DISTRIBUIȚI

Comisia anunță acțiuni menite să asigure o aprovizionare cu materii prime mai sigură și mai durabilă a Europei
Astăzi, Comisia prezintă un plan de acțiune privind materiile prime critice , lista din 2020 a materiilor prime critice și un studiu prospectiv privind materiile prime critice pentru tehnologii și sectoare strategice din perspectiva anilor 2030 și 2050. Planul de acțiune analizează provocările actuale și viitoare și propune acțiuni de reducere a dependenței Europei de țările terțe, diversificând oferta provenită atât din surse primare, cât și din surse secundare și îmbunătățind eficiența și circularitatea utilizării resurselor, promovând, în același timp, aprovizionarea responsabilă la nivel mondial. Acțiunile vor favoriza tranziția noastră către o economie verde și digitală și, în același timp, vor consolida reziliența Europei și autonomia strategică deschisă în ceea ce privește tehnologiile esențiale necesare pentru o astfel de tranziție. Lista materiilor prime critice a fost actualizată pentru a reflecta evoluția importanței economice și a provocărilor în materie de aprovizionare, pe baza aplicării lor în industrie. Aceasta conține 30 de materii prime critice. Litiul, care este esențial pentru trecerea la mobilitatea electrică, a fost adăugat pe listă pentru prima dată.
Maroš Šefčovič, vicepreședintele pentru relații interinstituționale și prospectivă, a declarat:
„O aprovizionare sigură și durabilă cu materii prime critice este o condiție prealabilă pentru o economie rezilientă. Dacă este să ne referim doar la bateriile auto electrice și la stocarea de energie, Europa va avea nevoie de litiu, de exemplu, de până la 18 ori mai mult până în 2030 și de până la 60 de ori mai mult până în 2050. Astfel cum demonstrează prospectiva noastră, nu putem permite înlocuirea dependenței actuale de combustibilii fosili cu dependența de materii prime critice. Acest lucru a fost amplificat de perturbările cauzate de coronavirus în lanțurile noastre valorice strategice. Prin urmare, vom construi o alianță puternică pentru a trece în mod colectiv de la o dependență ridicată la o aprovizionare diversificată, durabilă și responsabilă din punct de vedere social, la circularitate și la inovare”.
Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a declarat: „Anumite materii prime sunt esențiale pentru ca Europa să joace un rol primordial în tranziția verde și digitală și să rămână primul continent industrial al lumii. Nu ne putem permite să ne bazăm în totalitate pe țări terțe, iar în cazul unor pământuri rare chiar și pe o singură țară. Prin diversificarea aprovizionării din țări terțe și dezvoltarea propriei capacități a UE de extracție, prelucrare, reciclare, rafinare și separare a pământurilor rare, putem deveni mai rezilienți și mai durabili. Punerea în aplicare a acțiunilor pe care le propunem astăzi va necesita un efort concertat din partea industriei, a societății civile, a regiunilor și a statelor membre. Le încurajăm pe acestea din urmă să includă investițiile în materii prime critice în planurile lor naționale de redresare.”
Planul de acțiune privind materiile prime critice urmărește:
• să stabilească lanțuri valorice reziliente pentru ecosistemele industriale ale UE;
• să reducă dependența de materiile prime critice principale prin utilizarea circulară a resurselor, prin folosirea produselor durabile și prin inovare;
• să consolideze aprovizionarea internă cu materii prime în UE;
• să diversifice aprovizionarea de proveniență din țări terțe și să elimine denaturările în ceea ce privește comerțul internațional, respectând totodată pe deplin obligațiile internaționale ale UE.
Pentru a atinge aceste obiective, comunicarea de astăzi prezintă zece acțiuni concrete. În primul rând, Comisia va stabili, în următoarele săptămâni, o Alianță europeană în domeniul materiilor prime. Prin reunirea tuturor părților interesate relevante, alianța se va concentra în primul rând pe nevoile cele mai presante, și anume pe creșterea rezilienței UE în ceea ce privește lanțul valoric al pământurilor rare și al magneților, întrucât aceasta este vitală pentru majoritatea ecosistemelor industriale ale UE, cum ar fi energia din surse regenerabile, apărarea și spațiul. Mai târziu, alianța se va putea extinde pentru a aborda, în timp, și alte nevoi privind materiile prime critice și metalele de bază.
Pentru o mai bună utilizare a resurselor interne, Comisia va colabora cu statele membre și cu regiunile pentru a identifica proiectele de minerit și de prelucrare din UE care pot fi operaționale până în 2025. Se va pune un accent deosebit pe regiunile miniere carbonifere și pe alte regiuni aflate în tranziție, acordându-se o atenție deosebită experienței și competențelor relevante pentru mineritul, extracția și prelucrarea materiilor prime.
Comisia va promova utilizarea programului său Copernicus de observare a Pământului, pentru a îmbunătăți explorarea resurselor, operațiunile și gestionarea mediului ulterior închiderii. În același timp, programul Orizont Europa va sprijini cercetarea și inovarea, în special în ceea ce privește noile tehnologii de minerit și de prelucrare, substituirea și reciclarea.
În conformitate cu Pactul verde european, alte acțiuni vor aborda circularitatea și durabilitatea lanțului valoric al materiilor prime. Prin urmare, Comisia va elabora, până la sfârșitul anului 2021, criterii de finanțare durabilă pentru sectorul minier și pentru industria extractivă. Ea va analiza, de asemenea, potențialul materiilor prime critice secundare provenind din stocurile și deșeurile UE, pentru a identifica proiecte viabile de recuperare până în 2022.
Comisia va dezvolta parteneriate strategice internaționale pentru a asigura aprovizionarea cu materii prime critice care nu se găsesc în Europa. Parteneriatele-pilot cu Canada, cu țările interesate din Africa și cu țările din vecinătatea UE vor demara în 2021. În cadrul acestor parteneriate și al altor foruri de cooperare internațională, Comisia va promova practici miniere durabile și responsabile și transparența.
Context
Siguranța aprovizionării cu materii prime a industriei UE este o problemă veche. UE a căutat modalități de abordare a acesteia, de la instituirea, în anii ’70, a Grupului pentru aprovizionarea cu materii prime, până la lansarea Inițiativei privind materiile prime în 2008. Această inițiativă a stabilit o strategie de reducere a dependenței de materiile prime neenergetice pentru lanțurile valorice industriale și bunăstarea societății, prin diversificarea surselor de materii prime principale provenind din țări terțe, consolidarea aprovizionării interne și sprijinirea aprovizionării cu materii prime secundare prin utilizarea eficientă și circularitatea resurselor.
Pactul verde european și noua Strategie industrială a UE recunosc faptul că accesul la resurse este o chestiune strategică de securitate care contribuie la succesul transformărilor ecologice și digitale. În momentul de față, criza provocată de coronavirus face ca, în multe părți ale lumii, să se examineze cu un ochi critic modul în care sunt organizate lanțurile de aprovizionare, în special în ceea ce privește siguranța publică sau sectoarele strategice. Planul de redresare propus de Comisie pune accentul pe consolidarea ecologizării, a digitalizării și a rezilienței. Prin urmare, Europa ar trebui să depună eforturi pentru a dezvolta o autonomie strategică deschisă și pentru a diversifica aprovizionarea cu materii prime.