DISTRIBUIȚI

In 14 martie 2020, a fost amplasată în Bucureşti pe Bd. Dacia nr. 21 (în apropiere de Piața Romană) o replică a unei statui antice romane care reprezintă un nobil dac. Originalul se găseşte în Grădinile Boboli din Florenţa. Proiectul a fost realizat de Asociaţia Identitate Culturală Contemporan, în colaborare cu istoricul Leonard Velcescu.
În prima etapă, statuia a fost dezvelită, anul trecut, în 25 iunie, în incinta Muzeului Național de Istorie al României, pentru ca ieri, după parcurgerea tuturor etapelor necesare aprobării, să fie amplasată în București.
Evenimentul este extrem de important pentru că este prima și singura statuie a unui DAC din București. Mai mult decât atât, potrivit istoricului Leonard Velcescu, este posibil ca această statuie din Florența, a cărei replică a ajuns în București, să fie chiar reprezentarea chipului lui Decebal (Argumentele le veți putea citi mai jos)
Iată ce spunea despre acest proiect directorul Muzeului Național de Istorie al Rmâniei,Ernest Oberlander Târnoveanu: „Statuia nobilului dac, care vine înapoi în țară de la Florența la Muzeul Național de Istorie a României, pentru puțină vreme, este o ilustrație foarte plastică a proverbului românesc: Nu este pentru cine se pregătește, e pentru cine se nimerește. În urmă cu câteva luni am fost contactat de dl. Pîrlea cu rugămintea de a găzdui această statuie la Muzeul Național de Istorie a României până când se vor găsi mijloacele și se vor rezolva toate aspectele legale și tehnice pentru amplasarea în for public în București. A fost o propunere surprinzătoare și onorantă, dar în același timp trebuie să vă mărturisesc că mi-a dat multe bătăi de cap. Nu este ușor să devii peste noapte gazda unui monument de asemenea dimensiuni și de o asemenea greutate în condițile în care această superbă clădire, care este Muzeul Național de Istorie a României, nu se simte prea bine.”
Pornind de la lucrarea lui Leonard Velcescu, „Dacii în sculptura romană. Studiu de iconografie antică”, premiată de Academia Română, în care sunt inventariate toate statuile dacilor realizate de romani, echipa AICC, împreună cu academicianul Alexandru Vulpe, a ales să realizeze copia unui monument antic reprezentativ pentru istoria noastră.
„În studiile mele am susținut ca o ipoteză plauzibilă că este posibil ca această reprezentare să fie regele Decebal. De ce? Nu este o idee chiar superficială. Capul antic al acestei statui, cum îl avem în imaginea aceasta și în afișul din spate, se mai găsește în Muzeul Vatican, același cap identic. Deci această statuie împreună cu altele au fost făcute în perioada romană, în perioada lui Traian, perioada de apogeu a artei romane. Artiștii romani nu se amuzau să reproducă de două ori același cap de nobil numai dacă ar fi fost o reprezentare a unui personaj important de rang înalt de dac și, bineînțeles, logic, este posibil să fie Decebal.
Realizarea concretă a statuii a fost făcută la Carrara, unde sunt cariere de marmură albă de Carrara. Originalul este din porfir roșu adus din Egipt, iar capul și mâinile din marmură albă de Carrara. Noi, inițial, am fi vrut să o facem din porfir, dar atelierul Bazzanti ne-a spus imediat că în porfir nu se mai sculptează de mult timp. De ce? Este o rocă foarte dură, vulcanică. Pe scara rezistenței materialului rocilor, de la 1 la 10, diamantul are 10, porfirul are 8. Vă dați seama, dați cu dalta în ea și iese scântei. De ce acest porfir roșu antic din Egipt era considerat piatră regală, monopol imperial? Pentru că pe vremea aceea nu aveau voie să se sculpteze decât împărații romani și anumite zeități romane. Această statuie a făcut parte din Forul lui Traian ca multe altele, în jur de 100 de statui, care împodobeau curtea interioară la înălțimea nivelelor porticurilor. Trei serii de statui au fost făcute din marmură albă de Carrara, din porfir roșu, cum este aceasta, și din marmură colorată de tip pavonazzetto.
Noi am făcut o replică după această statuie de la Florența împreună cu mediul privat, care ne-a ajutat foarte mult, și nu numai atât, și statul român și Academia Română au susținut acest proiect frumos și foarte important pentru cultura și identitatea României”, a declarat Leonard Velcescu, doctor în artă și istorie veche la École de Pratique des Huates Études (Sorbona).