DISTRIBUIȚI

EXPOZIŢIA „IDENTITĂȚI. ZIUA CULTURII NAȚIONALE. LUCRĂRI DIN PATRIMONIUL MUZEULUI DE ARTĂ CLUJ-NAPOCA”
Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, organizează, în perioada 15 ianuarie – 7 februarie 2021, expoziţia „Identități. Ziua Culturii Naționale. Lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca”.
Expoziţia „Identități. Ziua Culturii Naționale. Lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca” se deschide pentru vizitare în data de 15 ianuarie 2021, cu ocazia Zilei Culturii Naționale şi poate fi vizitată până în data de 7 februarie 2021.
Expoziţia,curatoriată de dr. Dan Breaz, este concepută astfel încât să-i restituie privitorului de azi câteva dintre valorile tradiţionale cu semnificaţie europeană din patrimoniul muzeal.Prin urmare, au fost selectate lucrări reprezentative pentru dialogul mai larg sau mai restrâns pe care l-au angajat artiștii noștri moderni și contemporani cu ideea de tradiție, ca patrimoniu cultural, ca ansamblu specific de concepții și mentalități care, structurate istoric, în plan național și social, s-au sedimentat în timp ca temei activ al cunoașterii artistice. Prin lucrările selectate din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, propunem o privire sintetică, relevantă pentru orientarea estetică şi tematică a fiecăruia dintre artişti. Operele care figurează în expunere formulează, prin subiectele plastice abordate, câteva secțiuni tematice: dialogul modern-tradițional, tipologia țăranului, imagini ale multiculturalismului, toposuri tradiționale și personaje ale istoriei și culturii autohtone. Aducând în atenția noastră aceste secțiuni, expoziția „Identități. Ziua Culturii Naționale” își propune să ofere încă o cale de acces înspre variate reprezentări simbolice, a căror recunoaștere ne-ar putea remodela o conștiință identitară comună.
Lucrările din cadrul acestei expoziții cuprind compoziții cu figuri în spații atemporale, reprezentate în cheia simbolică a unor universuri imaginare regeneratoare, însă inspirate din realitate, ilustrând direcția artei cu specific național, prezentă în arta din România primelor decenii ale secolului XX. Printre reprezentările create în spiritul acestei iconografii a nevoii de schimbare și a definirilor identitare, pot fi incuse toate acele imagini-metafore care vestesc iminenţa unei renaşteri sau apariţia unei lumi noi.
Idealul redescoperirii sau al revitalizării unui ethos originar era o idee dominantă în arta demarcată de pragul anului 1900, atât în planul formulelor artistice, cât și în ordinea ipostazelor tematice specifice. Ilustrativă în acest sens este Academia de la terasă, o lucrare a lui Camil Ressu, care reprezintă un grup de artiști descrişi cu mijloacele observaţiei realiste, ceea ce constituie o altă întruchipare a ideii de renaştere, de data aceasta a unei arte specific mimetice, înscrise în prelungirea marii arte figurative europene.
Reconstituirea unui topos național este în mod special evidențiată în lucrări precum „Rapsodie ardeleană”, realizată de pictorul Dan Bimbea. La originea acestei preocupări artistice se află demersurile unor artiști care, în anii ’20-’30 ai secolului trecut, transfigurau în arta lor adevărate „edenuri” reconstituite pictural. Printre realizările exemplare în acest sens se numără și lucrarea artistei Pallos-Schönauer Jutta („Compoziție cu figuri”). În lucrarea „Costum”, realizată de Georgeta Năpăruş, investigația vizuală exploatează magistral sugestiile formale ale broderiei tradiţionale, iar limbajul sintetic al expresiei vizuale mitologice şi exuberanţa cromatică expresionistă fuzionează într-o formulă vizuală de autentică sinteză modernistă. Din acelaşi univers rural, Rudolf Schweitzer-Cumpăna selectează, în lucrarea Ţărani la masă, o scenă de ospăţ, tratată prin tuşe saturate de materia picturală, care conferă formelor expresivitatea unui realism sintetic.
Expoziţia „Identități. Ziua Culturii Naționale. Lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca”, prin valorile tradiţionale cu semnificaţie europeană din patrimoniul muzeal, susţine legătura comunităţii cu peisajul cultural şi cu o problematică a cunoașterii și protejării patrimoniului său.