DISTRIBUIȚI

Decizie crucială luată ieri de Curtea Constituțională cu privire la protocoalele secrete încheiate între Parchetul general şi SRI: CCR consideră că protocoalele sunt neconstituționale! CCR deschide, practic, “Cutia Pandorei”: dosare grele ar putea fi aruncate în aer, rămâne de văzut ce va conține motivarea Curții și ce va spune în materie de revizuire a sentințelor date în dosarele de corupție.
Curtea Constituțională a României (CCR) s-a pronunțat, miercuri, asupra sesizării președintelui Camerei Deputaților, Florin Iordache, referitoare la existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 și 2016.
CCR a luat decizia extrem de importantă pentru destinul dosarelor de corupție după ce a amânat de mai multe ori pronunțarea cu privire la această sesizare.

Decizia instanței a fost luată cu majoritate de voturi, șase voturi fiind „pentru” şi trei „împotrivă”.

CCR și contextul ideal pentru amnistie și grațiere
Situația se complică și mai mult în justiție la început de 2019: cele mai multe instituții-cheie sunt destructurate, iar deciziile CCR simplifică atacurile alianței PSD-ALDE la combaterea corupției. S-a creat practic contextul ideal pentru un proiect de grațiere și amnistie.

Florin Iordache: Probele sunt lovite de nulitate
Vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, a declarat deunăzi la postul Digi 24 că probele obținute cu ajutorul SRI sunt lovite de nulitate absolută.

“Am spus că sunt două protocoale, din 2009 și 2016, care nu respectă Codul de procedură penală. Prin aceste protocoale, SRI a făcut acte de procedură penală.
Eu mi-am propus (în pledoaria de la CCR – n. red.) ca toate aceste acte de urmărire penală, făcute nelegal, să fie declarate nelegale și în aceste condiții în acele dosare discutam de o nulitate a acelor acte. Discutăm de niște nulități absolute.”, a declarat Florin Iordache.

În cazul dosarelor în care s-au dat sentințe, Iordache a explicat că trebuie așteptată minuta și motivarea CCR.

CCR îl „grațiază”, în fapt, pe Dragnea
Liviu Dragnea este unul dintre beneficiarii deciziei CCR cu privire la protocoalele secrete. În dosarul Tel Drum, în care politicianul este cercetat la DNA, sunt mai multe interceptări telefonice realizate de ofițerii SRI. În plus, astfel de interceptări sunt și în dosarul Referendumul, în care politicianul a fost condamnat deja definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare.
Rămâne de văzut dacă motivarea CCR va face referire și sentințele definitive. Sesizarea CCR a fost semnată de vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, deoarece în ziua respectivă, președintele forului inferior al Legislativului, Liviu Dragnea, i-a delegat acestuia atribuțiile funcției.

Mass-media a speculat că o decizie CCR de constatare a conflictului constituțional în acest caz ar fi favorabilă lui Liviu Dragnea.

Inițiativa România chiar a făcut o plângere împotrivă lui Iordache, care a trimis sesizarea la CCR pentru a masca un conflict de interese în cazul lui Liviu Dragnea.

“Folosind instituțiile statului prin interpuși, președintele Camerei Deputaților pune în mișcare de aproape 2 ani mecanisme instituționale și de legiferare care au un singur scop: eliminarea răspunderii penale a domnului Liviu Dragnea în dosarele în care a fost condamnat sau inculpat”, acuza Inițiativă România.

Ce a reclamat PSD la CCR în cazul protocoalelor SRI-DNA
Florin Iordache a susținut pe 28 noiembrie, la dezbaterea de la CCR, că Ministerul Public, prin protocoalele încheiate cu SRI, a readus Justiția de după 2009 la cea care se înfăptuia în perioada comunistă.

“Vă solicit să admiteți acest conflict de natură constituțională existent în prezent între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte, pe de o parte, Parlamentul României, ca unică autoritate legiuitoare a țării, precum şi Înalta Curte de Casație și Justiție şi celelalte instanțe judecătorești, (…) conflict constând în faptul că Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin semnarea protocoalelor cu SRI (…), şi-a încălcat propriile competențe constituționale și, uzurpând competențele Parlamentului, a învestit SRI cu competența de a desfășura activități specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis în mod expres de legiuitor. (…) Acționând în acest mod, conferind, prin acte secrete, SRI competențe acolo unde Parlamentul nu le-a prevăzut sau chiar le-a interzis, Ministerul Public s-a comportat ca legiuitor, interferând în mod discreționar în atributul exclusiv al Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a țării”, declara Iordache.

De partea cealaltă, Iuliana Nedelcu, reprezentantul Ministerului Public, a precizat că activitatea Serviciului Român de Informații este verificată de Parlament, iar dacă Legislativul şi-ar fi îndeplinit în mod corespunzător atribuția constituțională, ar fi identificat din vreme situația sesizată la CCR privind protocoalele cu SRI.

Hotărârea de azi are un impact major în sute de dosare penale și arată ca Parchetul General, prin încheierea protocoalelor cu SRI, ar fi provocat un conflict cu Parlamentul, Înalta Curte și instanțele judecătorești.

Ce conțin cele două protocoale înfierate la CCR
Serviciul Român de Informații (SRI) a publicat, în noiembrie 2018, protocolul de colaborare încheiat de SRI cu Parchetul General în februarie 2009.

Potrivit documentului publicat de SRI, cooperarea se face „în activitatea de valorificare a informațiilor din domeniu prevenirii și combaterii infracțiunilor împotriva securității naționale, a actelor de terorism, infracțiunile ce au corespondent în amenințarea la adresa securității naționale și a altor infracțiuni grave.”

„În situațiile în care anumite informații, documente sau materiale clasificate au o utilitate probatorie determinantă pentru soluționarea unor cauze, fiind necesară introducerea lor în dosarele penale, Pachetul va solicita în scris și în mod argumentat declasificarea acestora, urmând ca la nivelul conducerii Serviciului să se adopte decizii în sprijinul acestor solicitări, în condiții care să prevină și să înlăture orice riscuri care privesc protecția metodelor și mijloacelor de activități de informații ori alte interese legitime privind realizarea securității naționale.

Serviciul va transmite Parchetului de îndată datele și informațiile obținute cu privire la inițierea și organizarea unor acțiuni de intimidare sau amenințare, vizând integralitatea fizică a magistraților și a familiilor lor”, se precizează la categoria Reguli Speciale.

În ceea ce privește soluționarea propunerilor formulate de către serviciu, se precizează:
„În situațiile în care se impune desfășurarea și a altor activități decât cele autorizate prin mandatul anterior. Serviciul poate propune, în scris și motivat, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, completarea mandatului potrivit nevoilor impuse de evoluția amenințărilor ce constituie temeiul legal al acesteia. Adresa cu propuneri de prelungire a mandatului se prezintă Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu cel puțin 48 de ore înainte de expirarea termenului de valabilitate a mandatului sau prelungirii anterioare.”

Valorificarea în cadrul urmăririi penale a informațiilor comunicate de Serviciu, cu privire la fapte ce constituie infracțiuni:

„Pentru valorificarea momentelor operative, în situații deosebite, schimbul de informații se poate face și cu privire la alte cauze, după obținerea aprobării verbale a șefilor celor două instituții sau a înlocuitorilor legali ai acestora, urmând ca, în termen de 24 de ore, să fie transmise, spre aprobare, la nivelul celor două instituții, documentele necesare.”

Despre interceptări:
„Se poate solicita Serviciului, prin unitatea specializată, respectiv prin direcțiile județene de informații, efectuarea unor verificări tehnice cu privire la identitatea titularului postului telefonic propus a fi interceptat, starea de funcționare a postului, precum și la existența condițiilor tehnice necesare ducerii la îndeplinire a prevederilor autorizației. La solicitare, Serviciul va efectua verificări în evidențele specifice a unor date apărute în procesul de realizare a interceptărilor, efectuate în baza actelor de autorizare.”

„Serviciul va asigura înregistrarea comunicărilor sau convorbirilor rezultate din interceptare pe suporți de date înseriați, puși la dispoziție de procuror, precum și trimiterea acestora Parchetului sau parchetelor teritoriale. În vederea sprijinirii activităților specifice desfășurare de Parchet sau parchetele teritoriale, Serviciul va asigura transcrierea comunicărilor sau convorbirilor considerate relevante în cauză.

Ulterior, la solicitarea scrisă a procurorului, Serviciul poate asigura redarea altor convorbiri, selectate din traficul înregistrat. Solicitarea trebuie să conțină numărul actului de autorizare, criteriul de interceptare (număr post telefonic, serie IMEI a terminalului mobil, adresă IP, frecvență radio), data și ora efectuării convorbirii sau comunicării. În vederea desfășurării acestor activități, Parchetul sau parchetele teritoriale vor transmite Serviciului suporții de date conținând înregistrările menționate.

Înregistrările rezultate din punerea în executare a autorizațiilor sau ordonanțelor cu titlu provizoriu (…) sunt neclasificate. Parchetul sau parchetele teritoriale pot solicita, în scris, Serviciului stabilirea istoricului poziției geografice și caracteristicile tehnice (IMSI, IMEI) ale terminalului mobil, în condițiile legii”.

Colaborarea SRI – DNA:
„În condițiile legii, Serviciul acordă sprijin tehnic pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor ce revin DNA, structura centrală. Sprijinul tehnic constă în transmiterea semnalului, managementul și întreținerea echipamentelor de transmitere a semnalului, de la centrele de interceptare ale Serviciului spre spațiile destinate Direcției. Receptarea semnalului și transcrierea conținutului comunicațiilor interceptate se efectuează de către direcție. Rețelele LAN aferente spațiilor destinate beneficiarului vor fi implementate de către Serviciu, cu suportarea cheltuielilor de către Direcție.”

Executarea de către serviciu a operațiunilor tehnice audio/video:
„La cererea scrisă a Parchetului sau parchetelor teritoriale, Serviciul efectuează operațiuni tehnice audio/video în baza actului de autorizare emis de instanța de judecată sau de procuror, pe momente operative, în cazuri concrete, numai prin intermediul ofițerilor de legătură desemnați de Serviciu. Acțiunile audio/video vor fi executate de unitatea specializată a Serviciului sau de direcțiile de informații, sub coordonarea procurorului de caz.”

Supravegherea operativă:
„Supravegherea operativă și investigația informativă se organizează și se execută de Serviciu, numai prin intermediul ofițerilor de legătură și a structurilor specializate, la solicitarea scrisă a Parchetului. Solicitarea de realizare a unei acțiuni de supraveghere operativă se transmite celor în drept să o aprobe cu cel puțin 48 de ore înainte de declanșarea acesteia, timp necesar organizării în mod conspirat a dispozitivelor. Termenul de angajare a supravegherii operative este de 24 de ore. În situații deosebite, poate fi extins până la maximum 3 zile, indiferent de natura infracțiunilor săvârșite sau a măsurilor preventive dispuse.

În situații excepționale, când nu există posibilitatea emiterii solicitării scrise în termen, cu acordul verbal al prim-adiunctului directorului or adjunctului care coordonează activitatea de profil, acțiunea se poate executa, urmând ca în 24 de ore să fie transmisă solicitarea scrisă, în care se vor menționa în mod obligatoriu datele pe baza cărora s-a obținut aprobarea.”

Două variante la protocolul din 2016
Parchetul General a publicat un protocol încheiat în anul 2016 cu SRI, valabil şi azi, ce prevede condițiile concrete de acces la sisteme tehnice ale Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor. Documentul este semnat de procurorul Augustin Lazăr şi de directorul SRI, Eduard Hellvig.

Consilierul premierului Darius Vâlcov a făcut publică o altă variantă a protocolului semnat între cele două instituții în 2016. Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a spus că protocolul a fost denunțat după o lună şi nu şi-a făcut efectul.