DISTRIBUIȚI

Tanţa , domnişoara Tanţa
E-o duduie foarte şic,
Zveltă, cu ochi mari şi negri,
Cap superb, nasucul mic,

Picioruşe lungi şi durde.
Când se plimbă ea prin Tei
Toţi birjarii o admiră:
– Mă, halal de mama ei!

Ce profesie-are Tanţa ?
Uite, n-aş putea să spun,
Nici nu mă interesează
Chiar dacă eu presupun!

Da, cum Tanţa-i delicioasă
Şi-are maniere fine,
Nici nu vreau să ştiu ce face,
Nici cu ce si nici cu cine!

Ca vecini, se mai intâmplă
Ca să-i cer un ac sau aţă,
Sau imi cere ea o carte
Pana mâine dimineată.

O vecinatate dragă
Ne-a prins zilele-n cătuşe
Că ades intru la Tanţa
Fără sa mai bat la uşe.

Tot aşa-ntr-o seară intru
-Era iarnă grea şi ger-,
Şi-o găsesc in pielea goală
Stând lângă calorifer !

Năucit de frumuseţea-i
Dau să mă retrag un pic,
Insă Tanţa-mi spune mie:
„Intră, intra dragă, nu-i nimic !”

Am intrat şi beat de farmec
O-ntrebai plin de mister:
„Pentru ce stai goală, scumpo
Langă- acel calorifer?”

Fiincă-a fost proprietarul,
– Mi-a răspuns şăgalnic Tanţa
Uite, mi-am plătit chiria,
Iar acum, usuc CHITANŢA !