă servicii, care îndeplinesc aceste cerințe, la un nivel din ce în ce mai ridicat. De aceea fiecare etapă din procesul nostru de producţie, de la recepţia materiilor prime şi până la ambalarea şi transportul produselor finite respectă toate cerinţele referitoare la calitate şi siguranţă, protejând în acest fel sănătatea consumatorilor. Prin urmare, vorbim despre un ansamblu de activităţi şi proceduri având ca scop realizarea obiectivelor din domeniul calităţii, în primul rând, cu respectarea cerinţelor clienţilor noştri. Trebuie să subliniem faptul că ne mândrim cu implementarea celor două standarde ISO pentru că acestea ne-au adus un plus din toate punctele de vedere, calitate, siguranţă, eficienţă, iar acestea, zicem noi, sunt câteva dintre ingredientele „succesului”. Şi mai mult decât atât, prin modernizările făcute în ultimii ani am dorit să aducem un plus calităţii şi siguranţei produselor noastre. Astfel că, de la dozarea ingredientelor, la pregătirea propriu-zisă, coacere, ambalare, totul este în proporţie de 80-90% automatizat, intervenţia lucrătorilor fiind redusă semnificativ. Acest lucru înseamnă aşadar un nivel de siguranţă şi igienă sporit, o grijă mai mare pentru sănătatea şi siguranţa consumatorilor noştri. Cu riscul de a ne repeta, Codex Alimentarius care a stat şi el, printre altele, la baza implementării standardelor menţionate, reprezintă un ansamblu de coduri de bună practică alimentară, de reguli, ghiduri şi recomandări referitoare la produsele alimentare, la producerea și siguranța lor. Mai mult decât atât, el este recunoscut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept punct de referinţă pentru soluţionarea eventualelor dispute referitoare la securitatea alimentară a consumatorilor. O societate care respectă cu stricteţe aceste reguli, cum este BETTY-COM, are ca obiectiv principal, protejarea sănătăţii consumatorului şi nicidecum transformarea acestuia în cobai, aşa cum se sugerează pe internet. Vrem să mai clarificăm problema acelei sigle de pe ambalajul de pâine. Ca urmare a certificării şi pentru a face cunoscut consumatorilor faptul că societatea noastră respectă standardele privind siguranţa alimentului şi are implementat sistemul HACCP, am considerat oportun să indicăm acest lucru pe ambalajele folosite. Am fost de părere că trebuie să aducem la cunosţinţa oamenilor faptul că produsele noastre sunt realizate şi comercializate în condiţii de igienă şi siguranţă maximă, că societatea noastră are grijă de calitatea produselor sale şi că sănătatea clienţilor săi este pe primul loc. Sigla face trimitere la HACCP, Codex, indicând şi numărul de certificat obţinut, toate acestea fiind doar dovada certificării şi a managementului existent. Dacă am fi scris că pâinea respectă regulile de siguranţă şi igienă, nu s-ar fi speriat nimeni, dar pentru că şi regulile acestea alcătuiesc la rândul lor un standard sau cod, au diferite denumiri. De aceea, vă recomandăm să mâncaţi „pâine cu Codex”, pentru că e o pâine sigură şi fără vreun risc pentru sănătatea consumatorului. Cât despre zvonurile de pe reţelele de socializare şi nu numai, ulterior apariţiei lor, am încercat să le dezminţim trimiţând mesaje de informare cu privire la HACCP şi Codex, ce au însemnat acestea pentru noi şi care este scopul lor. La scurt timp după ce au apărut aceste informaţii pe internet, ROMPAN-ul s-a autosesizat şi a dat un comunicat în care precizează clar că nu există nicio legătură între produsele de panificaţie şi substanţa Initium şi că asocierea acesteia cu Codex este irelevantă. Am făcut şi o plângere la poliţie în încercarea de a atrage atenţia autorităţilor şi a ajunge la „sursa” acestor zvonuri. Trebuie să vă spunem că după toată această experienţă neplacută cu articolul şi zarva creată în jurul acestui Codex, ne surprinde şi ne supără în acelaşi timp faptul că încă ne lăsăm manipulaţi, ba chiar susţinem toate campaniile mincinoase de pe reţelele de socializare şi nu numai, fără să verificăm înainte dacă ceea ce distribuim/share-uim prezintă măcar în parte adevărul. Fac parte din generaţia celor care au crescut, au evoluat odată cu tehnologia. În prezent, avem acces la orice informaţie din orice domeniu. E suficient să dăm un search şi să aflăm totul despre Codex, cisteină sau gluten. Alte mari „controverse”… însă important este să învăţăm şi să „cernem” ca să zicem aşa, ce e bun de ce e rău… Ne-ar plăcea să credem că într-o bună zi, nu vom mai prelua cu atâta uşurinţă şi entuziasm orice zvon care apare şi vom acorda mai mult interes, cel puţin subiectelor care ţin de alimentaţie şi vom verifica înainte orice informaţie, din mai multe surse, astfel încât să nu dezinformăm oamenii şi să-i speriem inutil’’. Concluziile sunt la îndemâna tuturor. Rămâne doar ca toți cei care lansează informații false să fie mai atenți la modul în care doresc manipularea opiniei publice. Nu de alta, dar totul poate avea efectul bumerangului. Cu plecăciune, POMPILIU COMȘA, Reporter European 2012