DISTRIBUIȚI

Fiică a lui Henric al VIII şi a celei de a doua soţii, Anne Boleyn, Elisabeta I reprezintă un monarh unic în istoria Marii Britanii şi a Angliei.

Elisabeta I a trăit între 1533 şi 1603, fiind fica lui Henric al VIII şi a Annei Boleyn, cea de a doua soţie a acestuia. Ea a reuşit să aducă aproape jumătatate de secol de pace după domniile scurte ale fraţilor ei. În cele ce urmează, History Extra a compilat o listă de fapte şi informaţii interesante cu privire la această regină.

1. Nu ar fi trebuit să ajungă pe tron
Obsesia lui lui Henric al VIII de a avea un fiu este cauza numeroaselor sale mariaje şi chiar a ruperii politice şi spirituale de către Scaunul Papal de la Roma. În acest context, naşterea unei fetiţe reprezintă o situaţie pe care regele să o accepte cu uşurinţă, fapt care va conduce la execuţia Annei Boleyn. Execuţia a vut loc la vârsta de 2 ani şi 8 luni a micuţei Elisabeta, care va fi scoasă din linia de succesiune.

A fost reinstaurată mai târziu la insistenţele mamei ei vitrege, Catherine Parr, însă a ajuns să fie cea de a treia în linia de succesiune. Înaintea ei se aflau fratele, Edward, care a domnit şase ani şi a murit din cauza tuberculozei la 15 ani, şi Maria, sora mai mare. Aceasta i-a succedat lui Edward şi a domnit doar pentru cinci ani.

2. A fost ataşată de mama ei
În ciuda destinului tragic al Annei Boleyn, Elisabeta a fost foarte ataşată de aminitrea acesteia. Deşi, în viaţa publică, a fost foarte reţinută în a vorbi despre mama ei, concentrându-şi afecţiunea pentru tatăl ei, Elisabeta nu a încetat să îşi iubească mama. De fapt, istoricii sunt de părere că această atitudine nu subliniază faptul că viitoarea regină ar fi fost ruşinată de mama ei, ci subliniază pragmatismul de care Elisabeta a dat dovadă. Astfel, ea a făcut tot posibilul să nu îşi îndepărteze supuşii prin asocierea cu mama ei, care încă mai rămăsese în conştiinţa publicului drept „Marea Prostituată”, nume primit după procesul în care a fost condamnată la moarte.

3. Elisabeta le dădea nume de alint curtenilor ei
Conducerea unei curţi şi a unui regat dominat de bărbaţi nu s-a dovedit a fi o sarcină uşoară nici pentru Elisabeta I, de aceea ea a trebuit să recurgă la orice avantaj pe care calitatea de monarh şi cea de femeie i le puteau oferi. Astfel, ca moştenitoare a şarmului mamei sale, Elisabeta obişnuia să ofere unor curteni nume de alint. Pe primul ministru, William Cecil, baron de Burghley, îl numea „spiritul ei”, în timp ce pe Robert Dudley, presupusul ei amant, îl numea „ochii” ei.

4. În dragoste şi în război nu există reguli
În ciuda dramatismului titlului, acesta descrie cel mai bine situaţia reginei britanice. La începutul domniei ei, atunci când era cea mai bună partidă regală din întreaga Europă, Elisabeta I s-a folosit de toate farmecele ei feminine pentru a-şi consolida poziţia în interiorul, dar şi în afara regatului.

Trecerea anilor nu a fost blândă cu ea şi a condus spre diminuarea farmecelor ei fizice, de aceea ea a fost nevoită să apeleze la o multitudine de trucuri pentru a se asigura că atrage în continuare atenţia peţitorilor. A fost nevoită să apeleze la „tactici” mai mult sau mai puţin murdare pentru a ieşi în evidenţă. Un exemplu al acestor tactici este codul vestimentar impus doamnelor de la curtea ei, acestea fiind obligate să poate doar alb sau negru. În mijlocul acestei uniformităţi, stilul ei extravagant ieşea mereu în evidenţă. De aceea, atunci când Elisabeta I a întrebat un amabasador francez venit la curtea ei ce părere are despre doamnele de la curte, acesta a răspuns că nu poate să judece stelele în prezenţa Soarelui.

5. Folosea cele mai extravagante machiaje şi toalete
Cum am spus mai sus, a te afla în fruntea unei curţi şi a unui regat dominat de bărbaţi a reprezentat o provocare chiar şi pentru regina Elisabeta I. De aceea, ea obişnuia să îşi acopere pielea cu un amestec care conţinea plumb alb şi oţet. Dr. Anna Whitelock explică că „ o femeie în vârstă, nemăritată şi fără copii crea multe frici. De-a lungul lungii ei domnii, realitatea corpului ei fizic fragil şi bătrân trebuia să fie „reconciliată” cu corpul ei „politic”.

În mod ironic, amestecul pe care îl folosea pentru a-şi menţine aparenţa tânără a fost de vină pentru degradarea masivă a sănătăţii tenului acesteia. Un contemporan nota despre amestecul folosit de monarhul britanic că: „Aceste femei care folosesc amestecul asupra feţelor lor se ofilesc repede deoarece acesta le usucă toată umiditatea naturală din carte”.

6. A fost bărbat
De fapt, între rău-voitori şi între istorici circulă două teorii cu privire la motivul pentru care Elisabeta I nu s-a căsătorit niciodată. Acestea propun că, de fapt, ea a fi fost bărbat sau că ar fi suferit de unele deformări care ar fi împiedicat-o să aibă copii.

Teoria „băiatului Bisley” sugerează că, de fapt, Elisabeta ar fi murit la naştere, iar singurul copil roşcat cu care a putut fi înlocuită în acel moment fiind un băiat. Aceeaşi teorie sugerează că acest băiat ar fi continuat să pretindă că e Elisabeta pentru a-şi menţine pretenţia la tron.

7. Sursă de inspiraţie pentru cinema şi televiziune
Povestea Elisabetei I şi a familiei acesteia a servit ca punct de plecare pentru o multitudine de producţii de televiziune şi cinematografice. Acestea bucurându-se de multe premii.