DISTRIBUIȚI

Munceai, iubeai ca un bezmetic,

Focos erai – un armăsar,

Dar, înțelept şi un bun sfetnic

Abia acum’ eşti, pensionar.

În goană, ca acceleratul

Fugeai, de parcă mâncai jar.

Acum, „gonești” precum marfarul,

Încet dar sigur, pensionar.

Nu mai joci fotbal, nu te-aclamă

Nimeni la volei, nici la bar.

Nici bicepșii nu-ți fac reclamă,

Ci sfatul tău, de pensionar.

Când vezi pe drum o siluetă

Ce-ți pune inima pe jar,

Să nu uiți, taică, de…rețetă,

Că ea te ține pensionar!

Să nu te supere golanul

Fără maniere, fără har,

Că nu se ştie niciodată

De va ajunge pensionar…

Când la ghișee stai la coadă

Şi te jigneşte-un funcționar,

Plecând, urează-i de pe stradă:

„Dea Domnul s-ajungi pensionar!”

De-acum, te mână datoria

Pentru cei tineri să fii far,

Cu mintea cea mai de pe urmă.

Eşti înțelept, eşti pensionar.

Ascultă sfatul meu, frățeşte:

Fă-ți tratamentul balnear,

Mănâncă sănătos, citeste

Şi plimbă-te, drag pensionar!

„Ai grijă să îți iei pastila!”

„Ai grijă să îți pui fular!”

Iar dacă uiți, Domnul cu mila!

Să nu uiți, însă, de…FERMOAR!

Eşti invingator la toate, esti pensionar!