DISTRIBUIȚI
În sanscrită, cuvântul „pasăre” înseamnă „născut a doua oară”. Pentru că pasărea se naşte fizic când iese din ou, dar devine cu adevărat pasăre doar când zboară. Dacă nu-şi poate îndeplini misiunea de zburătoare, nu e considerată pasăre.
Cred că la fel ar trebui să fie şi cu oamenii. Prima dată, ne naştem fizic, dar devenim oameni abia când „zburăm”, învăţând demnitatea şi libertatea. Iar cei care nu-şi îndeplinesc această misiune, nu pot fi consideraţi oameni.
Noi, românii, habar n-avem ce înseamnă libertate. La un „search pe google”, primul rezultat la cuvântul „libertate” e chiar ziarul cu acelaşi nume. Şi nu cred că e doar o strategie de marketing. Pentru cei mai mulţi români, libertatea înseamnă posibilitatea de a spune orice, de a arăta orice, de a murdări orice şi de a demola orice.
Pentru români, libertatea a însemnat descătuşarea vulgarităţii, a lipsei de educaţie, de bun simţ. De demnitate şi onoare. Nişte cuvinte goale pe care nu le mai înţelege şi nu le mai apreciază nimeni.
Paler spunea că noi avem blestematul dar de a pune un grătar de mici pe orice Golgotă. Şi, neputând zbura, tragem cu praştia în alţii. Mai nou, aud că nişte profesoraşi se apucă pe facebook să-l conteste pe Petre Ţuţea, cu a cărui nume urma să fie botezată o stradă. Ţuţea, care în temniţa comunistă spunea „Fraţilor, dacă murim aici, în lanţuri şi în haine vărgate, nu noi facem cinste poporului român, ci poporul român ne-a făcut onoarea să murim pentru el!” şi care repeta de câte ori avea ocazia că „Dumnezeu e român”, a ajuns să fie „judecat” în piaţa publică a facebook-ului de nişte oameni despre care nu s-a mai auzit şi probabil nici nu se va mai auzi nimic.
Până mai ieri, mă tot întrebam de ce, într-un acces de dezamăgire, Ţuţea şi-a schimbat părerea după alegerile din ’90, declarând că: „Am suferit 13 ani în temniţă pentru un popor de idioţi. Un tâmpit mai mare ca mine nu există”. Acum am înţeles. Pentru că el a trăit şi a murit pentru ca nişte zevzeci să aibă libertatea de a-l calomnia pe facebook. Poate nici nu e vina lor.
În fond, o pasăre care se naşte o singură dată, târându-se, n-are cum să înţeleagă zborul