DISTRIBUIȚI

Modificarea legislației privind sistemul public de pensii a fost cel mai important proiect al PSD, din punct de vedere electoral. Promisiunile au fost multe și deja calendarul nu a fost respectat. De peste un an se discută despre majorări, dar între timp am ajuns campionii UE la inflație, așa că orice creștere pare degeaba. Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu este acum pusă la zid de patronate.
Acestea arată lipsa de transparență în redactarea legii privind sistemul public de pensii, lipsa unei fundamentări corespunzătoare din punct de vedere al impactului bugetar, precum şi faptul că cea mai mare creștere a punctului de pensie este stabilită pentru 1 septembrie 2020, cu 2 luni înainte de alegeri.

Modificarea legislației privind sistemul public de pensii are implicații multiple sociale şi economice, fiind imperios necesar ca înainte de luarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate ample analize de impact (social, bugetar, economic) şi consultări cu partenerii sociali şi organizaţiile societăţii civile, spun reprezentanţii Consiliului pentru IMM-uri.

Citește și: Primăria Constanța, dată în judecată pentru anularea a 6000 de semnături din campania “Fără penali”
CNIPMMR atrage atenţia asupra următoarelor aspecte privind proiectul Legii privind sistemul public de pensii:

– Lipsa transparenţei şi a consultărilor cu confederaţiile patronale reprezentative înainte de data publicării proiectului pe site-ul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, în condiţiile în care potrivit dispoziţiilor art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată este statuată „consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”;

– Lipsa unei fundamentări corespunzătoare din punct de vedere al impactului bugetar (exp. la analiza impactului bugetar, nu sunt deloc completetate informaţii despre „Calculele detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare”, deşi se recunosc creşteri importante a cheltuielilor bugetare.

În Nota de fundamentare a proiectului Legii privind sistemul public de pensii este menţionat în mod explicit un impact financiar negativ pentru perioada 2020-2022: „Impact financiar, plus/minus: 2020: -6,9 mld lei, 2021: -25,1 mld lei, 2022: -15,5 mld lei, în condiţiile în care contribuţiile de asigurări menţionate în Nota de fundamentare a proiectului sunt evident mai mari decât cele prevăzute şi estimate în Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat pe anul 2018, diferenţa evidenţiind de fapt un impact financiar negativ şi mai mare decât cel menţionat.

– Necesitatea identificării soluţiilor de creştere responsabilă fiscal şi susternabilă pe termen scurt şi mediu a pensiilor, fără creşterea contribuţiilor angajatorilor şi fără mărirea taxelor, impozitelor şi celorlate sarcini fiscale.

– Necesitatea clarificării sursei veniturilor bugetare care vor asigura creşterile importante a cheltuielilor bugetare generate de proiectul Legii privind sistemul public de pensii, având în vedere că sunt prevăzute creşteri cu peste 70% nominal în urmatorii 3 ani a valorii punctului de pensie, cea mai mare creştere fiind stabilită pentru 01.09.2020, cu 2 luni înainte de alegeri;

Citește și: MIHAI TUDOSE, candidat unic pentru PREȘEDINȚIA PSD Brăila. Alegerile vor avea loc vineri
Necesitatea analizării în mod realist şi obiectiv a situaţiei de fapt (numărul de salariaţi, numărul de pensionari, venirurile şi cheltuielile bugetare, situaţia forţei de muncă de pe piaţa muncii, ţinta maximă de 3% pentru deficitul annual, etc.):

– În prezent, veniturile bugetului de pensii sunt de ~55,4 miliarde lei, rezultate din contribuţiile salariaţilor şi angajatorilor, având în vedere că sunt peste 4,9 milioane de salariaţi din economie, cu o contribuţie de 25% din salariul brut la bugetul de asigurări sociale, din care 3,75% se virează mai departe către fondurile de pensii administrate privat, cu excepţia salariaţilor care acum au peste 55 de ani şi nu au intrat în sistemul Pilon II;

– Principalele venituri nete la bugetul de pensii se pot aproxima a fi 21,25% din totalul salariilor din economie, adică ~ 52,3 miliarde lei;

– Contribuţia angajatorilor este de ~ 3 miliarde de lei;

– Există 4,69 milioane de pensionari, iar pensia medie a fost inainte de 1.07.2018 de 1.072 lei; prin majorarea punctului de pensie de la 1 iulie, pensia medie va creşte la ~ 1.180 lei în a doua jumătate a anului 2018, rezultând o cheltuială anuală de 62 miliarde lei pentru anul 2018;

– Ca urmare, în 2018 va exista un deficit de ~7 miliarde de lei la bugetul de pensii, care va fi acoperit de la bugetul general;

– Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează 5,7 milioane de salariaţi şi un salariu mediu brut de 5.362 lei în 2021 (netul urmând să fie 3.313 lei);

– 21,25% din salariul mediu brut în 2021 ar genera venituri la bugetul de pensii de 78 miliarde de lei, în condiţiile unei colectări integrale, iar cheltuielile pentru pensii în 2021 vor fi de 115 miliarde lei, deficitul fiind de peste 30 miliarde de lei.

Citește și: Ecologizare cu… ciolaci în coadă! Județul Buzău s-a clasat PE ULTIMUL LOC în țară ca număr de voluntari și saci cu gunoaie strânse în cadrul campaniei „Let`s Do It, Romania!”
Noua lege privind sistemul public de pensii trebuie să respecte pe deplin principiile politicii fiscal-bugetare statuate de art. 4 din Legea nr. 69/2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare, republicată, respectiv:

– Principiul transparenţei;

– Principiul stabilităţii, cu asigurarea predictibilităţii pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice;

– Principiul responsabilităţii fiscale, care include obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent şi de a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, fără efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social;

– Principiul echităţii, cu luarea în calcul a impactul financiar potenţial asupra dezvoltării economice pe termen mediu şi lung;

– Principiul eficienţei (utilizarea eficientă a resurselor publice eficienţei economice).