DISTRIBUIȚI

Unul dintre cele mai cunoscute şi apreciate festivaluri internaţionale literare româneşti, cu implicaţii clare şi precise şi peste hotare este EUROPOESIA, ajuns deja la a treia ediţie. Ediţie care a programat evenimente la Brăila, Galaţi, Cahul. Invitați speciali au fost din Belgia, Franța, Italia, Republica Moldova, Republica Macedonia, România, Serbia, Spania, Ungaria. Timp de o săptămână, până la finalul lunii septembrie, invitaţii festivalului iniţiat de brăileanul Stere Bucovală şi Valeriu Stancu, redactorul şef de la Cronica Iaşi, au oferit recitaluri poetice. La primele două ediții ale festivalului au fost editate două antologii cu poeme selectate din creația invitaților. Şi de această dată a fost lansată o antologie similară cuprinzând creaţiile a 23 de personalităţi în domeniu. “Facem acest festival pentru a cultiva poezia contemporană europeană în România, dar nu este un festival-concurs, ci unul cu poeţi consacraţi ai Europei, cu elitele. În spatele fiecărei ediţii se adună o antologie cu 15 texte pentru fiecare poet din străinătate, traduse în limba română de către traducători avizaţi, lăsând amprenta aşteptată de organizatori. Pe parcursul festivalului, sunt organizate schimburi de păreri în ceea ce priveşte poezia europeană şi nu numai -şi sunt puse în evidenţă valorile. De obicei, serile se termină târziu în noapte, printr-un recital-maraton de poezie şi muzică. Pentru că festivalul nu este un concurs, invitaţii în general primesc distincţii, care îi marchează ca scriitori în Europa. Cât priveşte scriitorul român, în această antologie el are parte de jumătate din spaţiul cărţii şi, bineînţeles, la fel ca şi scriitorii din celelalte ţări, este vorba de scriitori consacraţi”, a precizat Stere Bucovală, cel care suportă singur financiar evenimentul.
Un regal poetic de succes a fost programat şi în Sala Senatului Universităţii ‘’Dunărea de Jos’’ din Galaţi, regal la care am avut onoarea să particip. Cu regret o spun de la început prezenţa concitadinilor a lăsat de dorit, poate şi pentru că s-au înmulţit peste cale festivalurile de gen, la multe dintre ele fiind vehiculate creaţii de slabă calitate, în sine fiind doar un prilej de festine bahice sau excursii prin coclauri. Asta nu înseamnă că Galaţiul duce lipsă de cetăţeni europeni care au uimit lumea, cum este de pildă, caricaturistul Florian Doru Crihană, prezent le eveniment, în calitate de invitat al colegului său de breaslă, suceveanul Mihai Pânzaru Pim. Printre poeţii prezenţi la această ediţie au fost italianul Dante Maffia, belgianul Willem M. Roggeman, basarabeanul Arcadie Suceveanu, frarncezul Patrick Lepetit, spaniolul Carles M.Sanuy şi alţii de acelaşi calibru. Din Macedonia a adus gând de cinstire Dina Cutava: ‘’Mă bucur că şi eu şi limba mea face parte zilele ăstea de frumosul mozaic al umanităţii europene. Chestia asta nu am s-o uit niciodată. Noi, aromânii, spre nenorocirea noastră şi spre ruşinea Europei, nu avem un stat al nostru naţional. Dar spre norocul nostru, noi avem o patrie, noi avem patria noastră, care se numeşte poezia’’. Poezia ieşeană a fost reprezentată atât de Valeriu Stancu, cât şi de Marius Chelaru, Daniel Corbu, Adi Cristi, Cassian Maria Spiridon, Horia Zilieru, dar şi de traducătoarea Simona Stancu. La rândul său, Ioan Baba, Serbia, a ţinut să ne precizeze: ‘’Revista pe care o păstoresc apare sub egida Casei de Pensii şi Editurii Libertatea dijn Pancevo, iar eu aicea vin de pe malul stâng al Dunării, din Novisad, Mă bucur că am ajuns iată la Dunărea de Jos să vă destăinuiesc ce anume am trăit de-a lungul Dunării’’. EUROPOESIA de la a doua ediţie a devenit transfrontalier adică organizat de două ţări, din stânga Prutului, pe parcurs venind în grupul organizatorilor Mircea V. Ciobanu, sub îndrumarea preşedintelui Uniunii Editorilor şi totodată director al Editurii Ştiinţa, doctor în ştiinţe Gheorghe Prini. Cum la primele două ediții ale festivalului au fost editate două antologii cu poeme selectate din creația invitaților, tradiţia a fost păstrată, şi de această dată fiind lansată o antologie similară.
Promisiunea organizatorilor de a fi un regal poetic, ca și la edițiile precedente, s-a confirmat şi acum, bucuria fiind cu atât mai mare cu cât această ediție este dedicată centenarului întregirii României și s-a desfășurat sub genericul „Poezia unește Europa!”. Festivalulul este organizat de Societatea Culturală „Europoezia” (România), Uniunea Editorilor din Republica Moldova, Editura „Cronedit” din Iași și Editura „Știința” din Chișinău, cu sprijinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Iași, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova ș.a. Dar să vă fac cunoştiinţă cu eroii acestuia.
Reclame
Poetul brăilean Stere Bucovală este prezent în diverse antologii de limba română, albaneză, macedoneană etc. A debutat cu Oglinda secată (Editura Junimea, Iaşi, 2009). Prezent în volumul colectiv Balcanica şi în traducere în limba macedoneană în Zvukot na Zborot (Skopje, 2008), precum şi în antologia Insomnia cuvintelor Bucureşti, 2010). Volumul După-amiezile unui pian i-a fost tradus în limba macedoneană (Matiţa Makedonska, Skopje, 2009). Criticul ieşean Valeriu Stancu este scriitor, profesor de limbă şi literatură română, limbă şi literatură franceză, Iaşi. Născut la 27 august 2009. Director al Editurii Cronedit Iaşi. Lector de limba română la Universitatea “Al. von Humboldt” din Berlin, Republica Federală Germania. Conf. univ. dr. la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iaşi. Autor a 26 de cărţi ca autor. La care se adaugă aproximativ 20 de cărţi traduse şi publicate în România, volume semnate de poeţii Michel Camus, Zves Broussard, Jean Poncet, ş.a. din Franţa, dar şi a altora din berlgia, Elveţia, Canada, Spania, Argentina etc.De asemenea, a tradus şi publicat în reviste literare din România peste 200 de scriitori diun 20 de ţări francofone şi hispanice. O prezenţă inedită, dar în acelaşi timp plăcută şi surprinzătoare la această ediţie, au fost aduse de melodiile Vanesei Radu, actriţă la Teatrul ‘’Maria Filotti’’ Brăila.
Au mai fost invitaţi la această întâlnire cu poezia de calibru european (adică… greu, consacrat) poeţi, traducători şi critici de gen din toată Europa. Printre ei, Dante Maffia, candidatul oficial al Italiei la Premiul Nobel pentru literatură. Nominalizat la Nobel în 2012. Dante Maffìa, născut la Roseto Capo Spùlico (Cosenza, Calabria) în 1946, a fost fascinat de cărţi şi de „pommedìje” (poveşti folclorice) ascultate cu nesaţ la gura sobei. Pentru a ne face o idee despre pluralitatea preocupărilor lui Dante Maffìa, despre multitudinea itinerariilor sale literare, e de-ajuns să aruncăm o privire asupra textelor publicate, aproape douăzeci de poezie, şapte de proză, cincisprezece de eseistică (fără să includem îngrijirea unor opere de Tasso, Goldoni, Campanella), asupra activităţii de critic militant, de fondator a trei reviste de poezie care au căutat şi caută să străpungă cercul de complicitate ce anihila meritata vizibilitate a unor poeţi autentici. Reţinem în privinţa bibliografiei sale critice nume ca Leonardo Sciascia, Luigi Reina, Natalino Sapegno, Enzo Siciliano, Pasolini, Giacinto Spagnoletti, Aldo Palazzeschi (care i-a prefaţat debutul editorial din 1974 cu Il leone non mangia l’erba), Maurizio Cucchi, Giovanni Raboni, Leonida Repaci, Mario Luzi, Dacia Maraini, Giuliano Manacorda etc. Poetul şi criticul Dario Bellezza considera că Dante Maffìa ar fi „unul dintre cei mai fericiţi poeţi ai Italiei moderne”, iar Claudio Magris a scris: „Maffìa este un poeta doctus: opera lui cuprinde poezii dar şi roman, eseistică şi critică. Scriitor ce se situează la răscrucea multor fruntarii, Maffìa s-a confruntat cu o mulţime de voci ale literaturii contemporane şi cu nucleele modernităţii; una din cele mai fericite trăsături ale lui este prezenţa simultană a unei subtile şi călite conştiinţe critice, atentă la criteriile istorice şi la spaima devenirii, la fantezia mitică pătrunsă de sentimentul unităţii imuabile a fiinţei”. În afara zecilor de romane, cărţi de poezie, eseuri şi articole, autorul se află în linia întâi a celor mai fierbinţi probleme sociale precum imigrarea, şomajul şi exodul pe mare al unor disperaţi din Africa şi Asia debarcaţi în Italia, ospiciile, fabricile pline de riscuri etc. Tradus aproape în toată lumea, a primit numeroase premii pentru scrierile sale, precum şi medalia de Aur a Preşedintelui Republicii Italiene, Carlo Azeglio Ciampi. Textele poetice ce urmează au fost selectate din elegantul volum Lo specchio della mente, Milano, Crocetti Editore, 1999, un jurnal de figuri şi destine din ospiciile Sudului, un fel de coborâre în infernul oglinzilor minţii sparte ale unor bărbaţi şi femei, existenţe osândite şi totodată pline de o viaţă a lor interioară deviantă.

De altfel, Festivalul îşi propune să ofere publicului contactul cu poezia contemporană prin importanţi reprezentanţi ai ei din Uniunea Europeană, astfel fiind gândite nu mai puţin de 27 de ediţii cu poeţi din tot atâtea ţări UE. Un aport deosebit la reuşita şi de această dată a Antolgiei care apare cu acest prilej l-a adus Simona Stancu.
Cadru didactic atât în învățământul preuniversitar românesc cât și în cel universitar, Simona Stancu s-a născut în orașul Moinești din județul Bacău pe 30 septembrie 1976. A absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universității ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași, secția limbă și literatură română – limbă și literatură italiană în anul 2008 și masteratul ,,Limbi, literaturi și civilizații străine” în cadrul aceleiași instituții, în anul 2010. A obținut titlul de doctor în filologie ,,magna cum laude” în anul 2015, la aceeași universitate. Simona Stancu și-a aprofundat conoștințele dobândite pe durata studiilor grație bursei obținută prin intermediul programului LLP Erasmus la ,,Universita degli Studi di Salerno” (28.09.2009 – 28.02.2010) și a mobilității Grundtvig la Biblioteca di Pace – Citadinanze, Florența, Italia (2012). Pentru cercetările sale în domeniul literaturii a obținu Premio per l`italiano in Romania pentru lucrarea de disertatie Geografia letteraria del romanzo di Pier Vittorio Tondelli `Altri libertini` acordat de Centrul Cultural Cluj – Rotary International (octombrie 2010). A contribuit în calitate de asistent de cercetare la proiectul inițiat de Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” Iași – Începuturile modernizării culturii române și racordarea ei la Occident prin traduceri, PN – II – ID – PCE – 2011 – 3 – 0722 (2011 – 2016). A publicat articole științifice în reviste de specialitate și este autoarea mai multor traduceri din limba italiană a unor poeți contemporani de renume precum: Claudio Pozzani, Roberto Mussapi, Fabio Scotto, Stefano Strazzabosco, Dante Maffia, Marco Buffoni, Laura Caravaglia (***Europoesia, Ed. Cronedit, Iași, 2017).
Poetul şi jurnalistul Ioan Baba, istoric literar, lexicograf, traducător şi editor, a publicat 45 de volume de poezie, istorie literară şi lexicografie, monografii, antologii şi traduceri din limba sârbă în limba română şi invers, Din anul 1995, în calitate de redactor-şef şi responsabil al revistei de literatură, artă şi cultură transfrontalieră ’’Lumina’’ a redactat peste 90 de volume ale revistei şi 30 de cărţi în ’’Colecţia Lumina’’. În Serbia, România şi Republica Moldova i-au fost decernate 65 de premii, majoritatea pentru poezie, şi i s-au dedicat traduceri literare, jurnalistică şi documentare TV. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Societăţii Scriitorilor din Voivodina.
Dina Cutava, a fondat Redacţiile de limba aromână de la RTV Macedonia. A înfiinţat asociaţii şi reviste în aromână, cum ar fi ‘’Fenix îi Graiul Armânesc’’. Membru al Uniunii Scriitorilor din Macedonia din anul 1992, ca scriitor în limba aromână. Poeziile sale sunt traduse în macedoneană, română, franceză, italiană şi bulgară. Una dintre ele a fost recitată în aromână şi în Sala Senatului Universităţii ’’Dunărea de Jos’’ din Galaţi.
Lirica regretatului poet italian Roberto Farina a fost adusă la microfon de tatăl acestuia, Antonio. De altfel descoperirea patrimoniului său poetic, aşa cum a fost denumit de Dante Maffia, a condus la publicarea volumului intitulat ‘’Cenuşă în gît’’, apărut la Edizioni Scettro del Re-Roma în 2003. În cinstea sa a fost constituit Premiul Roberto Farina, plus Premiul Internaţional de Poezie Itinerantă de la Tireniană la Ionică. Dovadă clară că poezia este un mesager al păcii şi iubirii în lume.
Patrick Lepetit, cel care a venit la festival din Normandia natală, poet şi eseist, are o impresionantă operă, la Galaţi, ajutat de Valeriu Stancu, recitind poemul ’’Phoenix’’. Italianca Chiara Mutti, care lucrează la Direcţia Generală a Educaţiei şi Cercetării a Ministerului pentru Patrimoniu şi Activităţii Culturale, şi-a publicat prima culegere de poezie la editura ‘’Lepisma’’, în iunie 2012, volum care a şi obţinut premiul criticii în cadrul Premiului Internaţional Roberto Farina, doi ani mai târziu. A urmar o a doua carte. Pentru poezie a mai primit Premiul I la Concursul ’’Autori di vita’’, dedicat lui Pier Paolo Pasolini, în 2010, şi Premiul Juriului la Concursul ‘’Don Luigi di Liegro’’, în 2012. La Galaţi a recitat poemul ‘’Sufletul’’. Cu o forţă impresionantă a versului a venit la Mila 80 a Dunării belgianul Willem M.Roggeman, autor a peste 50 de volume. Dovedeşte tuturor că e un creator inspirat, prolific şi divers, cu o imaginaţie bogată, dar şi cu o cultură solidă ce se revarsă în scrisul său. Volumele de poezie i-au apărut în traducere în Franţa, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Canada, Germania, Elveţia, Polonia, Macedonia, Serbia, Bulgaria, Rusia, iar editura Cronedit din Iaşi i-a publicat prima culegere în limba română în 2014 intitulată ‘’Note pentru o poetică a timpului’’. Are multe şi prestigioase premii literare, între acestea figurând Premiul oraşului Bruxelles în 1975 şi Premiul Internaţional de Poezie ‘’Ricardo Marchi’’ în 1997, pentru o culegere tradusă în limba lui Dante.
Bine primit de elitistul public gălăţean a fost spaniolul Carles M.Sanuy, poet, ziarist şi promotor cultural. Este autorul a douăsprezece volume de versuri, cărora li se adaugă dosare de artişti şi plachete. În 1991, a primit ’’Les Jocs Florals de Barcelona’’. Ultimul său tittlu a fost recompensat cu premiul Bernat Vidal, decernat de primăria din Santanyl, Mallorca. În ianuarie trecut, a câştigat premiul ’’Ciutat de Palma-Joan Aslcover’’. La mal de Dunăre a recitat poemul ‘’Ciutat Vella’’.
Cu altă ocazie mă voi apleca şi asupra poeziei române din această ‘’Antologie’’. Mă refer la Arcadie Suceveanu-preşedintele scriitorilor basarabeni care a uimit asistenţa cu a sa ‘’Maşină apocaliptică’’, Dumitru Crudu, Nicolae Leahu, Nicolae Spătaru din Republica Moldova. Poeţii români care au făcut parte din afişul festivalului sunt Daniel Corbu, Adi Cristi, Valeriu Mititelu, Andrei Novac, Vlad Scutelnicu, Cassian Maria Spiridon, Horia Zilieru, Val Tălpăraru şi un fel de invitat permanent, Nicolae Grigore Mărăşanu.
Poezia este veșmântul care îmbracă iubirea și moartea. Rostul poeziei și rostul rugăciunii sunt cuprinse de același fără de rost al utilului – ține de împărăția inutilului. Ce rost are limba dacă din cuvintele ei nu se întrupă poemul! Prin poem cuvântul se înalță din cotidian în starea de grație. Rostul poeziei se afirmă când din haosul în care se mișcă armada dispersată a cuvintelor naște un nou cosmos, o nouă lume în care spiritul să se regăsească. Poezia lucrează la re vrăjirea lumii, la ridicarea sufletului (în lumea mitului) la înălțimea realului care sacralizează.
În concluzie, în opinia mea, este poate cel mai reuşit festival internaţional de poezie de pe meleagurile mioritice, o reuşită pentru care organizatorii şi principalul sponsor merită felicitări pe deplin. Ceea ce şi le transmitem.