DISTRIBUIȚI

Răsfirată pe dealuri cu apucături năstrușnice de munte, înconjurată de livezi şi grădini aninate pe pante repezi, cu fânețe și pășuni, ce sunt legate de un mănunchi de poteci şi drumeaguri de căruțe, comuna Pănătău te fură, fără putință de împotrivire, într-o stare vecină cu dumnezeirea. Poate și de aceea, domnitorul Mircea Ciobanul și soția sa Doamna Chiajna au ridicat la 1546, deasupra satului Tega, Mănăstirea Cârnu, loc în care oamenii prind o trainică legătură cu cerul, țăranii de aici fiind oameni ai pământului, opuși „omului de nicăieri”, asupra căruia atrăgea atenția Nicolae Iorga, prevestind parcă insul abstract de astăzi.
Ruralul este de regulă asociat cu tradiția și într-un fel opus modernității. De aici, numeroasele temeri legate de lentoarea sau chiar imposibilitatea capacității satului românesc de a se sincroniza cu regulile impuse de Uniunea Europeană, care, prin opoziție cu noi, este mai bogată, mai avansată tehnologic, că acest „ruralism românesc” ar face imposibilă alinierea satelor românești la standardele ei. Principalele aspecte care fac referire la această dihotomie ar fi infrastructura, nivelul de trai, modul de a gândi și de a munci al oamenilor, mai spun analiștii. Toate aceste păreri sunt contrazise însă la Pănătău. Lumea în care Nicolae Stoica, om al locului, de cinci mandate primar al comunei, înțelege perfect cât de important este să pătrundă în Europa, dar și să nu-și piardă niciodată legătura cu cerul.
Pănătău, puțină (şi alambicată) istorie
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Pănătău făcea parte din plaiul Buzău al județului Buzău și era formată din satele Begu, Botești, Babețu, Corcoianu, Diculești, Gulești, Lupoiu, Lacul cu Anini, Pănătău, Plătișoru, Sibiciu de Jos și Valea Fântânei, având în total 2140 de locuitori ce trăiau în 517 case. În comună funcționau 4 biserici (la Sibiciu de Jos, Pănătău, Plăișoru și Begu).
În 1950, comunele Pănătău și Tega au fost arondate raionului Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, au revenit la județul Buzău, comuna Tega fiind inclusă în comuna Pănătău; atunci a fost desființată și comuna Sibiciu, satul Sibiciu de Jos revenind comunei Pănătău.Anuarul Socec consemnează în 1925 o populație de 1493 de locuitori în 11 sate. În 1931, a apărut în regiune, pe malul stâng al Buzăului, comuna Tega, prin desprinderea unor sate din comunele Mărunțișu și Viperești (Cuculești, Măguricea, Podurile, Râpile, Tega și Zăhărești).
Un primar ca-n povești
Nicolae Stoica este alt model de primar: hotărât, activ şi de succes. Se poate spune așa, pentru că, încă de la început, ceea ce te izbește în Pănătău este un spirit deloc tipic autohton.
A cerut de la toate ministerele, de la toate guvernele, pentru că administrația locală nu are culoare politică! Oamenii nu te aleg pentru că faci parte dintr-un partid sau altul, ci pentru a le face alimentare cu apă, canalizare, a le aduce gaze, energie electrică, drumuri, infrastructură educațională (școli, grădinițe, săli de sport), infrastructură de sănătate (cabinete medicale, centru de permanență medicală, cabinete sociale, centru socio-educativ).
Dar primarul mai are nevoie și de profesionalism și mult suflet. Poate să cunoască legislație, poate să facă de toate, dar dacă nu știe să alerge, să bată la ușa potrivită, să intre pe geam dacă este dat afară pe ușă, să se ducă și să se răsducă, nu rezolvă nimic!
A vrut să asfalteze satul Begu, l-a asfaltat! A vrut școli și lumină la Begu, le-a obținut!
La Pănătău, nu contează culoarea politică
De 20 de ani, Nicolae Stoica păstorește comuna cu mână de fier. În 2016, Nicolae Stoica a fost singurul candidat pentru fotoliul de primar al comunei Pănătău și a fost ales cu 100% din voturi. Nimeni nu pare să guste politică în Pănătău și orice discuție despre partide, se termină rapid. Sătenii sunt cu gândul la lucernă, la animale, la vie.
Ce le face Nicolae Stoica oamenilor de nu are contracandidat? „Ce să le fac? Am muncit!”, ne spune.
“Am atras zeci de proiecte europene. Primul proiect SAPARD din județ la mine a fost. Oraș am făcut aici! Înainte nici cu piciorul nu puteai să umbli pe drum”, spune primarul. Nu poți să-l contrazici, drumurile sunt asfaltate, totul arată în Pănătău de parcă atunci l-ai fi scos din țiplă.
Nicolae Stoica a trecut cam pe la toate partidele: pe la PSM, PSD, PD, PNL, de opt ani fiind iarăși la PSD.
„Am trecut pe unde a fost puterea”, recunoaște el. „Altfel, nu făceam nimic”, continuă primarul. „Oamenii îmi spun: < Am trecut cu matale de 5 ori. Arată-ne ce-ai făcut >”, zice el.
Țărani deja europeni
Am ajuns la Pănătău într-o zi de iulie 2020, puțin după ce ziua ieșise cu toate ale ei de sub orizont, la o oră la care domnul primar Nicolae Stoica abia se putea abține să rămână la birou. În puținele minute petrecute aici, am discutat pe fugă despre numeroasele sale proiecte, ele reprezentând tot atâtea izbânzi ale comunității și ale edilului ei. Apoi, am fugit efectiv spre podul de la Tega, mândria sa de gospodar prim al comunei, unde ne-am dat seama că țăranii domniei sale sunt deja integrați în Europa.
Altfel, în zona Tega – Zăhărești, primarul Nicolae Stoica a început un amplu proiect pentru modernizarea și asfaltarea întregului drum comunal. L-a finalizat. Un drum construit nu să fie cheltuiți bani! În multe puncte de-a lungul căii de acces ce urmărește, de pe o terasă superioară, cursul râului Buzău, au fost executate lucrări care să preîntâmpine alunecări de teren. Au fost împădurite zeci de hectare, cu mesteacăn, anin, plop şi tei, iar în cel mai mare din aceste crânguri gospodarii au ales ca o dată pe an să se întâlnească la hora mare, la sărbătoarea Florii de tei.
„Sărbătoarea Floare de tei”, organizată an de an de primarul Stoica, înseamnă în primul rând un punct de reper, nu numai pentru localnici, cu trimitere la două proiecte ce vizează perspectiva şi dimensiunile morale ale comunității din Pănătău.
Podul de flori de tei de la Tega
Astfel, sărbătoarea florii de tei a unit cele două maluri ale Buzăului, iar în urmă cu un an, mai jos, un pod mai trainic şi mai frumos a devenit poarta de intrare într-un sat redat tinerelor generații. Este vorba despre mândria proiectului primarului Stoica, în ce privește reabilitarea, din punct de vedere turistic, a zonei Tega – Zahareşti, când după lungi insistențe și motivări susținute – economic şi administrativ, reprezentantul comunității mari a Pănătăului a reușit să obțină aprobarea şi fondurile necesare construirii unui pod nou peste râul Buzău, în aval de cel existent la câțiva kilometri mai sus, care face legătura între localitatea Pătârlagele și intersecția spre Pănătău și Colți, o construcție de aproape 100 de ani (neconformă din punct de vedere al preluării traficului rutier la nivelul anului 2018).
Nu doar o plăcuță
Primarul Nicolae Stoica este pentru munca în echipă: „Nu primarul e constructorul, echipa e. Primarul e doar magnetul care îi atrage”. Așa, în echipă, au reușit să devină şi sat european. Spre deosebire de alte sate europene în care am fost, aici titulatura în cauză nu e considerată doar o plăcuță pe care o bate vântul, ci un avantaj pentru deschiderea spre exterior, pentru încurajarea altor proiecte.
Europa, sora mai mare a s(t)atului Pănătău
Unele dintre proiectele de suflet ale primarului Stoica au fost cele de reabilitare și modernizare ale școlilor din comună, sufletul unei comunități fiind școala, ne mărturisește el. O ofertă pentru tinerii care pot remodela în viitor vatra satului. O ocazie pentru ca niște sate mici, cu gustul muncii familiilor de albine prin crângurile cu tei, să fie căutate pe hărțile turistice.
În școala din Pănătău, totul e ca într-o poveste! În fapt, imaginile vă vor vorbi de la sine, nemaifiind nevoie de comentariile noastre. Așa arată toate, absolut toate școlile de pe teritoriul comunei, și nu sunt puține.
„O școală care arată impecabil”
La școala gimnazială din Pănătău, am stat de vorbă cu doamna profesor Elena Stoica, directoarea acestei instituții. Nu sunt rudă cu domnul primar, s-a scuzat dumneaei puțin încurcată, la întrebarea noastră cum o cheamă. E doar o coincidență de nume.
Mănăstirea Cârnu, un proiect ratat
Deasupra satului Tega se află situată Mănăstirea Cârnu, o mănăstire de maici ridicată la 1546 de către Domnitorul Mircea Ciobanul și de soția sa Doamna Chiajna.
Denumirea de Cârnu provine de la o legendă conform căreia în timpul unei invazii a turcilor în zonă Doamna Chiajna s-a adăpostit între pereții turlei, în spațiul îngust, pentru a ascunde documente importante de interes pentru țară. Din cauza spațiului îngust aceasta a stat cu nasul lipit de perete, ceea ce a dus la formarea nasului cârn al Doamnei Chiajna, lucru semnificativ ce a dat numele însăși mănăstirii.
A fost desființată în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, când au fost secularizate averile mănăstirești, în picioare rămânând doar biserica, care de-a lungul vremurilor a căzut pradă uitării. A fost însă clasată ca monument istoric în 2010. După 1990, mănăstirea a fost reînființată și refăcută, la inițiativa și prin strădania Episcopiei Buzăului și Vrancei.
Să aducă Mănăstirea Cârnu la adevărata ei valoare turistică, ce i-o conferă calitatea de monument istoric de factură europeană dar, mai ales, să readucă la viață, în sensul (re)întineririi, comunitatea ce altădată înflorea în jurul mânăstirii, formând satul Tega, a fost iarăși unul dintre visele și proiectele lui Nicolae Stoica. Un vis rămas neîmplinit, dar pe care, ne spune ca sub o formă de jurământ, îl va împlini în următorii ani.
Dau o comună pentru o fermă
Așa cum spuneam la începutul acestui reportaj, comuna Pănătău se întinde pe malul stâng al râului Buzău, printre păduri, pajiști și fânețe. Stoica ar vrea să profite de climă și de relief. „În viitor, dacă apuc descentralizarea promisă de atâția ani, aș vrem să facem, împreună cu comunele din jur, o fermă pe fonduri UE, să dăm terenurile prin concesionare și pe urmă să facem fabrici de procesare”, spune el. Deocamdată, visează doar la acest lucru mândrindu-se cu podul lui european de la Tega.
„70-80 la sută ne-a dat natura – apa, plantele, animalele, pășunile, păsările – și noi ne câcâim pentru 10-15%”, își varsă primarul supărarea pe administrația locală din România.
Altfel, Pănătăul se redescoperă pe zi ce trece. Plaiuri aproape nerușinat de dumnezeiești, cu oameni care știu ce iubesc și vor. Iată că se poate!