DISTRIBUIȚI

Domnule Rector Dumitru, Domnule Decan Baias, distinşi profesori, draga mea colegă, Ambasadoare a Franţei, domnule consilier prezidenţial Aurescu, domnule fost ministru al Justiţiei Stoica, distinşi oaspeţi, doamnelor şi domnilor.

Nu există nimic mai înălțător decât sa participi la începutul unui an universitar. A vedea un grup de tineri pregătiți să-și înceapă călătoria academică readuce în actualitate o tradiție veche de secole – cei mai buni și mai străluciți reprezentanți ai fiecărei generații, reuniți în centre de învățământ superior pentru a dobândi și pentru a duce mai departe cunoștințele înaintașilor lor.

Această expansiune a cunoașterii, acumulată prin truda a generații întregi și adesea cu costuri personale majore pentru femeile şi bărbații care au apărat gândirea liberă sau i-au tras la răspundere pe cei aflați la putere, este fundamentul civilizației noastre.

Progresul acestei călătorii intelectuale colective nu a fost mereu constant. Rezultatul nu a fost garantat. Vremurile întunecate, mai lungi sau mai scurte, au înregistrat pași înapoi și au blocat extinderea progresului. Conflictul, corupția, mulțumirea de sine și vanitatea pot determina în continuare societățile să privescă doar spre ele însele, să se închidă faţă de exterior și să respingă ideile și inovațiile care amenință interese și status quo-ul.

Pe termen lung însă, progresul intelectual a învins. Dreptul a jucat un rol central în apărarea și dezvoltarea lui. Efortul de a ne perfecționa legile și sistemele judiciare, de a le face mai eficiente, juste și independente este atât un element central al progresului intelectual, cât și unul vital pentru apărarea acestui progres.

Dat fiind rolul legii de apărător al progresului, ocazia de a vorbi generației viitoare de juriști este extrem de relevantă acum. Sistemul de justiție din România nu a mai cunoscut atât de multe dezbateri aprinse și posibile schimbări de la aderarea țării la Uniunea Europeană în urmă cu peste un deceniu. A fost o perioadă de mari speranțe și de perspective care păreau nelimitate.

Sistemul românesc de justiție, construit cu mari eforturi în peste 20 de ani de generațiile anterioare de jurişti poate să fie destrămat în mod semnificativ în mai puțin de un an. Mă adresez în mod special acum celor care se gândesc sa urmeze cariere de magistrați, deși orice domeniu al dreptului veți hotărî să urmaţi va fi afectat de aceste modificări în curs.

Amendamentele la legile justiţiei adoptate de Parlament anul trecut vor reduce vârsta de pensionare pentru judecători și procurori de la 25 de ani de activitate la 20 de ani. Totodată, aceste modificări vor mări durata totală de pregătire postuniversitară a magistraților de la trei la șase ani, oprind temporar afluxul de magistrați noi în instanțe.

E dificil să întrevezi cum un sistem judiciar deja supraîncărcat va reuşi să facă față acestei pierderi bruște de cunoştinţe instituționale, combinată cu un decalaj de personal de câțiva ani. Aceste probleme cu privire la structura de personal al justiţiei din România au fost discutate cu mult mai multă pricepere şi mai în detaliu de alţii, inclusiv de profesorul Stoica, aflat în această dimineaţă alături de noi.

Între timp, continuă să se acumuleze dovezile că magistrații sunt din ce în ce mai vizați politic și în mass-media pentru hotărâri judecătorești și opinii publice despre care liderii politici consideră că le pun în pericol interesele personale sau le contestă agenda legislativă. Mai ales activitatea Inspecției Judiciare din ultimul an și jumătate este greu de înțeles în orice alt context decât acela că a devenit subiect al manipulării politice.

Pentru acei magistrați care nu au fost intimidați deja, noua legislație judiciară creează mai multe oportunități de constrângere și pedepsire a celor considerați incomozi, printr-o Inspecție Judiciară mai puternică și o nouă secţie destinată exclusiv anchetării judecătorilor și procurorilor. Aceste schimbări cumulate amenință să întoarcă timpul la începutul anilor 2000, când sistemul judiciar românesc era afectat de corupție și de influența politică.

Progresele înregistrate de sistemul juridic din România sunt, de asemenea, amenințate de amendamentele la Codul Penal și la cel de Procedură Penală adoptate de Parlament în această vară. Disimulate sub veşmântul preocupării pentru un proces echitabil și drepturile omului, aceste schimbări sunt o tentativă clară de a proteja anumite interese de acțiunile unei justiții independente. Dacă vor fi promulgate în forma lor actuală, aceste modificări vor face ca investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor, de la omor până la cazuri complexe de criminalitate organizată, să fie greu de efectuat sau chiar imposibile. Cooperarea internațională în materie de aplicare a legii va fi redusă semnificativ din cauza îngrijorărilor legate de schimbul de informații cu România. Rezultatul final va fi mai puțină responsabilitate, mai multă criminalitate și mai puțină cooperare internațională în lupta împotriva ameninţărilor globale la adresa societăţilor noastre şi a securităţii naţionale, cum ar fi: criminalitatea cibernetică, traficul de ființe umane, corupția, spălarea banilor și terorismul.

În demersul de adoptare a acestor schimbări, Parlamentul s-a izolat. Susținând nevoia de urgență și că a avut deja consultări suficiente cu părțile interesate, Parlamentul României a ignorat, printre altele, opiniile Consiliului Superior al Magistraturii, o petiție semnată de majoritatea magistraților români și recomandările scrise ale unor experți juridici internaționali independenți din Comisia de la Veneția, Comisia Europeană și Grupul de State împotriva Corupției.

În fața acestor provocări, există totuşi semne care dau speranţă. Cel mai important e faptul că magistrații români par să fi ajuns la un nivel de maturitate, încredere și independență care nu vor permite cu ușurință ca sistemul să regreseze sau să îşi încetinească ritmul. Magistrații au protestat față de schimbările legislative care le afectează profesia și faţă de atacurile împotriva lor într-o manieră care ar fi fost de neconceput cu doar un deceniu în urmă. Au fost atacați şi pentru că au protestat, li s-a spus despre comportamentul lor că ar reprezenta o activitate politică inadecvată și au fost amenințați cu sancțiuni profesionale, dar ei continuă totuși să-și facă cunoscute opiniile. Acest lucru demonstrează o încredere și integritate care sugerează că se poate ca sistemul judiciar să se fi maturizat suficient pentru a supraviețui loviturilor actuale.

Dar cei care ar prefera un sistem de justiție mai maleabil, mai receptiv faţă de cei de la putere sunt încă pe val. În mare măsură, viitorul sistemului de justiție va fi decis de următoarea generație de juriști români – de voi, cei care vă aflați astăzi aici. Întrebarea este, aşadar: Veți avea imboldul și curajul de a apăra și de a îmbunătăți sistemul de justiție al țării voastre? Nu este o decizie pe care o veți lua fără costuri personale. E întotdeauna mai ușor să te conformezi celor aflați la putere decât să acționezi cu integritate.

Sunt însă încrezător că suficienți dintre voi vor continua munca bună a juriştilor de dinaintea voastră, care au condus reforma în ultimii 20 de ani. Ei au luptat pentru a garanta independenţa justiţiei, a asigura accesul cetăţenilor români la justiţie, a îmbunătăţi administrarea şi activitatea de zi cu zi a sistemului judiciar, pentru reforma cadrului instituţional al jurisprudenţei româneşti, şi accelerarea luptei împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate. Ce veţi lăsa voi viitoarei generaţii va depinde în ultimă instanţă de dorinţa voastră de a apăra şi exinde acest progres.

În concluzie, am două sfaturi pentru studenţii prezenţi azi aici: unu – învăţaţi bine, doi – fiţi ambiţioşi!

Vă mulţumesc pentru răbdare.

##

Public Diplomacy – Press Office

U.S. Embassy-Bucharest

Tel: 004(0) 21 200 3695

Fax: 004(0) 21 2 00 3723

Website: https://ro.usembassy.gov/