Am primit – am citit – am scris – Florentin Scaletchi –...

Am primit – am citit – am scris – Florentin Scaletchi – „Presedintele”

121
0
SHARE

Cititorii “Realitatea” îşi amintesc, probabil, că până acum ceva ani am “combătut” politic în gazetă. În sensul că am criticat năravurile celor care s-au aflat, vremelnic, la ciolanul puterii şi care, toţi, indiferent de culoare, erau/sunt făcuţi de aceeaşi mamă care este tot timpul gravidă, cum e, dealtfel, şi mama proştilor şi hoţilor. Scârbit fiind de nesimţirea lor, am stabilit cu Pompiliu Comşa, directorul “Realitatea”, să mă ocup de o parte din pagina de cultură, parafrazând dictonul latinesc “Veni, vidi, vici!” – “Am, primit, am citit, am scris despre…” Şi, slavă Domnului, am primit cărţi, le-am citit şi am întocmit zeci de recenzii. Am simţit nevoia să fac acest preambul pentru că voi prezenta mai la vale un volum scris de unul dintre deţinuţii politic în Penitenciarul Rahova – FLORENTIN SCALEŢCHI. Pentru cei care nu ştiu, Florentin Schaleţchi este comandantul de navă din fosta flotă a României care a ales să fugă din ţară cu tot cu vapor, faptă pentru care, în epocă, a “locuit” de două ori în celula condamnaţilor la moarte de către regimul Ceauşescu. Salvat din puşcăria comunistă cu ocazia bulibăşelii din decembrie ’89, autorul s-a ocupat, ulterior, de apărarea drepturilor omului, fiind fondatorul O.A.D.O. – Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului. Probabil că a încurcat calculele aşa-zisului preşedinte Băsescu Traian şi a ajuns din nou după gratii, zice Florentin Scaleţchi, din motive politice. Fostul coleg de la Institutul de Marină “Mircea cel Bătrân” al celui care-şi zice încă “şeful statului” face un amplu rechizitoriu la adresa regimului pe care Băsescu Traian l-a instaurat cu 10 ani în urmă. Apărută în colecţia O.A.D.O., lucrarea “Preşedintele” se constituie, deasemenea, într-o acuză la adresa celui care şi-a dorit a fi – şi a şi reuşit! – stăpânul tuturor inelelor de putere din stat: justiţie, servicii secrete, guvern şi Parlament (doar ceva peste 8 ani). Ca să nu mai spun de corupţia ridicată la rang de principiu şi doctrină. Prefaţa volumului este semnată de Ambasador Gelu Voican Voiculescu, fost prim-viceprim-ministru, prefaţă din care redau un text edificator despre ce vrea cartea: “Chiar dacă a fost scrisă după gratii, unde a ajuns în urma comenzii politice a lui Băsescu, chiar dacă are, probabil, sute motive să-l urască pe acesta, …autorul găseşte calea echilibrului şi, aşa cum îl critică pentru nerealizările, neîmplinirile şi acţiunile lui de poliţie politică, în egală măsură îl laudă pentru calităţile sale de politician. … Armele din politică folosite de Preşedintele Băsescu, chiar dacă sunt total neortodoxe, au fost întotdeauna eficiente în lupta politică cu opoziţia, cu adversarii politici incomozi. Cu mass-media şi, în final, chiar cu propriul partid care l-a generat, susţinut şi protejat – vechiul P.D., devenit, ulterior, P.D.L.”. Pentru a vă completa imaginea asupra conţinutului volumului, vă redau titlurile câtorva capitole: Victoriile lui Traian Băsescu; Paradigma lui Traian Băsescu; Dictatura lui Traian Băsescu; Oligarhii şi mogulii lui Traian Băsescu; Obsesiile preşedintelui Traian Băsescu; Dirijorul Traian Băsescu; Monica Macovei – groparul Justiţiei Române; Ţara lui Traian Băsescu – o Republică a procurorilor; Condamnarea Comunismului – o mare farsă a lui Traian Băsescu. Din cele 19 capitole – în 16 este amintit, obsesiv numele locatarului de la Cotroceni pe care nu-l mai reproduc şi eu, încă o data. Pentru a vă stârni curiozitatea, voi reda câteva citate din corpusul volumului: pag. 20: “Specializată în problematica diversă a Drepturilor Fundamentale ale Omului, “OADO” are ca scop promovarea principiilor Cartei ONU şi Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului în procesul de restaurare democratică şi de reforme economice şi sociale post-totalitare din România”; pg. 144: “Preşedintele Traian Băsescu nu este şi nu a fost niciodată o emanaţie a altui popor, el nu este de import, nu a venit din America sau Europa de Vest şi nici nu se poate lăuda cu studii în marile şcoli europene sau cel puţin crescut şi educat în civilizaţiile Europene. Domnia sa este un produs pur românesc, ce a simţit pe propria piele ce au însemnat 50 de ani de comunism şi dictatură.”; pag. 211. “Actualul europarlamentar Monica Macovei are un trecut tenebros, pe care l-a ascuns întotdeauna, epatând a mare democrat într-o Europă care îşi doreşte o reformă profundă şi o nouă abordare a justiţiei: pg. 268: “Traian Băsescu, în afară de trecutul tenebros, de dâra de duhoare pe care o lasă în urma lui, de multitudinea de infracţiuni pe care, chipurile, şi le-a “aranjat” acoperindu-le cu alte infracţiuni de care nu sunt străini nici Monica Macovei, nici Daniel Morar, are o vină personală de care nu se poate dezice şi nici eschiva indiferent în ce termeni ai paradigmei o priveşti: deţinuţii politici ai epocii lui, victime directe ale caracterului său meschin, plin de răutate, lipsit de scrupule şi răzbunător.” Această recenzie este întocmită după ce Băsescu Traian n-a mai fost. N-a mai fost decât în acte şi în faţa uşei din dos a istoriei, uşă de pe care o va deschide cu un hăhăit (tragic de astă data!) pe 21 decembrie 2014, dată coincidentă cu mişcările din 1989. Din nefericire, acest individ a purtat în gentuţele de mii de euro ale Elenei Udrea sau în guriţa Monicăi Macovei, timp de 10 ani, Sigiliul Statului pe care l-a aplicat pe cocoaşa fostului Boc şi care ne-a reprezentat peste tot pe unde a umblat dezorientat, izolat ca un lup singuratic şi cu mâinile în buzunare. Dacă citiţi “Preşedintele” lui Florentin Scaleţchi, veţi avea demonstrată imaginea răului care ne-a stat în cârcă 10 ani. Să uităm, dar să nu iertăm!

Romică Bălan

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY