DISTRIBUIȚI

Pe 21 ianuarie 2013, Csiszár Judit, Judecatoare la Tribunalul Teritorial din Budapesta (Regiunea Capitalei, Ungaria), dispune intr-o sedinta publica (N°32, Bk.207/2013/4), arestarea provizorie al cetateanului roman Andrei Cristinel, domicilitat in Satul Căplănaş, Comuna Bichis, Judetul Arad, posesor al pasaportului romanesc: ROU 11205099, pentru a fi extradat in Franta.
Acesta din urma, este interpelat la bordul unui vehicul inmatriculat in Judetul Timis de catre o patrula CSMRFK (Directia Ordine Publica, Politia de Frontiera, Serviciul Migranti) in ziua de 19 ianuarie 2013, la ora 09h30, pe autostrada M5 in regiunea de frontiera, aproape de Szeged.
Conform declaratiei Cpt. de Politie Bakai Krisztian, Comandant al Serviciului de Alerta (Inspectoratul de Politie din Szeged), pe numele Andrei Cristinel, exista doua mandate europene de arestare, delivrate de catre autoritatile judiciare franceze, in numele ″Poprului Francez″, pe 13 aprilie 2011, respectiv, pe 11 mai 2012, de catre Bérengère Prud’homme, Procuror Adjunct la Tribunalul de Inalta Instanta Quimper (Departamentul Finistère), Curtea de Apel Rennes (Departamentul Ile et Vilaine), Regiunea administrativ-teritoriala Bretania (vestul Frantei), in urma unuia emis pe 8 aprile 2011 de catre Judecatorul de Instructie Sophie Sourzac (N° de Dosar de Instructie :110/00010 ; N° parchetului :1009600040) in virtutea unui rechizitoriu al Procurorului Republicii din 16 martie 2011 si pus in executare din 4 mai 2011, in conformitate cu art.122 ; 123 ; 311-4, al.11 ; 311-14, 1°, 2°, 3°, 4°, 6° ; 450-1, al.2 ; 450-3 ; 450-5, din Codul Penal Francez (asociere de raufactatori ; comiterea unor delicte si crime in banda organizata, respectiv, furt calificat cu circumstante agravante), infractiuni sanctionate cu o pedeapsa de pana la 10 ani de detentie criminala.
Dupa 19 zile de ″retentie extraditionala″, pe 6 februarie 2013, Andrei Cristinel, este eliberat de catre autoritatile judiciare maghiare, dupa ce, cele franceze confirma (in scris) declaratia acestuia din 19 ianuarie, adica, faptul ca in urma acelui mandat de arestare el a fost deja retinut pe 11 mai 2012 de catre autoritatile judiciare romanesti (decizia Curtii de Apel Timisoara, Dosar N°583/59/2012) si extradat in Franta pe 24 mai, unde el si-a ispasit pedeapsa la care a fost condamnat (12 luni, din care 6 cu suspendare) la Inchisoarea Brest (Departamentul Finistère, Regiunea administrativ-teritoriala Bretania), fiind pus in libertate de catre autoritatile judiciare franceze pe 15 septembrie 2012.

PREAMBUL

Pe 19 decembrie 2011, in cadrul unei proceduri judiciare corectionale (infractiuni mai putin grave, a se vedea si articolele autorului pe aceasta tematica : http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2012/06/whole-life-tariff.html; http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2012/06/normal-0-21-false-false-false.html) la TGI (Tribunalul de Inalta Instanta) Quimper (Regiunea administrativ-teritoriala Bretania, Departamentul Finistère, vestul Frantei) vor compare in fata unui Complet de Judecata compus din : Molie Bernard (Presedinte), Le Masne de Chermont François, Mass Jean (Judecatori), Le Nenaff Nadine (Grefier) si Prud’homme Bérengère, Procuror Adjunct al TGI Quimper (Curtea de Apel Rennes), cinci inculpati de cetatenie romana: Antonel R. (arestat pe 3 iunie 2011, detinut la Inchisoarea St. Brieuc) si Lazar R. (arestat pe 17 februarie 2011, detinut la Centrul Penitenciar Lorient-Ploemeur) ; Anton C. (arestat pe 20 mai 2011, detinut la Inchisoarea Brest) si Grigore C. (arestat pe 14 iunie 2011, detinut la Inchisoarea Nantes), respectiv, Romana N. (arestata pe 17 februarie 2011, detinuta la Inchisoarea Brest).
Al sasele membru al bandei specializata in furtul motoarelor de barci grele de tip autboard de pe coasta Atlanticului, vestul Frantei), Andrei Cristinel (nascut pe 25 decembrie 1968 la Berzasca, Jud. Caras-Severin si domicilitat in Satul Socodor n° 32 B, Jud. Arad), lipseste (este in libertate !), desi contra acestuia a fost delivrat un mandat de arestare pe 8 aprilie 2011 de catre Sophie Sourzac, Judecator de Instructie (JI) la TGI (Tribunalul de Inalta Instanta) Quimper (Curtea de Apel Rennes), cea care a instruit dosarul, in urma unui rechizitoriu al Procurorului Republicii din 16 martie 2011.
Ei sunt trimisi (in judecata) in fata Tribunalului Corectional (TGI Quimper) pe 30 noiembrie 2011 de catre Judecatorul de Instructie Antoine Morvan, numit in locul lui Sophie Sourzac, pe 29 august 2011, absenta (″din motive profesionale″) la acea data.
La randul lui, Minisreul Public, care a deschis o Informatie Judiciara (IJ) in acest dosar pe 9 aprilie 2010 (D49 din Dosarul de Instructie N°110/00010), reproseaza celor sase inculpati, asocierea de raufacatori, furtul (sau complicitate la furt) a 47 de motoare de barci tip autboard (D380, D650, D659 din Dosarul de Instructie N°110/00010), precum si alte tipuri de furturi cu trei circumstante agravante (dintre cele zece mentionate de catre CPF), printre care si baterii, material de navigatie, etc., in locuri diferite (D299, D640), in perioada septembrie 2009-octombrie 2010, provocand cauzarea unui prejudiciu material in valoare de 293.342 €, infractiuni reprimate de catre CP francez conform art. 311-1 ; 311-4 ; 311-13, 14, 15, cu o pedeapsa de pana la 10 ani de detentie criminala si 150.000€ amenda penala.
In concluzie, in urma unei dezbateri in cadrul sedintei publice din 19 decembrie 2011, toti cei sase romani-infractori vor fi condamnati, dupa cum urmeaza : Antonel R. si Lazar R. la doi ani (24 luni) de inchisoare delictuala ; Anton C., Grigore C., respectiv, Romana N, la 18 luni de inchisoare delictuala si mentinerea lor in detentie dupa proces.
In ceea ce il priveste pe Andrei Cristinel, el este condamnat in lipsa (prin ″contumacie″), tot la 18 luni de inchisoare delictuala.
Toti cei sase condamnati sunt obligati la plata de 90€ cheltuieli de judecata, precum si la despagubirea partii vatamate care s-a constituit in parte civila la proces : Crement Jean-François (2.710€) ; Nicolas Michel (16.000€) ; Bondoux Francis (680€) ; Jehannin Philippe (4.122€) ; Boitel Guy (285€) ; Palud Jean si Travert Marc (500€, fiecare) ; Perrenou Jean-Claude (1.260€).

APROFUNDAREA DOSARULUI

In toamna anului 2009, incepand cu luna septembrie, se creaza un grup infractional de romani specializat in sustragerea motoarelor de barci grele (de pe ambarcatiuni), de tip autboard, precum si ale accesoriilor acestora (baterii, materiale de navigatie, etc.) care va opera pe coasta Atlanticului in Bretania (Regiune administrativ-teritoriala in vestul Frantei) pana la arestarea leaderului acestuia, Lazar R., pe 17 februarie 2011 (nascut pe 30 august 1975, la Savîrsin, Romania), necasatorit, fara profesie, fara cazier judiciar in Franta, cunoscut insa autoritatilor judiciare romanesti pentru o condamnare la doi ani de inchisoare cu suspendare si una la un an si o luna pentru furt (D626), incarcerat preventiv la Centrul Penitenciar Lorient-Ploemeur (asistat de catre Av. Ronan Appere).
Acesta ar fi fost implicat in furturi de motoare de barci si in Finlanda, in mai 2007 (D668), in Italia pentru furt agravat (cu circumstante agravante) in perioada 2006-2007 (D681) si ulterior in Spania pentru trafic de vehicule furate (D653, D687).
Cu resedinta (legala) in Saint Etienne (Capitala Departamentului Loire, Regiunea administrativ-teritoriala Rhône-Alpes, centrul Frantei), ″sediul social-administrativ″ al grupului infractional (D380, D616, D636, D649-650, D652, D654), conform rechizitoriului Procurorului Republicii (Minsterului Public), acesta ar fi fost organizatorul si ″mentorul″ asociatiei de raufacatori constituit din el insusi (the boss) si ceilalti cinci romani-raufacatori (TDD-″Talhari de Duminica″), veniti in Franta ″la munca″ :
– Antonel R. (nascut pe 6 noiembrie 1978, la Sebes, Romania), casatorit, fara cazier judiciar in Romania, deja cunoscut autoritatilor judiciare franceze, fiind condamnat de trei ori in perioada 2004-2008 cu identitati diferite : Antonel R. si Antonel D, implicat in mai 2007, alaturi de Lazar R. intr-o serie de furturi de motoare de barci in Finlanda.
Pe 1 iunie 2006, el a fost condamnat la 3 luni de inchisoare si 3 ani de interdictie de teritoriu (francez), pentru infractiuni comise contra legislatiei in vigoare in privinta strainilor in Franta, precum si pentru detinerea de documente administrative false.
In cadrul prezentului dosar, el a fost interpelat, conform unui mandat de arestare delivrat de catre Judecatorul de Instructie Sophie Sourzac de la TGI Quimper (Curtea de Apel Rennes), in Belgia, iar din 3 iunie 2011 se afla in arest preventiv la Inchisoarea St. Brieuc (asistat de catre Av. Vincent Omez).
– Gricore C. (nascut pe 19 august 1983, la Nasaud, Romania) si Anton C. (nascut pe 16 martie 1982, la Nasaud, Romania), necasatoriti, fara profesie, necunoscuti autoritatilor judiciare si politienesti franceze si romanesti.
Acesta din urma a fost acuzat ca ar fi participat in Finlanda in cursul lunii mai 2007 la furturile de mortoare de barci, alaturi de Lazar si Antonel R. (D651, D668).
In cadrul prezentului dosar, ei au fost interpelati in Romania, in urma delivrarii unor mandate de arestare de catre JI Sophie Sourzac de la TGI Quimper (Curtea de Apel Rennes), insarcinat cu instruirea dosarului si trimisi in judecata in fata Tribunalului Corectional (TGI Quimper) de catre judecatorul de Instructie Antoine Morvan, impreuna cu Lazar si Antonel R. pe 30 noiembrie 2011, conform art.175 din CP, precum si rechizitoriul Procurorului Republicii din 9 noiembrie 2011, in urma trimiterii dosarului pe 20 octombrie 2011 la Procuratura, in baza art.176, 179-180, 183-184 din CPPF (Codul de Procedura Penala Francez).
Extradati in Franta, ei au fost incarcerati preventiv, Anton C. (asistat de catre Av. David Pavec) pe 20 mai 2011, la Inchisoare Brest si Grigore C. (asistat de catre Av. Franck Buors) pe 14 iunie 2011, la Inchisoarea Nantes.
– Romana N. (nascuta pe 20 mai 1975, la Resita, Romania), ″in uniune libera″, cu Lazar R. si gazduita de catre acesta la Saint Etienne, fara profesie, fara cazier judiciar, arestata cu Lazar R. pe 17 februaruie si incarcerata la Inchisoarea Brest (asistata de catre Av. Latékoué Lawson-Body si Ronan Appere).
Ea era cunoscuta autoritatilor politienesti si juidiciare italiene pentru port ilegal de arma si detinere nejustificata de chei care permit accesul in diferite sedii de societati si depozite navale (D701).
La toti, Justitia franceza, la procesul din 19 decembrie 2011, le-a reprosat: asocierea de raufacatori (a nu se confunda cu banda organizata, o structura infractionala mai complexa), furturi (sau complicitate la furturi) delictuale de motoare de barci cu trei circumstante agravante (dintre cele zece mentionate in CPF : in reuniune ; cu violenta ; degradare si distrugere).
Mentionam aici ca cele 10 circumstante agravante mentionate de catre CPF sunt : 1° in reuniune ; 2° contra autoritatii publice ; 3° cu uzurpare de calitati oficiale ; 4° cu violenta ; 5° intr-o locuinta (imobil) ; 6° in transport colectiv (comun) ; 7° cu degradare si distrugere ; 8° din considerente etnice, rasiale, religioase ; 9° cu masca (cagula); 10° in institutii de invatamant sau in vecinatatea acestora, si ele sunt sanctionate de catre CPF (art.311-4, aliniatele 1-12) cu pana la 5 ani de detentie criminala si 75.000€ amenda penala.
Pedeapsa poate ajunge la 7 ani de detentie criminala si 100.000€ daca sunt cumulate doua circumstante agravante in cazul unui furt (delictual), respectiv, la 10 ani si 150.000€ in cazul a trei circumstante agravante.
Din contra, furtul simplu (fara circumstante agravante) este sanctionat de catre CPF, conform art.311-3 cu 3 ani de inchisoare si 45.000€, amenda penala.
In cazul unui furt criminal cu circumstante agravante, sanctiunile sunt mult mai severe, putand ajunga la : 15 ani de recluziune criminala si 150.000€ amenda penala daca el este urmat de ranirea grava sau mutilarea unei persoane, respectiv, de o infirmitate permanenta (art.311-7); 20 de ani si 150.000€ amenda penala daca el este comis cu arma de diverse categorii (art.311-8) ; intre 15-30 de ani de recluziune criminala (pedeapsa maxima in executare prevazuta de lege) si 150.000€ amenda penala, daca el este comis in banda organizata, cu violenta sau arme de diverse categorii (art.311-9) ; recluziune criminala pe viata si 150.000€ daca el este urmat de moartea unei sau mai multor persoane sau a fost comis cu acte de tortura, respectiv, barbarie (art.311-10).
– Andrei Cristinel, sofer profesioist, agent de paza, etc., castorit, cu ″o familie de intretinut″, fara cazier judiciar, la data procesului aflat in libertate sub dublu mandat de arest european, delivrat pe 13 aprilie 2011 de catre Bérengère Prud’homme, Procuror Adjunct la Tribunalul de Inalta Instanta Quimper (reiterat pe 11 mai 2012), in urma unuia in vigoare, emis pe 8 aprile 2011, de catre Judecatorul de Instructie Sophie Sourzac, insarcinata cu instruirea dosarului la TGI Quimper.
Numele lui apare asociat cu cele ale inculpatilor Lazar si Antonel R. implicati in furturi de motoare de barca in cursul lunii mai 2007 in Finlanda, cum acestia au folosit un vehicul inmatriculat pe numele lui Andrei Cristinel (D668).
Acesta din urma, este retinut pana la urma, conform legislatiei privind cooperarea judiciara internationala in materie penala (art.43 si 101, Legea 302/2004), in baza unei Ordonante de Retinere al Procurorului Chimis-Roates Adrian de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara (N°2818/11/5/2012, C.O 2380) la ora 14h45, pe 11 mai 2012, cand (prin coincidenta ?!) cel de-al doilea mandat european de arestare a lui este pus in executare de catre Bérengère Prud’homme, Procuror Adjunct la Tribunalul de Inalta Instanta Quimper.
Reperat de catre organele de politie, din cadrul Politiei Orasului Făget (Judetul Timis) in jurul orei 10h52, el este retinut si predat organelor de politie din cadrul Inspectoratului de Politie Timis, Serviciul de Investigatii Criminale, conform art.95 din Conventia de aplicare al Acordului Schengen, care l-au prezentat pe acesta la ora 14h30 in fata Curtii de Apel Timisoara, cu scopul arestarii acestuia.
Astfel, Judecatoarea Anca Nacu dispune arestarea lui (Dosar N°583/59/2012) conform mandatului de arestare pe numele N°26/PI/ME, in baza art.102-103 alin.2 din Legea 302/2004, pentru o peroada de cinci zile (adica pana pe 15 mai, inclusiv) in vederea extradarii lui in Franta.
Conform PV (Procesului Verbal) din data de 24 mai 2012, ora 23h00, intocmit de catre Brigadierul de Politie Alexandre Herreboudt, de la DPAF (Directia Politiei Aerului si a Frontierelor) de serviciu pe Aeroportul Roissy-Charles de Gaulle (Paris), Andrei Cristinel, soseste pe teritoriul francez (dupa 14 zile de arest in sediul IPJ Timis), cu o cursa regulata Air France AF2489 de la Bucuresti la ora 22h30, unde conform legii, el este asistat de catre Interpretul Dobrita Josif si nu poate face obiectul unei ″retentii judiciare″, decat timp de 24h00, maximum.
Incarcerat la Inchisoarea Fleury-Mérogis (Departamentul Essonne, Regiunea pariziana, cea mai mare din Europa cu 2.855 de locuri, dat in folosinta in 1968), cu numarul matricol (initial) : 0101673395612P, pe 25 mai 2011, la ora 10h35, acesta este adus pentru interogatoriu in fata lui Martine Constant, JLD (Judecator de Libertate si de Detentie) la TGI Bobigny (Curtea de Apel Paris), in raza caruia se afla Complexul Aeroportuar parizian Roisy-Charles de Gaulle, punctul de frontiera prin care condamnatul Andrei Cristinel aflat sub un dublu mandat european de arestare a intrat pe teritoriul national (francez).
Acesta îi face cunoscut acestuia, conform art.122 si 133 din CPPF, in fata unui interpret agreat de catre Curtea de Apel Paris, Apetroaie Cristina, ceea ce Ministerul Public reprosa lui in cadrul procesului sau din 19 decembrie 2011 la TGI Quimper, la care el era absent si pentru care el a fost condamnat la 18 luni de inchisoare delictuala :
– participarea intre 1 septembrie 2009-1 octombrie 2010 pe teritoriul national (francez), neprescris pana la data executarii mandatului de arestare, in cadrul unei grupari infractionale, la pregatirea mai multor delicte, in special furt delictual (sustragere de bunuri materiale) cu trei circumstante agravante: in reuniune, cu violenta si degradare, respectiv, distrugere), cu ceilalti membri ai gruparii criminale (condamnati pe 19 decembrie 2011), sanctionata de catre CPF (art.311-4; alin.13) cu o detentie criminala de pana la 10 ani si 150.000€ amenda penala ;
– participarea intre 1 septembrie 2009-1 octombrie 2010 pe teritoriul national (francez), neprescris pana la data executarii mandatului de arestare, la sustragerea in mod fraudulos delictual (furtul delictual) a mai multor motoare de barci cu cele trei circumstante agravante mentionate mai sus si la penetrare, fie prin escaladare, fie prin efractiune cu violenta in locuri (cladiri logistice) destinate stocarii de bunuri materiale (fonduri, valori, marfuri etc.) in vederea expedierii lor unui client (intern sau extern intreprinderii), in reuniune cu degradare si distrugere de bunuri (din proprietatea privata), in vestul Frantei, pe coasta Oceanului Atlantic, aducand prejudicii urmatoarelor persoane fizice sau juridice (morale): Didier Perrinel, Francis Bondoux, Philippe Jehannin, Daniel Bleis si Jean Coutaud, in noaptea de 27 catre 28 septembrie 2009 in Portul Les Moutiers en Retz (Saint Nazaire, Departamentul Loire Atlantique, Regiunea administrativ-teritoriala Pays de la Loire) ; Intreprinderii Piriac Diffusion Marine, Olivier Cuisinier, Jean-François Cremet, Josiane Bouligand, Véronique Garcia, Van Droogenbroecck, Marc Bonnaudet, Michel Nicolas si Julien Guerin, in noaptea de 18 catre 19 octombrie 2009 la Piriac sur Mer (Saint Nazaire, Departamentul Loire Atlantique, Regiunea administrativ-teritoriala Pays de la Loire) ; Societatatii Breizh Nautique, Alain Fouache, Philippe Janot, Joëlle Collin, Patrick Abela, Patick Sureau si Bertrand Lengaigne, in noaptea de 7 catre 8 decembrie 2009 la Sarzeau (Vannes, Golful si Departamentul Morbihan, Regiunea administrativ-teritoriala Bretania) ; SARL Aven Belon Nautique, Rolaind Marion, Bernard Roux, Pierre Kerlan, Marc Travers, Andrea Mineur, Dominique Arnaud, Gilbert Caradec, Cathrine Labbe, Hervé Came, Jean Spalaikovitch, in noaptea de 4 catre 5 februarie 2010, la Riec sur Belon (Quimper, Departamentul Finistère, Regiunea administrativ-teritoriala Bretania) ; Societatatii Bretagne Nautique, Claude Parret, Guy Boitel, Jean-Pierre Palud, Jean-Claude Perennou, Yves Molland, Gérard Fleury, Le Bosq si Braire, in noaptea de 24 catre 25 februarie 2010, la Guilvinec (Quimper, Departamentul Finistère, regiunea administrativ-teritoriala Bretania) ; Christophe Pouchet, Hervé Miralles, Philippe Charlard si Nathalie Grouet, in noaptea de 2 catre 3 august 2010, in Portul Biscarosse (Departamentul Landes, Regiunea administrativ-teritoriala Aquitaine), respectiv, Societatii Cancale Nautique, intre 2-4octobrie 2010, la Cancale (Saint Malo, Departamentul Ile et Vilaine, Regiunea administrativ-teritoriala Bretania), fapte reprimate de catre CPP, conform art.311-1 ; 311-4 ; 311-13, 14, 15.
Dupa citirea rechizitoriului, Andrei Cristinel nu avea, practic, decat doua posibilitati : sa fie de acord si sa inceapa executarea pedepsei de 18 luni privata de libertate la care a fost condamnat pe 19 decembrie 2011 in lipsa (prin contumacie), fie sa faca opozitie, ceea ce el a si facut de-altfel, mentionand cu nu are nevoie nici de avocat (nici macar din oficiu)!
Conform art.135-2 din CPP francez, el trebuia sa compara in fata unui JLD (Judecator de Libertate si de Detentie) la TGI Quimper, in maximum patru zile, care sa decida de soarta lui, ceea ce de-altfel se va si intampla, mult mai devreme, chiar in ziua urmatoare, pe 26 mai 2012.
Astfel, dupa ce JLD Samuel Laine de la TGI Quimper îi citeste rechizitoriul Procurorului Republicii (acelasi ca si cel citit de catre JI Martin Constant de la TGI Bobigny), in virtutea art.135-2 ; 137 ; 137-1 ; 137-3 ; 143-1 ; 144 ; 145, acesta il incarcereaza preventiv pe Andrei Cristinel pentru o perioada de patru zile lucratoare, timp in care urmeaza sa ia o hotarare : fie sa-l plaseze pe acesta in detentie provizorie pana la procesul fixat pe 12 iulie 2013, ora 13h00, fie sa-l lasa in libertate conditionata de control judiciar (pana la proces) cu domiciliul ales de catre acesta la un oarecare, pe nume Caldaras.
Dupa un studiu detaliat al dosarului acestuia, considerand ca detentia provizorie este singurul mijloc, pentru a-l mentine pe inculpatul Andrei Cristinel la dispozitia justitiei si ca acest obiectiv nu ar putea fi atins nici prin intermediul controlului judiciar la adresa cetateanului aleasa mai sus mentionat de catre acesta si nici prin intermediul supravegherii electronice GPS (http://www.necenzuratmm.ro/dezvaluiri/41220-libertatea-sub-sechestru-electronic.html), avand in vedere faptul ca acesta se afla sub incidenta a doua mandate europene de arestare delivrate de catre Bérengère Prud’homme, Vicepresedinte al TGI Quimper, precum si faptul ca el pare conform documentelor din dosarul de instructie, implicat cu Lazar si Antonel R. in furturi de motoare de barci, in cursul lunii mai 2007 si in Finlanda, JLD Samuel Laine, decide printr-o ordonanta din 29 mai 2012, in cadrul unei sedinte publice ca inculpatul sa ramana in arest preventiv pana pe data de 12 iulie 2012, cand are loc procesul sau.
Pe tot parcursul acestui demers juridic, Andrei Cristinel, a fost asistat de catre Interpretul Eva Couppé-Deak, inscrisa pe lista expertilor judiciari de pe langa Curtea de Apel Rennes, ca traducator autorizat pentru limbile romana, maghiara, engleza si franceza.
In sfarsit, pe 12 iulie 2012, dupa 49 de zile de arest preventiv, Tribunalul Corectional (TGI Quimper) il condamna pe Andrei Cristinel la (numai !) 12 luni de inchisoare (in loc de 18, in prima instanta pe 19 decembrie 2011) din care numai sase luni cu executare (si sase cu suspendare).
Adica, un ″scor″ mai mult decat bun pentru acesta in raport cu sentinta precedenta, gratie opozitiei acestuia pe 25 mai 2012 sentintei din prima instanta, respectiv, datorita prezentei lui la proces, ocazie cu care anumite capete de acuzare au fost lamurite (clarificate), in favoarea lui, el fiind astfel disculpat de faptele incriminatoare grave si foarte grave.
Incarcerat la Inchisoarea Brest (numar matricol 18866G), dupa pronuntarea sentintei, din documentele pe care le avem la dispozitie din partea Directiei Interregionale al Serviciilor Penitenciare Rennes (Ministerul Justitiei, Directia Administratiei Penitenciare, UGC:EHS23247), Andrei Cristinel a beneficiat de un credit de reducere a pedepsei cu 42 de zile, conform art.721 alin.4 din CPP, respectiv, Decretului n°2004-1364 din data de 13 decembrie 2004.
Avand in vedere, ca perioada de siguranta in cazul pedepsei acestuia era ½ din pedepasa (dupa care poate fi solicita eliberarea conditionata sub control judiciar), conform documentelor de care dispunem de la Inchisoarea Brest, Andrei Cristinel este informat pe data de 23 iulie 2012 (de catre Directorul Inchisorii, prin intermediul Grefierului), ca incepand din 3 august 2012, el indeplineste conditiile eliberarii conditionate, cum eliberarea lui este prevazuta pe 13 octombrie 2010.
Astfel, pe 26 iulie 2012, Andrei Cristinel solicita printr-o cerere adresata JAP-ului (Judecatorul responsabil cu executarea si amenajarea pedepselor) de Brest, insarcinat cu eliberarea lui conditionata, asistarea lui de catre un avocat (din oficiu) si eliberarea lui cu expulzare de pe teritoriul national (francez), iar la ora 08h34, in dimineata zilei de 15 septembrie 2012 acesta primeste AL (Avizul de Eliberare) si paraseste inchisoarea de pe str. Maupertius din Brest in aceasi zi, cu un Bilet de Iesire (″Externare″) conform art. D288, D478-479, D481-483 din CPP si cu ″Epicriza″ sejurului sau de ″munca in strainatate″, respectiv, cu 0,60€ in buzunar (soldul contului sau din inchisoare).
Desigur, nu fara sa fi fost ″tutelat″, in prealabil, de catre serviciul social al Penitenciarului, care i-a trasat ″traiectoria″ in libertatea proaspat obtinuta si bine indrumata, pentru a ajunge in timp util, in siguranta si low cost in tara sa de origine, Romania : bilet de tren Brest-Paris (pe TER-tren expres regional si nu pe TGV-tren de mare viteza, record mondial absolut pe sine : 574,8 km/h, atins pe 3 aprilie 2007 !), respectiv, bilet pe autocarul Eurolines, ruta, Paris-Bucuresti (via Oradea).
In plus, pe 13 septembrie, omului care si-a ispasit pedeapsa (deci si-a achitat ″datoria″ fata de societatea civila), i-au fost date toate instructiunile pentru modul in care poate ajunge la Paris, inclusiv, harta metroului parizian, pentru a ajunge la statia Galieni (cap de linie in estul parizian al M3, la Bagnolet-Gara Centrala Europeana Eurolines), de unde cu o cursa regulata Eurolines Paris-Bucuresti sa ajunga la Arad si apoi in satul Căpâlnaş, la domiciliul sau conjugal, pentru a se consacra familiei, pe care conform declaratiei facute la TGI Bobigny (dupa sosisrea lui pe Aeroportul Charles de Gaulle), ″o are in intretinere″.
Ceea ce se va si intampla pe 17 septembrie 2012 si fara niciun incident !
Din nefericire insa, grija zilei de maine, il pune din nou in ″miscare″ (pe ″drumuri″), pe Andrei Cristinel, care se hotareste sa plece din nou la ″munca″ si intocmai in Finlanda (unde conform cazierului sau judiciar din Franta, el ar mai fi ″lucrat″ cu Lazar si Antonel R, se pare tot in domeniul furturilor de motoare de barci cu cele trei cricumstante agravante mentionate), dar de aceasta data la una ″onorabila″, convenit ″verbal″ : la un patron cu o crescătorie de vulpi pentru blana si, evident, pe bani ″adevarati″ : 2.500€/luna !
Inainte insa, omul se va asigura ca nu exista pentru el obstacole in trecerea frontierelor in cadrul Uniunii Europene.
De buna credinta, titular al Pasaportului cu N°11205099 (eliberat la data de 7 aprilie 2006), acesta contacteaza Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple al Judetului Arad (Ministerul Administratiei si Internelor, Institutia Prefectului Judetului Arad), care pe 28 noiembrie 2012 (Dosar N°469), confirma acestuia, prin semnatura Subprefectului Radu Nicolae stoian, respectiv, al Sefului serviciului, Subcomisar de Politie, Marchis Otilia Marcela) ca el nu figureaza in evidentele institutiei cu restrangere/suspendare a exercitarii dreptului de libera circulatie in strainatate.
In aceste conditii, Andrei Cristinel isi achizitioneaza un billet de avion (dus) de la Aeroportul Ferihegy-Budapesta (Ungaria) la Aeroprtul Tampere-Pirkkala (Finlanda, al doilea aeroprt si oras ca dimensiune, dupa Helsinki) cu decolare la ora 15h35, cu Compania low cost Ryanair (Numar rezervare : AMIRXR, Zbor FR6076) pe 19 ianuarie 2013, destinatie la care el nu va ajunge, pentru ca ghinionist fiind, la ora 09h30, pe 19 ianuarie 2013, el este interpelat, de catre o patrula CSMRFK (Directia Ordine Publica, Politia de Frontiera, Serviciul Migranti), in regiunea Szeged, intr-un vehicul (microbus, marca Mercedes, cu inca trei-patru persoane), inmatriculat in Judetul Timis, pe autostrada M5, cum el era inca inregistrat (dupa extradarea lui in Franta pe 24 mai 2012, condamnarea lui pe 12 iulie 2012, executarea pedepsei si eliberarea lui pe 15 septembrie 2015!) in baza de date al autoritatilor politienesti maghiare, ca persoana cautata international, aflata sub incidenta unui dublu mandat european de extradare, eliberat de catre autoritatile judiciare franceze de la TGI Quimper (delivrat de catre JI Sophie Sourzac si ″europenizat″ de catre Bérengère Prud’homme, Vicepresedinta al Tibunalului).
Aceasta grava disfunctiune administrativa intre serviciile judiciare ale Justitiei franceze, in general, si intre cele ale TGI Quimper, in particular, face din Andrei Cristinel, o victima, care pe nedrept este retinut extraditional de catre autoritatile judiciare maghiare timp de 19 zile, pana cand cele franceze vor confima, adevarul spuselor acestuia, la arestarea lui, pe 19 ianuarie 2013, ora 09h30!
Sustinut de catre avocatul sau, Dan Iovanas (Cabinetul Individual de Avocatura, Arad, Str. Blajului n°3, Sc. B, Ap. 26, Tel/Fax : +40/257.212.414, Mobil : +40/744.594.470), specializat in asemenea demersuri judiciare (pe care l-a contactat pe 21 marte), fostul infractor Andrei Cristinel, devenit victima acestei grave disfunctiuni judiciare administrative, contraataca si solicita reparare morala si materiala, la care, conform legislatiei franceze in vigoare, el are dreptul, no comment si no mercy.

COMENTARIUL AUTORULUI

Asa cum am relatat derularea evenimentelor in acest dosar de exceptie, poate primul si singurul pana in prezent, care urmeaza sa fie consemnat si de catre jurisdictia franceza, exista o serie de elemente contradictorii care din lipsa de profesionalism si indiferenta, respectiv, comunicare, conduc la grave disfunctiuni administrative in sistemul de tip inchizitoriu al justitiei franceze, cu consecinte greu de reparat sau chiar dramatice.
Sa analizam aceste elemente pe scurt.
Cert, Andrei Cristinel, nu este un Inger dar nici un Demon, ci numai un marunt talhar de duminica (TDD), iar rechizitoriul Procurorului Republicii in dosarul ″rapirilor″ motoarelor grele de barci (de tip autboard) de pe coasta atlanticului francez (pe care l-am putut studia, integral, in original, pana in cele mai mici detalii), atat in Franta cat si in Finlanda, in care apare numele lui (cu un vehicul inmatriculat pe numele lui), alaturi de colegii lui de ″breasla″, aflati si ei la ″munca″ in Franta si Finalnda, pentru ″a-si intretine familiile″ : Lazar si Antonel R, este putin convingator in privinta celor reprosate acestuia, iar pedeapsa pronuntata contra lui (fara cazier judiciar), in prima instanta, de catre TGI Quimper pe 19 decembrie 2011, de 18 luni de inchisoare delictuala, este mult prea severa (disproportinoata) in raport cu pedepsele celorlalti doi (24 de luni), care au totusi un trecut infractional, deloc neglijabil.
Fara sa-si dea seama, acest lucru autoritatile judiciare franceze de la TGI Quimper (Curtea de Apel Rennes) recunosc, cel putin ″officieusement″ (discret, incognito) daca nu ″officiellement″ (oficial), prin sentinta pronuntata pe 12 iulie 2012 : 12 luni de inchisoare, din care numai sase cu executare (fara interdictie de teritoriu, respectiv, fara obligatia de a platii daune materile!) si in sfarsit, prin eliberarea conditionata al condamnatului pe 15 septembrie 2012 (inainte de termenul prevazut de lege, pe 25 noiembrie 2012), respectiv, expulzarea acestuia in Romania pe cale ″terestra″ via tren-autocar, ceea in niciun caz, sub nicio forma nu se aplica in cazul infractorilor ″profesionisti″, periculosi, care sunt expulzati ″no comment″ pe calea ″aerului″ (via Air France, Tarom), sub escorta si cu interdictie de teritoriu de cel putin trei ani, insa in majoritatea cazurilor de cinci ani.
Fara sa mai aduagam si faptul ca o eliberare conditionata de control judiciar, impune o serie de restrictii (domiciliu controlabil de catre autoritatile politienesti si judicare in orice moment, loc de munca asigurat, etc.) ceea ce nu isi prea are sensul (practic) pentru condamnatii straini, expulzati in tara lor de origine.
Cu alte cuvinte, cand infractorul strain condamnat este pus in libertate conditionata, in cazul lui, Juridictia franceza, considera, practic, pedeapsa executata integral.
In cazuri unori infractiuni grave (criminale), acesta poate fi impus in cazul transferului detinutului in tara sa de origine conform Conventiei de la Strasbourg din 21 martie 1983, daca este necesar.
In calitatea mea de bun cunoscator al mediului carceral francez (in care am avut ocazia sa predau mult timp matematici generale si speciale detinutilor care isi pregateau diplome de studii superioare de scurta sau lunga durata-universitare), eu am convingere ferma ca daca Andrei Cristinel n-ar fi fost absent la procesul sau din 19 decembrie 2011, poate, ar fi putut scapa chiar si cu mai putine ″traumatisme″ judiciare.
Cu alte cuvinte, cred ca in cazul lui ne aflam, fara amendamente, in contextul lemei : ″Raportul de transmisie in sapte trepte″ (http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2012/11/raportul-de-transmisie-in-sase-trepte.html).
Cu atat mai mult cu cat omul nu s-a sustras autoritatilor politienesti si judiciare romanesti pentru a fi extradat in Franta (cu scopul executarii unui ″stagiu″ de scurta durata, ″specializare″) cu rea vointa, ci pentru simplul fapt ca era ″dinamic″ si ″mobil″ pe teritoriul national (romanesc) si ca ″are de intretinut o familie″, conform declaratiei acestuia in fata JLD M. Constant (de la TGI Bobigny), respectiv, S. Laine (de la TGI Quimper), probabil incurajat si de catre avocatul sau din oficiu, Marc Buisine, care l-a sustinut si ajutat pentru obtinerea de catre el al AJ (Ajutorului Jurisdictional) ca sa nu presteze o munca voluntara in sluja lui !
Ca dovada, imediat ce el a fost reperat si retinut, in raza orasului Făget, de catre organele de politie locale (in urma mesajului de urmarie internationala SIRENE România), acesta s-a predat (mirat !) fara sa opuna nicio rezistenta.
In ceea ce priveste voiajul propus de catre Andrei Cristinel in Finlanda (via Ungaria), unde in mai 2007 ar fi fost ″ucenic″ pe langa ″Fratii Jder″ (Lazar si Antonel R.) in kidnapping-ul de motoare de barci, merita si acesta un comentariu scurt!
Daca pare putin credibil ca omul nostru aflat in ″convalescenta infractionala franco-finlandeza″ ar fi ales Finlanda, pentru a creste vulpi, pare, cel putin, la fel de dubios si modul in care acesta este retinut de catre autoritatile politienesti, maghiare.
Adica, el trece frontiera romano-maghiara la bordul unui microbus Mercedes (cu inca 3-4 persoane) inmatriculat in Judetul Timis, no problem, dar ulterior, in regiunea de frontiera aproape de Szeged, vehiculul este oprit de catre o patrula CSMRFK (Directia Ordine Publica, Politia de Frontiera, Serviciul Migranti), care intreaba de el, pentru ca figureaza in baza lor de date cu un dublu mandat european de arestare, delivrat de catre autoritatile judiciare ai Republicii Franceze, de la TGI Quimper !
Cu alte cuvinte, de ce nu a fost retinut la frontiera maghiara, avand in vedere faptul ca, asa cum am mentionat mai sus, pentru cele romanesti el nu avea niciun fel de restrictie de circulatie in strainatate ?
Sa fi fost o scapare a Politiei maghiare de frontiera ?
Iar CSMRFK (Directia Ordine Publica, Politia de Frontiera, Serviciul Migranti) ar fi fost alertata ulterior, pentru a actiona in calitate de ″frontiera volanta″ sau la ordiul acesteia?
Posibil, dar putin probabil !
Intocmai, eu cred ca datorita ″antagonismului profund″ care alimenteazacominicarea dintre cele doua Politii de Frontiera si urei rasiale dintre ele!
Incercarea de a-l retine la frontiera pe Andrei Cristinel comporta un risc pentru Politia maghiara de frontiera: ca acesta sa faca cale intoarsa in Romania, chiar daca el nu si-a propus, evident, acest lucru, avand in vedere faptul ca in fata societatii civile (cel putin franceze), el a fost deja ″spalat″ cu Dero (national) in Romania si ″albit″ cu Ace (strain) in Franta.
Doar a venit pe cale ″terestra″ acasa, fara sa se fi ratacit prin alte meleaguri !
Din contra, politistii de frontiera maghiari, puteau chiar ei sa-l intoarca, pentru a nu se amesteca intr-o problema care, practic, nu-i priveste, din moment ce omului politistii de frontiera romani nu i-au reprosat nimic !
Sau sa comunice cu ei pentru a regla diferendul !
Adica, chiar suntem o natiune de talhari si iresponsabili la toate nivelele si avem tatuati in ADN coruptia si incompetenta ?
Sa fim seriosi, mai avem printre noi si oameni competenti si incoruptibili care isi fac datoria corect si onest !
Si in special, cei care sunt implicati in urmarirea internationala ai infractorilor : ofiţerii Serviciului Urmăriri din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale a Poliţiei Române.
Doar suntem o tara membra a Uniunii Europene si mandatatul european de arestare il executam si noi si cred ca mai constiincios decat altii !
Cu atat mai mult cu cat este voba de o problema mai mult de forma decat de fond, specialitatea noastra romaneasca.
Pentru ca noi suntem meticulosi in probleme de forma (simple, usoare) si mai putin in cele de fond (complexe si grele) !
Cu alte cuvinte, ce credeau politistii maghiari de frontiera?
Ca autoritatile politienesti romane il lasau liber pe Andrei Cristinel daca exista un mandat european valabil de arestare contra lui, eliberat de catre autoritatile franceze ?
In niciun caz !
Dar vroiau, pe de-o parte sa demonstre francezilor ca ce buni si vigilenti sunt ei, cand este vorba de romanii ingrati si infractori ai Uniunii Europene.
Mai exact, ″fratii″ nostri de-o parte si de alta a Tiszei limitati de Dunare, care viszeaza la ″Großungarn″ au vrut inca odata sa demonstreze (din exces de zel, evident !), in primul rand francezilor si in al doilea rand schengenistilor cat sunt ei de fiabili in materie de reprimare a infractionalitatii romanesti, in comparatie cu noi, care nu visam decat la o ″Romania Mare″ (a lui VDM) si suntem criticati de catre acestia, ca nu repriman cu destula convingere infractionalitatea ″fratilor″ nostri moldoveni de dincolo de Prut, care prezinta un adevarat ″pericol″ pentru securitatea natiunilor, semnatare al Conventiei Schengen.
Daca ungurii acorda cetatenie maghara, romanilor-maghiar si lor le convine pentru ca pot calatorii fara viza pe continentul Nord-American, noi nu ne permitem romanilor-moldoveni, decat sa le acordam, mai mult sau mai putin fraudulos, adevarat, cetatenia romana, pentru ca acestia sa poata calatorii liber in Europa.
In concluzie, noi nu suntem buni pentru a fi admisi in acest spatiu a lumii ″civilizate″ !
Asta este, fiecare face ce poate si cum poate, dupa posibilitati !
Desigur, procedura de interpelare in Ungaria a lui Andrei Cristinel a avut loc conform legii, avand in vedere mandatele delivrate de catre Bérangère Prud’homme de la TGI Quimper, iar in baza §16 al Legii n°CV din 2007, cf. SVE art.100, alin.2, respectiv, alin.1-2 din §51 al Legii CXXX din 2003, precum si in baza legiii n°XIX, §114, alin.1, respectiv, a Legii n°XXXVIII, al CPP din 1998, acestuia i s-a pus la dispozitie si un interpret : Földes Sándor (Str. Danko Pista, n°26, 6723-Szeged).
In plus, Organele judiciare maghiare l-au pus la curent si cu faptul ca daca in 40 zile, conform legii, autoritatile franceze nu vor confirma mandatul de arestare european al acestuia, ele il vor pune in libertate.
Cate incurajare si cate generozitate din partea lor !
Insa, de ce nu i-a fost permis lui Andrei Cristinel sa-si dovedeasca nevinovatia cu documentele eliberate de catre organele judiciare franceze la ″lasarea lui vatra″, pe 15 septembrie 2012, care evident, chiard aca nu le avea asupra lui, le-ar fi putut, obtine (procura) mult mai rapid si cu mai multa usurinta ?
Pentru ca in felul acesta organele politienesti si judiciare maghiare nu s-a fi ales cu nimic care sa le faca apreciate de catre francezi.
In sfarsit, intocmai, fara sa-si dea seama datorita acestui demers neortodox ales, ele in loc sa fi facut un serviciu francezilor si deserviciu lui Andrei Cristinel, au procedat ca Birlic in Cele ″Doua lozuri″, ale lui Caragiale : adica, viceversa !
Cu alte cuvinte, pentru cele 19 zile de ″sechestrare″ legala, al acestuia pe nedrept, chiar daca era legala pentru unguri, organeje judiciare franceze sunt bune de plata.
Pentru prejudiciul moral si material cauzat romanului infractor!
El nu are nicio vina pentru faptul ca autoritatile judiciare franceze nu au anulat mandatul european de arestare pe baza caruia cu peste o jumatate de ani in urma acesta a fost extradat de catre autoritatile judiciare romane in Franta si unde si-a executat pedepasa.
Faptul ca am comis o infractiune (un eveniment delictual sau criminal) intr-un interval spatio-temporal, la un moment dat, pentru care am ispasit pedeapsa la care am fost condamnati, nu inseamna ca nu trebuie sa fim despagubiti atunci cand ni se face o nedreptate si suntem victime ale unei justitii incoerente, intoxicata cu disfunctiuni de tot felul in interiorul ei.
Faptul ca Marc Machin, a avut un trecut delictual si infractional important, inclusiv, in domeniul sexual, nu inseamna ca el daca a fost condamnat pe nedrept pentru viol, urmat de crima, nu este o victima a unei erori judiciare.
Deci, ca nu trebuie despagubit pentru prejudiciul moral si material care a suferit in timpul celor sapte ani de detentie, cat timp a fost incarcerat incarcerat pe nedrept ! (A se vedea si articolul de investigatie al autorului: ″Podul Blestemat″ : http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2013/01/podul-blestemat.html; http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2013/02/thomas-csinta-podul-blestemat-dosarul.html)
Situatia lui Andrei Cristinel, este putin diferita.
Daca autoritatile politienesti si juditiare maghiare nu pot fi atacate juridic pentru demersul lor ipocrit (pentru ca au respectat legea), cu totul alta este situatia celor franceze.
Pentru ca dupa extradarea acestuia de catre autoritatile judiciare romane celor franceze, acestea erau obligate sa anuleze mandatul european delivrat pentru arestarea acestuia.
Daca nu imediat dupa sosirea lui pe Aeroportul Roissy-Charles de Gaulle-Paris, pe 24 mai 2012 (un demers care ar fi putut fi intermediat si de catre DPAF-Directia Politiei Aerului si a Frontierelor !), dar imediat dupa ce arestatul-condamnat a comparut in fata JLD M. Constant la TGI Bobigny (regiunea pariziana), pe 25 mai 2012.
Probabil ca, stiind ca oricum extradatul urmeaza sa fie transferat la TGI Quimper (care l-a condamnat ″prin contumacie″ pe 19 decembrie 2011), se vor ocupa cei de acolo de aceasta problema.
In limbaj probabilistic, era o eventualitate, dar ea nu s-a realizat ca eveniment, in spatiul juridic probabilistic bidimensional generat de catre vectorii: TGI Bobigny si TGI Quimper, pentru ca pe 26 mai 2012, nici JLD S. Laine nu anuleaza acest mandat, considerand probabil ca va face cea care l-a emis : Bérangère Prud’homme, Vicepresedintele TGI Quimper.
In sfarsit, nu ar fi exclus ca dansa sa fi lipsit atunci din ″motive profesionale″ (cu atat mai mult cu cat vara era aproape), ca de-altfel si doamna JI Sophie Sourzac, care din aceleas motive, va fi inlocuita de catre JI Antoine Morvan, Vicepresedinte al Curtii de Apel Rennes, pentru instruirea dosarului de ″kidnapping de barci de moatoare autboard de pe coasta franeza al Atlanticului″ si care, terminand instruirea dosarului, va trimite echipa de romani aflati la ″munca″ in Franta (al carei membru fidel era si Andrei Cristinel), in fata Tribunalului Corectional Quimper.
Sau, probabil ca Doamna Prud’homme care a ″europenizat″ mandatul de arestare delivrat de catre Doamna Sourzac, a presupus, ca anularea lui o va face cu siguranta aceasta din urma.
Cert este ca niciunul dintre autoritatile judiciare franceze care au avut sau nu ″placerea″ sa-l cunoasca pe Andrei Cristinel (cum el nu a fost cunoscut nici in perioada instruiri dosarului si nici la proces !), nu a facut nimic, pentru ca acesta sa fie scos de sub urmarire penala.
Desi, conform legii oricare dintre ele l-ar fi putut face !
Este vorba de JLDs Constant (TGI Bobigny) si Laine (TGI Quimper), respectiv, JIs Sourzac, Morvan si Prud’hiomme (TGI Quimper).
Este greu sa cunoastem adevarul, adica daca este vorba de o neglijenta, indiferenta, de o lipsa de comunicare fiabila intre ei, sau lipsa de profesionalism, cert este insa faptul ca acel mandat nu numai ca nu a fost anulat, cel tarziu dupa procesul lui Andrei Cristinel din 12 iulie 2012, dar nici macar dupa punerea lui in libertate conditionata pe 15 septembrie.
Iar pentru acest demers juridic JAP-ul trebuia sa studieze cu atentie dosarul lui, deci, ar fi putut constata ca nu figura in el niciun document care atesta anularea mandatului de arestare al ″clientului″ sau, pe care urma sa-l elibereze conditionat.
Cu atat mai mult cu cat, cel putin teoretic, atunci cand pui in libertate conditionata un infractor si il expulzezi pe cale terestra (dupa un instructaj social-administrativ-teritorial, carceral), inseamna ca îi cunosti bine dosarul si ai incredere in el, deci stii ca va ajunge la destinatie atat ″fara griji si fara bani″ sau ma rog, cu soldul contului sau, cei 0,60€ in buzunar!
In sfarsit, n-ar fi exclus ca nici dupa evenimentul trait de catre Andrei Cristinel in Ungaria, intre 19 ianuarie-6 februarue 2013, acel mandat sa nu fi fost anulat.
In concluzie, singurul mijloc care ne ar asigura ca Andrei Cristinel nu mai este urmarit international, ar fii ca el sa repte ″Budapesta Experiment″, care in orice caz ar fi mai usor de retrait decat cel de Philadelphia ! (A se vedea si articolul de investigatie al autorului consacrat celebrei tematici ″Philadelphia Experiment″ : http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2009/08/philadelphia-experiment.html).
Pentru ca chiar daca opinia publica considera ca magistratii nostri nu sunt incompetenti ci doar corupti, cei francezi (dintre care eu cunosc foarte multi !), din contra, sunt cinstiti, curati ca lacrima, dar diletanti si cativa dintre ei, nu numai lipsiti de profesionalism, dar si abruti, virusati cu HIS (Handicap Intelectual Sever), cel mai contagios virus al secolului nostru !
Si asta in ciuda scolilor reputate pe care le absolva si, pe bune !
Malheureusement, c’est la verité !
In ceea ce ma priveste personal, eu prefer talharii celor contaminati cu virusul HIS (acut sau cronic), oricat ar fi ei de corecti si cinstiti !
Insa, pentru moment, problema lui Andrei Cristinel este : Cine plateste pentru retinerea lui extraditionala timp de 19 zile de catre autoritatile judiciare maghiare ?
Din informatiile pe care le detin de la CNRD (Comisia Nationala de Reparare a Detentiiilor), aceasta problema (a carei solutionare niciodata nu a fost solicitata pana in prezent de catre niciun nedreptatit), nu este de competenta lor, nefiind vorba de o condamnare revizuita de catre CRCP (Comisia de Revizuire a Condamnarilor Penale) sau o de detentie provizorie, recunoscuta abuziva, pe teritoriul francez, pronuntata in numele Poporului Francez sau ordonata de catre un Magistrat Instructor independent subordonat numai Procurorului Republicii. (A se vedea si articolele autorului: http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2013/02/thomas-csinta-repararea-erororilor.html)
Nici CIVI (Comisia de Indemnizare a Victimelor Infractiunilor) nu are copetenta in acest dosar, pentru ca, desi Andrei Cristinel este o victima, nu putem considera ca infractiune (delict sau crima) neanularea mandatului european de arestare delivrat pe numele acestuia, ci numai o ″disfunctiune administrativa″, in cadrul unui sistem juridic inchizitoriu vechi de aproape o jumatate de secol, care crapa prin toate partile, datorita uzurii sale morale.
Si atunci, vorba Cetateanului turmentat, din Scrisoarea pierduta a lui Caragiale: ″Eu cu cine votez ? ″
Cu alte cuvinte, cui trebuie sa ne adreseam pentru ca infractorul nostru roman sa fie despagubit ?
Carei autoritati judiciare sau administrative franceze?
Asta inainte de a ne adresa CEDO-lui, ceea ce ar fi doar un plan B, o cale lunga si anevoioasa, cu un randament nu neaparat mult mai mare ca ε>0, dar infinit mic si nerentabil.
Sau poate presei franceze : Le Monde, Le Figaro, Libération, Le Point, L’express, etc., sau poate chiar Canard-lui Enchené, pentru a face cunoscut societatii civile, indiferenta si lipsa de profesionalism cu care magistratii francezi platiti din impozitele noastre trateaza talharii nostri de romani, care in fond si la urma urmei, sunt si ei oameni, care si ei au dreptul la viata, la liberate, la dragoste si fericire, respectiv, dreptul la reabilitare sociala si la reinsertiunea lor in societatea civila.
Nota : A se vedea pentru detalii si : http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2013/04/thomas-csinta-infractor-roman-victima.html