DISTRIBUIȚI

Dana Gârbovan îi răspunde lui Klaus Iohannis, după respingere: „O Românie normală este una în care justiția nu este folosită în bătălii politice”. Gârbovan a fost propusă de Viorica Dăncilă pentru funcția de ministru al Justiției, dar președintele Klaus Iohannis a refuzat să o accepte. Iohannis a lansat acuzații grave la adresa fostei judecătoare. Astfel, conform președintelui, Dana Gârbovan este „total împotriva valorilor democratice în care cred majoritatea românilor și în care cred și eu”.
Dana Gârbovan a replicat imediat și a anunțat că își retrage demisia din magistratură, precizând că ”o Românie normala este una in care statul respecta drepturile fiecărui roman și unde justiția nu este folosita in batalii politice” și că ”jocurile și calculele politice se dovedesc, însă, mai importante decât soluțiile reale pentru justiție, de care să beneficieze cetățenii”.
Acum, noi ne întrebăm, la rândul nostru, când a înțeles madam Gârbovan asta? Înainte ori după ce și-a dat seama că ”jocurile și calculele politice” în care a intrat i-ar putea spulbera cariera în magistratură?

Altfel, Dana Gârbovan era, până astă seară, propunerea PSD pentru Ministerul Justiției. Ea este judecător la Curtea de Apel Cluj și președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR). A contestat protocoalele cu SRI în Justiție și a susținut Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.

Dana Gârbovan a absolvit Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca și Institutul Național al Magistraturii. Și-a început cariera de judecător, ca stagiar, la Judecătoria Zalău, în anul 2001, și a lucrat, ulterior, la Judecătoria Oradea, apoi la Tribunalul Bihor. Din anul 2008 este judecător la Curtea de Apel Cluj, potrivit MEDIAFAX.

Dana Gârbovan conduce din 2007 Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), singurul ONG acceptat în comisia Iordache, asociație profesională care a contestat protocoalele cu SRI, care au încălcat în mod direct și extrem de grav independența justiției.
„Toate instituțiile de la vârful sistemului judiciar – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Inspecția Judiciară – au încheiat protocoalele secrete cu SRI. Acest fapt a permis ingerința secretă a unui serviciu de informații atât în actul de justiție, cât și în cariera magistraților, fapt fără precedent într-un sistem de drept democratic”, arăta UNJR după o consultare cu președintele Klaus Iohannis la Cotroceni în 27 martie.

În anul 2007, Dana Gârbovan a fondat “Uniunea Națională a Judecătorilor din România”, un ONG despre care fondatoarea sa nu a precizat niciodată câți membri are și câți judecători reprezintă, în ciuda insistențelor presei de a clarifica acest aspect. Potrivit Danei Gîrbovan, “UNJR a fost fondată în 2007 cu gândul nu de a crea un sindicat, ci de a avea o asociație dinamică, activă, prezentă în spațiul public pe tot ceea ce înseamnă dezbateri privind sistemul judiciar, indicând probleme și oferind soluții.”, potrivit HotNews.ro.

Atât Uniunea Națională a Judecătorilor din România, care, potrivit fostei judecătoare Dana Gârbovan, “acționează ca un câine de pază al independenței justiției”, cât și președinta UNJR, s-au remarcat adesea, în ultimii ani, printr-o serie de poziții controversate:

În februarie 2017, după ce Direcția Națională Anticorupție a deschis un dosar privind adoptarea și ulterior abrogarea controversatei OUG 13, care a scos în stradă sute de mii de oameni în toată țara, Dana Gârbovan califica ancheta DNA drept “un derapaj” și cerea “o analiză serioasă la nivel de sistem pentru a se stabili care au fost cauzele unui astfel de derapaj”.
Pe 9 iulie 2019, în ziua publicării Raportului GRECO ce arăta că România a făcut progrese insuficiente în combaterea corupţiei și critica înființarea Secției speciale, Dana Gârbovan afirma că: “Rapoartele GRECO pe Romania confirmă, încă o dată, că aceste evaluări sunt nu doar vădit subiective, ci conțin și erori grosiere. (…) Raportul de follow-up cuprinde o analiză părtinitoare și pe alocuri superficială ori eronată a problemelor ce fac obiectul sau, fapt compromite seriozitatea și profesionalismul unui asemenea raport ce se finalizează prin ‘recomandari’ adresate unui stat pe chestiuni ce șin de justiție”.
La finalul lunii iulie 2019, Dana Gârbovan afirma că “este tristă și foarte cinică folosirea cazului de la Caracal pentru ca diverși magistrati, jurnaliști sau formatori de opinie să își valideze tezele despre justiție și modificările aduse legilor justiției.”
Citește și: Liviu Dragnea poate să-și ia adio de la grațiere! Vezi aici ce au decis astăzi deputații în privința proiectului de lege inițiat de Guvernul Grindeanu în 2017 şi adoptat în acelaşi an de Senat
Dana Gârbovan a criticat și organizarea referendumului pe justiție din 26 mai, despre care a declarat că îi amintește de “comunism”: “Prin includerea mai multor probleme într-o singură întrebare, referendumul din 26 mai încalcă libertatea fiecărui cetățean de a-și exprima distinct punctul de vedere cu privire la fiecare dintre multele probleme supuse referendumului. Altfel spus, prin modul în care au fost formulate întrebările, referendumul mi-a amintit tot de perioada comunistă, când, dacă vroiai să cumperi un kg de carne, trebuia să cumperi și o conserva de pește sau o pungă de creveți expandați.”
După ce a fost o susținătoare, anul trecut, a modificării legilor justiției în varianta în care au trecut de “Comisia Iordache” și de Parlament și a contribuit activ la elaborarea acestor modificări, Dana Gîrbovan a criticat, la începutul acestui an, Ordonanţa lui Tudorel Toader (OUG 7) care aducea noi modificări acestor legi, afirmând că “reprezintă un regres faţă de legile justiţiei votate în Parlament”.
Judecătorul clujean preciza că UNJR și alte două asociații, AMR și APR, au atras atenția, în 2015, asupra pericolului amestecului serviciilor de informații în justiție și au cerut Consiliului Superior al Magistraturii să apere independența justiției.
„Toate aceste protocoale au fost încheiate în spatele discursurilor înflăcărate despre independența justiției și susținerea luptei anticorupție. În spatele acestor slogane golite de conținut, aplaudate necondiționat de politicieni și birocrați de la Bruxelles și de ambasadele din România, însăși democrația și statul de drept din România au fost subminate, iar drepturile și libertățile românilor cu adevărat au ajuns să fie considerate un lux”, spunea președintele UNJR.

Dana Gârbovan a fost una dintre susținătoarele Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, menționând că aceasta a fost creată ca răspuns la problemele extrem de grave generate de modul în care, în trecut, au fost gestionate dosarele penale privind magistrații.

„Înființarea noii Secții nu este o soluție uzuală, însă ea vine ca răspuns la o problemă pe care sistemul a ales să o țină ascunsă sub preș, acesta fiind și motivul pentru care nici unul dintre cei ce contestă Secția nu au venit cu propuneri alternative la aceasta. Și nu au venit pentru că asta ar fi însemnat să recunoască existența unor probleme grave, pe care au ales, însă, de ani de zile să le ascundă sau minimalizeze”, spunea judecătorul clujean în septembrie 2018.