DISTRIBUIȚI

RADET, furnizorul de energie termică din București, a intrat în faliment, însă căldura și apa caldă vor ajunge în această iarnă în cele circa 8.600 de blocuri din București, spun autoritățile, până când întreaga afacere va fi trecută la noua companie a Primăriei, Termoenergetica. Primul pas se face joi, în Consiliul General. Falimentul RADET riscă să împingă în criză și ELCEN, marele creditor care are de încasat aproape 3,7 miliarde de lei de la compania falimentară, spune Gheorghe Piperea, administratorul judiciar al RADET: activele companiei în faliment reprezintă doar 1,0001% din datorie. Prin faliment, „banii s-au evaporat”, iar ELCEN rămâne cu buza umflată. Care sunt soluțiile pentru ca un sistem bazat pe un preț al gigacaloriei subvenționat cu peste 100%, să nu intre din nou în blocaj?
Consiliul General al Capitalei va face joi primul pas către mutarea furnizării de căldură și apă caldă în București de la RADET, companie de stat intrată de luni în faliment, la Termoenergetica, noua companie municipală, înființată în martie 2019 de primarul Capitalei, Gabriela Firea. Este vorba despre „delegarea serviciului public” de livrare a agentului termic către bucureșteni. „De aici încolo, urmează toate celelalte – transferul licențelor, autorizațiilor, personalului, contractelor, inclusiv transferul lucrărilor care sunt în desfășurare, reparațiile la conducte. Primăria are obligația să asigure continuitatea furnizării acestui serviciu public. Așadar, agentul termic nu va lipsi din caloriferele oamenilor”, a explicat pentru Europa Liberă administratorul judiciar al RADET, Gheorghe Piperea.
In ziua în care vor înceta activitatea la Regie, vor fi angajați la compania Termoenergetica, deci vor avea continuitate atât ei, ca salariați, cât și bucureștenii, care au contracte cu RADET-ul, pentru furnizarea apei calde și căldurii”.

Problema înlocuirii RADET-ului cu Termoenergetica în ecuația termoficării Bucureștiului este însă că noua companie nu are licență de furnizare a energiei termice, lucru anunțat și de ministrul Economiei, Virgil Popescu. Ana Otilia Nuțu, expert în energie al Expert Forum, spune pentru Europa Liberă că, deși compania municipală este înființată legal, spre deosebire de restul companiilor municipale, acordarea acestei licențe ar putea dura, „nu se face de pe azi pe mâine”.

„Până atunci, RADET poate funcționa, chiar dacă e în faliment, pentru că există o portiță legală care spune că dacă intră în faliment în timpul iernii, mai poate livra până se termină sezonul rece. Dar indiferent ce se întâmplă, la anul RADET moare, iar ei trebuie să rezolve cât mai repede cu Termoenergetica”, explică Ana Otilia Nuțu, pentru Europa Liberă.
Falimentul RADET va clarifica lucrurile mai rapid, consideră Gheorghe Piperea: „Ar fi păcat să nu utilizăm oportunitatea pe care ne-a dat-o această criză. În momentul de față, noi am petrecut aproape 6 luni pentru a obține niște lucruri pentru transferul de business. Cel mai repede s-a mișcat Consiliul Concurenței. Acum, suntem în prag de iarnă și s-a definitivat hotărârea judecătorului sindic din aprilie – prin decizia de luni, nu mai avem timp pentru procedura aceasta de transfer de business. Era clar încă din aprilie că reorganizarea judiciară nu mai merge. Am vrut să utilizăm această procedură ca un fel de punte, pentru a realiza acest transfer. Din păcate, instituțiile nu au reacționat cum trebuie”.

Datoria de 3,7 miliarde de lei către ELCEN, evaporată. Gigacaloria, subvenționată din pix
În București, energia termică este subvenționată de Primăria Capitalei, cel puțin pe hârtie. În practică, Primăria nu a dat niciodată toți banii necesari către RADET, iar compania nu a putut plăti mai departe către ELCEN, furnizorul de energie termică, deținut de Ministerul Energiei. Ana Otilia Nuțu explică cum prețul gigacaloriei este stabilit din pix de primărie, mai mic decât cel real, al pieței, iar diferența ar trebui acoperită din subvenții:

„Agenția Națională de Reglementare în Energie (ANRE) stabilește cât ar trebui să fie prețul gigacaloriei. În Consiliul General, se aprobă acest tarif, după care Primăria poate spune că tariful e prea mare și că vrea ca gigacaloria să ajungă la cetățeni la un preț mai mic. Ca să ajungă la prețul stabilit, Primăria ar trebui să vină cu subvenții. Concret, la finalul anului 2018 costul aprobat era de 400 de lei pe gigacalorie, iar Primăria ținea prețul la 163 de lei. Diferența de 238 de lei ar fi trebuit să fie plătită de Primărie, pentru fiecare gigacalorie. Ar trebui să fie plătită RADET-ului, iar Primăria fie nu plătește, fie plătește doar o parte”, explică pentru Europa Liberă Ana Otilia Nuțu.
Prețul la care vinde ELCEN este însă „umflat” cu 20-30%, consideră Gheorghe Piperea, administratorul judiciar al RADET: „În preț, ELCEN a pus și o bucățică ce acoperă energia electrică și bonusul de cogenerare, deși regăsim această bucățică și în prețul la energie electrică. Ceea ce înseamnă că prețul gigacaloriei ar fi mai redus, dacă s-ar raporta exclusiv la costul agentului termic”.

Prin acest sistem, în care Primăria se preface că menține un preț scăzut la termoficare, dar de fapt nu își plătește datoriile către furnizorul ELCEN, s-a ajuns ca RADET să acumuleze datorii către ELCEN, care se ridică, cu tot cu penalități, la 3,7 miliarde de lei, adică peste 700 de milioane de euro.

„Firea în acest moment se comportă ca un bully. Dacă nu-ți plătesc, ce o să faci, o să tai căldura pentru bucureșteni? Plătești politic (guvernul, care controlează ELCEN – n.r.). Soluția ar fi să respecte legea și să plătească banii pe care îi datorează”, spune Ana Otilia Nuțu.

Problema va rămâne însă valabilă și pentru Termoenergetica, „dacă Primăria nu va plăti în continuare subvenția sau nu va mări tarifele. Creșterea prețului la cel nesubvenționat ar fi un șoc, să-ți crească de trei ori prețul gigacaloriei. Nu e nicio garanție că Termoenergetica ar ajunge la altceva decât falimentul în care e RADET”, consideră Nuțu.
Singura certitudine după falimentul RADET este explicată sec de administratorul judiciar Gheorghe Piperea: ELCEN e și el mai aproape de faliment, odată cu falimentul RADET, pentru că datoria pe care o are de recuperat „s-a evaporat”:

„Datoria care a ajuns acum la aproape 4 miliarde de lei, intră în faliment. Ea va fi acoperită din activele societății aflate în faliment. Aceste active se situează undeva la 35-40 de milioane de lei. Gradul de încasare a acestei creanțe de 4 miliarde de lei este de 1,0001%. Dincolo de asta, nu mai există nimic altceva. Datoria se șterge. De aceea, cei care și-au dorit falimentul RADET, adică ELCEN, au ajuns să aibă ce și-au dorit. Știți că e proverbul acela, ai grijă ce-ți dorești, că s-ar putea să se întâmple”, spune Piperea, pentru Europa Liberă.

Piperea explică faptul că în planul de reorganizare judiciară al ELCEN, companie de stat care este și ea în insolvență, una dintre sursele de finanțare aprobate este și recuperarea creanței de la RADET. Acest lucru nu mai este posibil, după ce RADET a intrat în faliment, iar activele sale sunt mult prea mici.
„Falimentul RADET înseamnă și falimentul ELCEN. În planul de reorganizare al ELCEN, scrie că din insolvența RADET, prin asumarea unei răspunderi iluzorii a Primăriei, ar urma să ia ELCEN 1,1 miliarde lei. Suntem deja în faliment, banii aceștia s-au evaporat. Nu mai au sursă de finanțare, deci trebuie să găsească o alta, dacă nu o găsesc sunt în faliment. În decembrie, RADET ar fi trebuit să plătim o factură curentă de 220 de milioane de lei, pentru că aveam încasări, inclusiv niște sume de luat de la Primărie. Nu o mai plătim, gata”, arată Piperea.

Întrebat ce garanții există că situația blocajului dintre RADET și ELCEN nu se va repeta și cu Termoenergetica, Gheorghe Piperea este sincer: „Fără să fiu cinic, vă spun că nici nu mai îmi pasă. Dacă se respectă legislația, cel puțin în perioada de iarnă, nu vor exista sincope între Termoenergetica și ELCEN, pentru că nu ai voie sub nicio formă să întrerupi agentul termic pe timp de iarnă”.

Ce soluții sunt în locul relației toxice RADET-ELCEN?
Ana Otilia Nuțu explică faptul că Bucureștiul nu poate fi comparat cu alte orașe din țară, unde s-au găsit soluții locale de „fentare” a termoficării centralizate.

„În București, rețeaua a fost concepută pentru cu totul alt model de consum și rețeaua e foarte lungă. Ar trebui redimensionată, ca să o faci eficientă. Dar nu ai cum să închizi ELCEN și să faci niște centrale care funcționează doar pentru căldură la bloc, pentru că ELCEN produce și cam 80% din curentul electric care se consumă în București. E mai puțin poluant să ai niște CET-uri care sunt mai departe de zonele aglomerate ale orașului. În vârful de consum de iarnă, noi avem probleme cu gazele care nu au presiune suficientă, inclusiv ELCEN are această problemă, numai că el are combustibil de rezervă și poate funcționa și pe păcură. Când e gerul mare, merge pe păcură. Cu o centrală la bloc, rămâi în frig”.
Nuțu spune că soluția unei rețele circulare de termoficare, așa cum este cea gestionată de RADET, este bună pentru zonele cu foarte multe blocuri: „Dacă se întrerupe căldura dintr-un CET, se poate livra din altul. Dacă mai există acum căldură în Colentina și Aviației, este pentru că vine de la CET Sud, traversează 13 kilometri tot orașul. Ar merita o rețea la care să se poată conecta mai mulți producători și să intre chiar în concurență unii cu alții. În nordul Bucureștiului, unde acum nu există rețea, ai putea face ca la Oradea, exclusiv pe energie geotermală. Problema e ca cineva să vrea să facă această reformă, pentru că nu este o chestiune de făcut de azi pe mâine”.

Gheorghe Piperea explică de ce centralele termice individuale sau cele de bloc nu sunt o soluție pentru a elimina complet termoficarea centralizată: „Este cea mai periculoasă. Imaginați-vă un bloc cu 200 de coșuri de fum și înmulțiți cu 8.600, este numărul de blocuri pe care îl aprovizionează RADET. Nu numai că ar arăta ca o societate de Ev Mediu, dar ar fi cea mai poluată localitate din Europa”.
Piperea spune că printre soluțiile care ar putea suplini lipsurile unei rețele centralizate de termoficare s-ar număra:

folosirea biogazelor pe care le poți obține din deșeurile organice de la groapa de gunoi. „Pentru asta, e nevoie de capacități de acest gen, OMV sau Engie ar putea să se gândească să facă biogaz”.
utilizarea rezervelor de apă geotermală din jurul Bucureștiului, mai ales în zona de nord.
utilizarea energiei solare, prin montarea pe blocuri a unor instalații care să încălzească apa, vara. „Vara se consumă destul de mult pentru că presiunile livrate în conducte sunt echivalente cu cele din perioada de iarnă”.
„Pentru asta, e nevoie de cineva care să și gândească”, încheie Gheorghe Piperea. Atât experta Ana Otilia Nuțu, cât și administratorul judiciar al RADET consideră că nicio autoritate nu și-a bătut cu adevărat capul pentru a ieși din situația păguboasă în care se află termoficarea Capitalei, de zeci de ani.