Poiana lui IOCAN fdam si Cfaim drumeți pe cărările vremurilor – despre ceramica din zona...

fdam si Cfaim drumeți pe cărările vremurilor – despre ceramica din zona Sătmarului de VALERIU IOAN

6
0
DISTRIBUIȚI

”Băieți … ia uitați-vă la această toartă de carafă din ceramică. Cam ce utilizare ziceți că ar fi avut la stăpânii de atunci?” ”Păi noi credem cu tărie că din ea strămoșii noștri au sorbit din licoarea lui Bachus.” ”Măi Afdame … tot la vin ți-i gândul. Adică țara arde și Afdam chefuiește …” Afdame … Cfaime aici redacția … mai sunteți pe recepție? ”Da, bună ziua stimați cititori, vă spun Afdam” ”și Cfaim alături de domnul doctor în arheologie Liviu Marta, cercetător la Muzeul Judeţean din Satu Mare …” ”care începând din episodul trecut ne tot conduce în enigmatica lume a Bronzului (Aramei) din spaţiul carpatic.” Și ați găsit ceva? ”Bună ziua vă urez dumneavoastră și stimaților dumneavoastră cititori. Tocmai le spuneam colegilor că printre alte elemente ce dau savoare descoperirilor arheologice datate în mileniul II î. de Hr. din spaţiul nostru, se află şi faptul că monumentele şi chiar obiectele descoperite au stârnit imaginaţia strămoşilor noştri. În zona Sătmarului de exemplu, înaintaşii noştri au fost uimiţi de splendidele desene ce apar pe ceramica civilizaţiilor „Suciu de Sus” sau „Otomani”, de eleganţa armelor şi podoabelor de bronz ce ieşeau de sub pluguri, sau de frumuseţea şi valoarea masivelor brăţări de aur, de felul acelora descoperite la Acâş, Sanislău sau Căuaş.” Podoabe de pluguri? Putem spune că locuitorii acelor teritorii, aveau întipărit în ființă spiritul podoabelor și a vieții opulente în viața cea de toate zilele? ”Stau ca dovadă fortificaţiile şi tumulii epocii bronzului, care au fost ridicaţi cu aproape 3-4000 de ani în urmă, funcţionalitatea lor fiind recunoscută şi azi de către localnici.” Ce erau tumulii? ”După cum se știe tumulii erau acele movile artificiale, de formă conică sau piramidală, construite din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor …” Un fel de monumente funerare folosite la unele popoare și ca observatoare astronomice sau semne geodezice, prin care se dorea a se pune în evidență, importanța, rangul, puterea și de ce nu cultura celui înmormântat? Putem vorbi de fortificaţiile şi tumulii epocii bronzului care au fost ridicaţi cu aproape 3-4000 de ani în urmă, funcţionalitatea lor fiind recunoscută şi azi de către localnici.” ”Adică vrei să spui că sunt localnici din așezările de azi au această cunoaștere și conștiință istorică a trecutului?” ”Putem spune Cfaime cu siguranţă, că în recunoaşterea cetăţilor şi a tumulilor funerari un rol important l-a avut monumentalitatea acestor construcţii, monumentalitate ce sfidează parcă mileniile. Însă cel mai fascinant aspect legat de monumentele preistorice, este acela al legendelor ce le învăluie, legende a căror miez epic este tot mai clar verificat de săpăturile arheologice. Și chiar dacă în prezent majoritatea concetăţenilor trec pe lângă monumentele preistorice fără a le cunoaşte grandoarea de odinioară, toponimele şi legendele din Dindeşti, Boineşti, Căpleni sau Pir ne spun că pe acele locuri au funcţionat cândva cetăţi, ale căror existenţă localnicii o cunoşteau cu mult înainte ca ele să fi fost descoperite şi certificate de către arheologii amatori sau profesionişti. Pare mai probabil că rolul de fortificaţii al unor locuri cunoscute sub toponimul de „Cetate” sau „Var” să fi fost cunoscut din legende transmise peste milenii, decât să fi fost făcut pe baza unor observaţii personale ale unui localnic perspicace, cu intuiţii arheologice. Pentru această transmitere pledează şi faptul că legendele referitoare la movilele de la Pir sau Andrid povestesc despre faptul că acestea au fost construite prin efortul colosal al unor armate întregi şi în mod curios intuiesc caracterul lor funerar, chiar dacă în cultura localnicilor nu există noţiunea de tumul sau de orice gen construcţie funerară sub formă de movilă.”

Valeriu Ioan