DISTRIBUIȚI

Intenția lui Tudorel Toader de a-l revoca pe Augustin Lazăr din funcția de Procuror General a stârnit îngrijorare la Bruxelles. Dar Liviu Dragnea, condamnat până acum în două procese penale, a ținut să ne transmită că și el este „foarte îngrijorat” de procedura de revocare, după ce a văzut motivele din raportul ministrului justiției.

Mai serios decât șeful PSD, poate și pentru că se pregătea de o intervenție chirurgicală, președintele Klaus Iohannis și-a manifestat sprijinul pentru Augustin Lazăr și a cerut, din nou, demisia lui Toader din funcția de ministru al justiției. În felul lui aparte, Dragnea a vorbit și el despre Toader și eventuala sa plecare din funcția de ministru, susținând că el nu dorește acest lucru. „Se tot insistă ca ministrul Tudorel Toader să devină o problemă, deşi nu am discutat despre asta în partid”, a comentat șeful PSD.

Altfel, justiția continuă să rămână un junghi în coasta lui Dragnea și nici Toader nu poate fi mândru după ce Curtea Constituțională a respins multe dintre modificările făcute de coaliție la codurile penale. Dar Dragnea – condamnat în primă instanță pentru o infracțiune care ar fi fost dezincriminată de noul text de lege, declarat neconstituțional de CCR – a ținut să ne mai servească o ironie: „Eu cred că abuzul în serviciu trebuie extins ca să fie o lovitură pentru toată lumea, adică să poţi să intri în puşcărie şi dacă strănuţi în spaţiul public, pentru că produci un prejudiciu unui alt seamăn”, a spus cel care este acuzat în spațiul public că ar fi furat de la copiii săraci.

Nici Uniunea Europeană nu ne lasă așa de ușor să umblăm la legile din domeniul justiției. Comisia Europeană pregătește un nou raport asupra MCV, care va fi prezentat peste aproape trei săptămâni, iar Parlamentul European ar putea vota în ziua următoare (14 noiembrie) o rezoluție asupra statului de drept în România.

În acest timp, acoliții lui Dragnea și-au continuat războiul cu comisarul european Corina Crețu – numită tot de PSD în Comisie, dar pe vremea lui Victor Ponta. Dar nu declarațiile politice sunt problema, ci câteva sute de milioane de euro pe care guvernul nu mai vrea să-i ia de la UE pentru construcția spitalelor regionale, pe care ar vrea acum să le facă prin parteneriat public-privat, adică și cu bani de la buget – buget, de altfel, destul de strâmtorat în aceste zile. #politicadecoeziune

În acest context, nu e de mirare că până și un membru marcant al coaliției, precum șeful ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, consideră că România nu este pregătită să preia Președinția Consiliului UE, având în vedere „războiul politic total din aceste luni”. Premierul Viorica Dăncilă a punctat rapid că Tăriceanu a vrut să spună că România nu este pregătită să preia președinția Consiliului UE din cauza dezbinării în societate și între partide, nicidecum din punct de vedere organizatoric.

Rămâne de văzut dacă doamna prim-ministru va avea dreptate, dar este cert că România nu este prea bine văzută în Europa în aceste zile.

Recomandarea de lectură: O investigație New York Times asupra modului în care Google a protejat executivi de rang înalt de acuzații de abuz sexual, ba chiar i-a și recompensat generos.
Reporter de serviciu Beatrice AZIZOAIE DIMACHI,anul III CRP,Universitatea Apollonia Iasi