DISTRIBUIȚI

Comisia juridică,de numiri, disciplină, imunități și validări

Anunț de presă

Președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, doamna senator Laura Scântei, va susține declarații de presă, astăzi, 26 ianuarie a.c., începând cu orele 15:30.

Locație: camera 5001, etajul 5 – sala de ședințe a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
S E N A T U L

Comunicat de presă

Senatorul Viorel Badea readuce în atenția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei problema nerespectării de către Ucraina a dreptului la educație în limba maternă

Luni, 25 ianuarie a.c., cu ocazia primei părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), senatorul Viorel Badea, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, a luat cuvântul, în numele Grupului PPE/CD din cadrul Adunării, la dezbaterea raportului cu tema: Stadiul procedurii de monitorizare a Adunării (ianuarie-decembrie 2020), raportor Michael Aastrup Jensen (Danemarca, ALDE).

În intervenția sa, senatorul Badea a salutat adoptarea de către Comisia de monitorizare a APCE a noilor reguli ale procedurii de monitorizare periodică, având ca obiect criteriile de selectare a statelor membre ale Consiliului Europei care nu sunt supuse monitorizării propriu-zise sau nu sunt angrenate în dialog de postmonitorizare.

Referindu-se la capitolul dedicat stadiului monitorizării obligațiilor și angajamentelor Ucrainei față de Consiliul Europei, senatorul român condamnă atitudinea autorităților de la Kiev de a continua încălcarea obligațiilor referitoare la asigurarea educației în limbile minorităților naționale, obligații asumate în baza Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale și Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. În continuare, a reamintit că, la inițiativa Delegației Parlamentului României la APCE, a fost adoptată Rezoluția 2189 (2017) a APCE, ca reacție la Legea educației din Ucraina din 2017 prin care a fost solicitat între altele avizul Comisiei de la Veneția privind dispozițiile din lege care îngrădeau în mod drastic educația în limbile persoanelor aparținând minorităților naționale. A mai adăugat că din păcate alte două acte normative, Legea privind limba de stat (2019) și Legea privind educația secundară (2020) conțin prevederi cu impact negativ asupra drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale de a avea acces la educație în limba maternă. În acest context, senatorul Badea a amintit că, în opiniile sale din 2017 și 2019, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a conchis că acțiunea legitimă a Ucrainei de a întreprinde măsuri menite să consolideze limba oficială nu se poate face în detrimentul drepturilor lingvistice ale persoanelor aparținând minorităților naționale.

În final, APCE a adoptat o rezoluție pe tema stadiului procedurii de monitorizare a Adunării pentru anul 2020, iar printre deficiențele semnalate autorităților de la Kiev și pentru care se solicită remedierea se numără, în urma adoptării unui amendament, și problematica nerespectării drepturilor lingvistice ale minorităților naționale.
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
S E N A T U L

Comunicat de presă

Comisia pentru Afaceri Europene

Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României: ”Trebuie continuat dialogul pe tema vizei de muncă în așa fel încât toți cetățenii UE să fie tratați egal de către autoritățile Regatului Unit!”

Începând cu 1 ianuarie 2021, cetățenii români, dar și cei din Bulgaria, Lituania și Slovenia, nu vor avea reducere la taxa de viză pentru muncă, așa cum se va întâmpla în cazul solicitanților de viză din 22 de state membre ale UE, la care se adaugă cei din Islanda, Norvegia, Turcia și Macedonia de Nord.

Ținând seama de faptul că de la 1 ianuarie 2021 Regatul Unit nu mai aplică principiul liberei circulații (nemaifiind stat membru UE) au fost instituite criterii speciale, dar și taxe specifice, care să ducă la obținerea unei vize care să permită studiul sau munca în Regatul Unit. Asta nu înseamnă că țara noastră nu trebuie să continue dialogul bilateral care să ducă la apărarea intereselor românilor.

Este de menționat faptul că cetățenii europeni (inclusiv românii) care sunt acoperiți de sistemul de acordare a dreptului de ședere pe teritoriul Marii Britanii (EU Settelment Scheme-EUSS), își vor păstra, în continuare, în mare măsură drepturile existente, inclusiv accesul pe piața muncii, la educație și asistență medicală, beneficii precum locuință socială și asistența persoanelor fără adăpost.
Până la 30 septembrie 2020 au fost primite 670.600 solicitări de înscriere în EUSS din partea cetățenilor români.

Deși România este parte la Carta Socială Europeană Revizuită din 1966, nu este parte la Carta Socială Europeană din 1961, în timp ce Regatul Unit nu este parte la varianta revizuită, motiv pentru care nu aplică măsura reducerii taxei cu 55 lire, pentru cetățenii români, lucru care, cred eu, trebuie corectat.

În 25 ianuarie 2021, în marja videoconferinței Comisiilor pentru Afaceri Europene din statele membre ale UE cu domnul Michel Barnier, fost negociator-șef al UE cu Regatul Unit, actual consilier al președintelui Comisiei Europene în materie de BREXIT, i-am solicitat acestuia să pledeze cauza românilor în ceea ce privește condițiile de viză pe care trebuie să le îndeplinească pentru a lucra în Marea Britanie, ținând seama și de faptul că românii reprezintă a doua comunitate, ca număr, după cea a polonezilor.

26 ianuarie 2021