DISTRIBUIȚI

In plin Razboi Rece, unul dintre aspectele importante ale muncii de Securitate era si supravegherea cetatenilor straini care ajungeau in Republica Socialista Romania. Intr-un studiu „Strict Secret” al Directiei a IX-a a DSS, sunt dezvoltate metodele de filaj ale hotelurilor din Bucuresti si de pe Litoral. Studiul se afla intr-un fond documentar al CNSAS, Dosar 6918, vol. 1, ff 122 -139, intitulat „Metodele folosite in filajul cetatenilor straini cazati la hotelurile din Bucuresti si complexele turistice de pe litoral”. Documentul este intocmit de Directia IX-a din Departamentului Securitatii Statului. Contextul politic al sfarsitului anilor ’60, studiul fiind intocmit in 1967, era unul tensionat intre tarile Blocului Comunist si Occident. Cu toate acestea, perioada a fost una de relativa relaxare politica in Republica Socialista Romania.

Spaima de serviciile de spionaj straine

Studiul porneste de la premisa ca exista „o mare afluenta a cetatenilor straini, cu fiecare an tot mai accentuata (…) Vin in tara noastra cu diferite insarcinari: diplomati, comercianti, ziaristi, diferiti specialisti si mai ales turisti, acestia din urma avand o pondere mai mare. Se arata ca acest „mediu favorizant pentru strecurarea agentiilor de catre serviciile de spionaj straine, se impune ca, concomitent cu facilitatile acordate de statul nostru, organele de securitate sa ia o serie de masuri pentru depistarea si zdrobirea actiunilor dusmanoase intreprinse de aceste servicii de spionaj”.
Ceasescu, intalnire cu activul de baza al MAI

Documentul arata ca a existat intre Nicolae Ceausescu si activul de baza al Ministerului Afacerilor Interne o „consfatuire” la care acesta a accentuat ca se impunea o „imbunatatire a pregatirii lor profesionale, ridicarea nivelului politic, ideologic, largirea orizontului lor de cultura generala”. Practic se stabilea ca munca de Securitatea nu este doar pur „profesional”, ci si idelogizat total, aflat in slujba Partidului Comunist Roman. In document se arata ca se acorda o atentie deosebita „organizarii si filajului in zona marilor hoteluri unde sunt cazati, de regula, cetateni straini in Capitala, pe Litoral si in alte localitati”.
Dispunerea autoturismelor de filaj
Problemele pe care le ridica studiul se refera la necesitatea perfectionarii metodelor, deoarece „in zona hotelurilor era in permanenta o mare aglomerare de ofiteri de filaj care, oricat s-ar fi straduit, era imposibil sa nu fie remarcati, daca nu totdeauna de catre obiective, insa de foarte multe ori de cetatenii care gravitau in permanenta in jurul acestora”. Autoturismele echipelor de filaj se parcau in imediata apropiere a hotelurilor datorita lipsei aparaturii radio. Acestea, se arata in document, au condus la consecinte negative asupra intregii activitati.
Posturi si baze acoperite
Mai mult, „o serie de obiective au reusit sa remarce prezenta ofiterilor de filaj in jurul hotelurilor, ajungand pana intr-acolo incat unii dintre ei mergeau la ofiteri si le reprosau faptul ca ii urmaresc”. Studiul arata ca s-au luat masuri si „s-au creat posturi si baze acoperite si au fost introdusi la marile hoteluri oferiti de filaj sub acoperirea de salariati (receptioneri, portari, supraveghetori) cu sarcina de a efectua filajul in incinta hotelurilor, desfasurand concomitent si activitatea informativa”.

De asemenea, erau prevazute „posturi ajutatoare pentru a realiza filajul intre plecarea obiectivului si sosirea echipei”. Astfel ca, arata documentul, acestia „actionau mai degajat, fara graba si astfel nu mai atrageau atentia persoanelor din jur”. Era prevazuta, la nivelul acelor ani, „dotarea cu aparatura radio a posturilor de filaj si a autoturismelor echipelor de filaj, realizandu-se astfel o legatura aproape permanenta intre postul acoperit si echipa”.
„Starea de spirit” a cetatenilor straini
Documentul mai arata ca „pe linia muncii informative, o atentie deosebita se acorda studierii amanuntite a activitatii si comportarii unor straini domiciliati temporar in hotelul respectiv, fie ca urmare a unei cereri exprese a organului informativ, fie ca urmare a faptului ca ofiterii au sesizat unele aspecte importante in comportamentul strainului si au cautat pe diverse cai sa adanceasca cunoasterea respectiva”. De asemenea, se mai preciza ca un aspect important de urmarit era „starea de spirit a acestor straini la inapoierea de la tratative”, referindu-se la cei care veneau in Republica Socialista Romania pentru diverse tratative comerciale. Acestea erau in permaneta in atentia ofiterilor din posturile din incinta hotelurilor. Se mai precizeaza ca „discutiile pe care ofiterii le poarta cu acestia, cauta – dand dovada de abilitatea necesara – sa afle cum au decurs tratativele, daca sunt multumiti sau nu, ce probleme ii framanta, ce vor sa intreprinda in viitor”.
Ofiterii din posturile interioare, comisioane si inlesnirea legaturilor
In studiu se dau ca exemplu situatii in care „unii cetateni straini s-au gasit in impas cu tratativele ce le-au dus cu diverse intreprinderi de comert exterior. In unele cazuri au apelat la ofiterii din posturile interioare pentru a le face anumite comisioane sau pentru a le inlesni legatura cu anumite persoane din intreprinderile de comert exterior. In astfel de situatii, ofiterii dand dovada de mult tact, de mult spirit de orientare si discernamant, cu sprijinul organului informativ au indrumat intreaga actiune in directia ce interesa organele de securitate. Exemplu in aceasta directie il constituie un cetatean SUA care, gasindu-se in impas cu tratativele ce le ducea cu Mineralexport, s-a adresat unui ofiter din postul interior Lido pentru a-i face legatura cu unele persoane din M.C.F. Dupa un studiu amanuntit si la indicatia organului informativ, ofiterul i-a prezentat strainului un alt ofiter de securitate sub legenda ca acesta lucreaza sa-i rezolve problemele cu care se gaseste in impas. In continuare actiunea a fost canalizata in directia ce interesa organele noastre”. Studiul arata ca ofiterii trebuie sa stabileasca „daca strainul este sau nu pregatit pentru problemele in care a venit”, dar si despre „trasaturile de caracter, viciile si pasiunile unor straini” care „au format un obiectiv important in activitatea de cunoastere. S-a putut stabili la unii straini anumte trasaturi negative de caracter ca acelea de: palavragiu, betiv, afemeiat etc, iar in unele situatii, cu prudenta si tactul necesar, au fost folosite pentru obtinerea unor informatii”.
Filarea „bagajului”
Un obiectiv era si „bagajul” strainilor cu care ajungeau la hotel. Astfel, se arata in document ca o „atentie cuvenita se acorda si bagajului cu care cetatenii straini intra in hotel si in special daca poseda asupra lor anumite documente ce ar interesa organele de securitate. In situatia in care unii straini au asupra lor diverse planuri, proiecte si alte documente in mod operativ s-a anuntat organul informativ pentru a se putea lua masurile necesare. (…) Ofiterii din posturile din incinta hotelurilor trebuie sa dea dovada de amabilitate, prin modul de adordare a problemelor, sa castige stima si increderea strainilor, cunoscut ca numai in felul acesta vor putea sa-si duca la indeplinire a sarcinile pe care le au”. In document se da un exemplul obiectivului „R” care „a vizitat Vama Antrepozite s-a inapoiat la hotel manifestand o deosebita nervozitate. Ofiterul din postul interior care reusise sa castige increderea obiectivului acesta i-a spus ca a vazut un Mercedes (indicand si numarul de circulatie) stationand si a afirmat in acelasi timps ca stie precis ca este de la politie. Sesizandu-se la timp aceasta situatie, s-au putut lua masurile necesare evitarii deconspirarii si continuarii filajului, obtinundu-se rezultatele scontate”.
Filarea obiectivelor care stationeaza pe hol
In document se mai arata ca filarea obiectivelor „ce stationeaza pe hol este deosebit de importanta, deoarece unele dintre acestea isi desfasoara majoritatea activitatii in incinta hotelului, unde sunt vizitati de diverse legaturi, dau sau primesc materiale, dau telefoane etc. La receptiile hotelurile la care ne referim, sunt incadrati si alti salariati, care au fost atrasi la colaborare, executand sarcini de filaj in interiorul hotelurilor, in aceleasi conditii ca si ofiterii acoperiti”. Pe langa „posturile din interior”, DSS mai arata ca sunt si „posturile acoperite cu vizare directa asupra intrarilor in hoteluri”. Sunt date drept exemple „filarea intrarilor hotelului astfel incat sa se sesizeze plecarea obiectivelor in situatia cand ofiterii din incinta sunt in imposibilitatea de a actiona. (…) Sa fileze obiectivele, legaturile acestora sau vizitatorii pe timpul deplasarii in raza lor de vizibilitate pana la preluarea acestora de echipa de predari”. Se mai arata ca „echipajele de predari organizate pe doua schimburi, sarcina de a lua in filaj obiectivele, legatura acestora si vizitatori la plecarea lor de la hotel, executarea filajului pana la scoaterea din zona si predarea lor pe traseu echipajelor de filaj”.
Particularitatile filajului hotelurilor de pe Litoral
In ceea ce priveste filajul la hotelurile de pe Litoral, se precizeza in document ca acesta reprezinta particularitati care „influenteza modul de organizare si efectuare a filajului”. Documentul arata ca organizarea filajului cu autoturisme efectuat „unul pentru interiorul statiunii, iar un al doilea ramane la locul de parcare, loc situat in apropierea punctului obligatoriu de trecere si care este folosit in situatia in care obiectivul paraseste statiunea sau pentru plasarea unor legaturi. (…) Dispunerea autoturismelor in modul aratat mai sus s-a dovedit a fi eficenta, mai ales in situatia obiectivelor care posedau autoturisme personale si in special a acelora care se deplasau cu viteza mare”. Dispunerea esalonata a hotelurilor in statiunea Mamaia era considerata o particularitate care „creeaza posibilitatea efectuarii filajului la fiecare hotel (cu putine exceptii) din cate doua posturi exterioare situate, de regula, unul pe faleza, iar celalalt pe soseaua principala din care pot fi asigurate in mod corespunzator toate aceste iesiri. La unele din hoteluri exista posibilitatea organziarii de posturi (interioare si exterioare)”. La particularitatile filajului in zona Litoralului, documentul trece in revista „aglomeratia, fluctuatia, specificul preocuparilor, excursiile, plimbarile de agrement, pe mare sau pe lac, folosindu-se de autocare, autoturisme personale, iole, barci, hidrobiciclete”, aratandu-se ca „aceasta gama de mijloace, folosite pentru deplasare de catre cetatenii straini impune ca si ofiterii sa foloseasca mijloace asemanatoare pentru a putea preintampina orice actiune intreprinsa de obiective in acest timp”.
Context istoric
Dupa moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej in 1965, apoi ascensiunea lui Nicolae Ceausescu la putere, politica lui Dej fiind denuntata drept una „stalinista”, noul conducator a parut un reformist, fiind preocupat de imaginea sa in plan national si international. In Romania acelor ani, exista o deschidere culturala spre Occident, in cinematografe ajungeau filme occidentale, cenzura era mai laxa, iar in magazine apareau bunuri de larg consum. Romania comunista traia o perioada de relativa relaxare. In 1968, odata cu condamnarea de catre Ceausescu a invaziei trupelor sovietice in Cehoslovacia, creste cota de popularitate a conducatorului. Cu un an in urma, in 1967, Ceausescu instituie o noua politica demografica prin introducerea monstruosului Decret 770/1967. Decretul va face 10.000 de victime pana in 1989. In 1971, odata cu Tezele PCR din iulie, Nicolae Ceausescu va schimba politica de deschidere catre Occident, inasprind politicile publice, controlul, cenzura, subordonand Cultura si Educatia cultului personalitatii. Proletcultismul si ideologizarea totala a vietii sociale-economice si politice.