DISTRIBUIȚI

Premierul desemnat, Ludovic Orban, trebuie să strângă, până săptămâna viitoare, acea majoritate parlamentară care să dea votul guvernului său liberal, iar calculele arată că acesta are o mare problemă în a mulțumi toate pretențiile partidelor.
Situația politică actuală seamănă foarte mult cu cea din 2009, când cădea, în Parlament, primul premier desemnat, Lucian Croitoru.

Cu o lună înainte de prezidențiale, la fel ca şi acum, Parlamentul a decis, atunci, să ignore a doua propunere de premier, prin încălcarea Regulamentului, care îi impunea un termen limită pentru votul în Parlament. După prezidențiale, s-a venit cu altă propunere de premier, iar Liviu Negoiță a rămas în istorie ca premierul desemnat care nu a reușit nici măcar să își audieze miniștrii în comisii.

Ținând cont că moțiunea de cenzură a trecut la cinci voturi diferență, șansele ca noul Guvern să treacă sunt, cel puțin teoretic, mici. Asta pentru că un partid care a votat moțiunea, Pro România, pare decis să nu îi dea votul lui Ludovic Orban.

Ce vor partidele și partidiștii
PSD a anunțat deja că nu va vota Guvernul, deci Ludovic Orban nu se poate baza decât pe cel mult 2-3 voturi de la social democrații care ar riscă să fie dați afară din partid. Până în acest moment, doar cei 17 parlamentari ai minorităților au anunțat că vor vota Guvernul. Astfel, Orban mai are nevoie de 122 de voturi pe care trebuie să le adune de la USR, PMP, UDMR, Pro România și ALDE.

Negocierile se anunță unele destul de dure, mai ales pentru că fiecare partid în parte cere ceva ce altui partid nu îi convine.

Pro România (35 de voturi) cere garanții că nu vor fi tăiate pensiile și salariile, nu este de acord cu alegerea primarilor în două tururi, iar Victor Ponta a anunțat deja, înaintea negocierilor, că formațiunea sa, de centru stânga, nu va vota un guvern de dreapta. De voturile oamenilor lui Ponta depinde însă soarta viitorului Guvern.
USR (40 de voturi) cere ca până la votul de învestitură, adică până săptămâna viitoare, Parlamentul să adopte modificarea legislației electorale astfel încât primarii să fie aleși în două tururi, să fie anulat recursul compensatoriu și să fie votată inițiativa „Fără Penali”. Imposibil să fie adoptate toate aceste modificări până la momentul votului pentru Guvern, chiar dacă Dan Barna susține că se pot face „într-o zi”. De asemenea, USR solicită un calendar clar pentru alegeri anticipate, condiție esențială pentru susținerea unui Guvern de tranziție PNL.

PMP (18 voturi) vrea să intre la guvernare alături de PNL, fiind singurul partid dispus să facă parte din noul Executiv. Pentru că au solicitat acest lucru și au contribuit decisiv la demiterea Guvernului Dăncilă, cei din PNL se simt datori să le ofere unul sau două portofolii în noul Guvern. Aici apar însă problemele.

UDMR (30 de voturi) a anunțat public, prin Kelemen Hunor, că nu vor susține un guvern din care face parte partidul lui Traian Băsescu. Cu intrarea la guvernare a celor din PMP nu sunt de acord nici oamenii lui Călin Popescu Tăriceanu. UDMR se opune vehement modificării legislației electorale și vrea ca primarii să fie aleși în continuare într-un singur tur de scrutin și își condiționează susținerea pentru guvern de acest lucru. UDMR nu susține nici varianta alegerilor anticipate.
ALDE (20 de voturi) condiționează susținerea Guvernului PNL de garanții că „reformele din justiție” nu vor suferi modificări. Aici intră Legile Justiției și mai ales, Secția Specială pentru care cei din ALDE s-au luptat cot la cot cu PSD să o impună. Printre măsurile anunțate de liberali se numără inclusiv desființarea Secției Speciale. Ludovic Orban a precizat totuși că orice modificare în Justiței nu va fi făcută prin OUG ci va trece prin Parlament, acolo unde PSD și ALDE pot împiedica desființarea Secției Speciale.

În calculele PNL intră și 7 deputați și senatori neafiliați unui partid politic, care ar putea vota Guvernul.

Astfel, mai multe condiții puse de unele partide, le anulează pe cele puse de alte formațiuni politice. În acest moment, negocierile pe care trebuie să le poarte Ludovic Orban par mai mult decât dificile, iar succesul acestor negocieri depinde și de compromisul pe care este dispus să îl facă în fața liderilor.

Ce se va întâmpla mai departe
Astfel, sunt toate șansele ca Guvernul Orban să pice, la vot, în Parlament. În acest caz, preşedintele Klaus Iohannis trebuie să vină cu o altă propunere de premier. Șeful statului îl poate nominaliza tot pe Ludovic Orban, sau poate alege o altă propunere de premier, care să încerce să îşi strângă o majoritate în Parlament.

În cazul în care două propuneri de premier sunt respinse, în Parlament, sunt întrunite condițiile pentru ca preşedintele Klaus Iohannis să dizolve Parlamentul. Acest lucru nu se poate întâmpla, însă, cu șase luni înainte de alegeri, astfel că anticipatele ar urma să se organizeze doar anul viitor.

În tot acest timp, Guvernul Dăncilă rămâne în funcție, cu un mandat interimar, având atribuții restrânse. Guvernul interimar nu poate adopta bugetul de stat pe 2019 şi nici nu poate încheia bugetul pe 2019.

Cum a ignorat total Parlamentul o altă propunere de premier
Există un precedent, privind respingerea unui Guvern al unui premier desemnat, în Parlament. Este vorba de Lucian Croitoru, în noiembrie 2009. Acesta a fost propus de preşedintele de la acea vreme, Traian Băsescu şi a fost respins la votul din Parlament cu 250 de voturi contra și 189 pentru. În urma votului, a rămas interimar Guvernul condus de Emil Boc, care fusese demis, la rândul lui, de Parlament.
Traian Băsescu a venit, atunci, cu a doua propunere de premier, pe 7 noiembrie. Era vorba de Liviu Negoiță, primar pe atunci la Sectorul 3 al Capitalei. Negoiță a chemat partidele la negocieri pentru formarea unui guvern de uniune națională. PSD, PNL şi UDMR au refuzat să participe.

Premierul desemnat Liviu Negoiță a depus pe 9 noiembrie, la Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare al Executivului, însă acest Executiv nu a mai fost supus votului.

Urmau alegerile prezidențiale, astfel că întreaga procedură a rămas blocată în Legislativ. Asta deși Regulamentul Camerelor prevedea că „Birourile permanente stabilesc data ședinței comune pentru acordarea votului Guvernului propus la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului”.

Parlamentul a ignorat, astfel, noua propunere de premier, care nu a ajuns nici măcar la audierea miniștrilor.

După ce Traian Băsescu, susținut de Partidul Democrat-Liberal, a obținut un nou mandat de președinte al României, la alegerile din decembrie 2009, Emil Boc a fost din nou desemnat candidat la funcția de prim-ministru și a fost reînvestit în funcție la 23 decembrie, cu 275 de voturi pentru și 135 împotrivă.