DISTRIBUIȚI

În ziua în care Guvernul a adoptat neconstituționala OUG nr. 7/2019 care i-a scos în stradă, din nou pe români, iar pe treptele instanțelor – pe judecători și procurori, în aceeași zi, la propunerea aceluiași ministru al justiției Tudorel Toader, Guvernul a adoptat şi OUG 8 pentru organizarea selecției candidaților la funcția de procuror european şi de procuror european delegat, dar cu încălcarea chiar a prevederilor Regulamentului UE 2017/1939, scrie senatorul PNL Iulia Scântei pe curentul.info.
Cum face PSD selecția pentru procurorii europeni
În baza OUG 8, ministrul justiției derulează după bunul plac şi în mod discreționar selecția națională a celor trei candidați care vor fi propuși pentru a ocupa unicul post de procuror european ce revine României în Colegiul procurorilor din viitorul Parchet European. Selecția procurorului european, precum şi a procurorilor europeni delegați este distinctă de procedura derulată de Consiliul UE şi de Parlamentul European pentru funcția de Procuror – șef al Parchetului European, în urma căreia candidatul român, procurorul Laura Codruța Kovesi, are cele mai mari șanse să obțină locul întâi şi conducerea pentru 7 ani a Parchetului European, dezvăluie senatorul liberal.

OUG 8
IULIA SCÂNTEI
Potrivit OUG 8/2019, Ministrul Justiției a eliminat mai multe cerințe obligatorii pe care viitorii candidați trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi selectați drept candidați pentru Parchetul European.

Citește și: Eugen Nicolicea, deputatul PSD care a terminat dreptul „la distanță” la o universitate care funcționa ilegal, întrucât nu era nici acreditată, nici autorizată provizoriu, îi amenință cu închisoarea pe magistrații care protestează
Astfel, a fost eliminată cerința ca toți candidații să ofere toate garanțiile de independență, prin intermediul unei declarații prin care să își asume angajamentul de a acționa independent şi în interesul public, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul EPPO, şi să declare orice interese care ar putea să afecteze independența lor. Criteriul experienței profesionale a fost restrâns doar la cunoașterea sistemului judiciar românesc, fiind eliminată intenționat „experiența practică relevantă în ceea ce privește investigațiile financiare şi cooperarea judiciară internațională în materie penală.”

Nici în cuprinsul OUG 8/2019 şi nici în Anunțul de selecție publicat pe pagina de internet a Ministerului Justiției, nu se regăsește o altă condiție de eligibilitate a viitorului candidat: obligația de a deține sau de a fi în măsură să obțină un certificat valabil de acces la informații clasificate la nivelul secretelor UE, de la autoritatea sa națională de securitate (în România, certificat ORNISS).
Același act normativ al Guvernului restrânge în mod nejustificat, participarea la procedura națională de selecție, a judecătorilor cu grad de Înalta Curte de Casație şi Justiție, deși procurorii cu grad de parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, pot participa la selecție, iar Regulamentul EPPO enumeră în lista criteriilor de eligibilitate „calificările necesare pentru numirea în cele mai înalte funcții de la nivelul parchetelor şi al magistraturilor din statele lor membre”.

OUG 8 conține şi dispoziții discriminatorii, încălcând atât Regulamentul EPPO nr. 2017/1939, cât şi Regulamentul UE nr. 31/1962 privind Statutul funcționarilor Uniunii Europene şi Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunității Economice Europene şi ai Comunității Europene a Energiei Atomice. Astfel, ministrul justiției a limitat competențele lingvistice ale candidaților exclusiv la limbile engleză şi franceză, deși cerințele europene pentru Parchetul European impun candidaților ” o cunoaștere aprofundată a uneia dintre limbile Uniunii şi o cunoaștere satisfăcătoare a altei limbi a Uniunii, în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) litera (e) din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai CE.”

Nici procedura de selecție stabilită prin OUG nr.8/2019 nu respectă criteriile de transparență și expertiză a membrilor comisiei de selecție în conformitate cu Regulamentul EPPO. Deși urmează a fi desemnați candidații României pentru funcția de procuror european şi respectiv, de procuror european delegat, în „Comisia de selecție Tudorel Toader” nu se regăsește nici măcar un procuror de carieră în activitate: Procurorul general, alt procuror-șef din cadrul structurilor Parchetului General, Vicepreședintele CSM (procuror) ori procurori -membri ai Secției de procurori a CSM. Comisia de selecție este formată exclusiv din: ministrul justiției, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (judecător Lia Savonea) și doi specialiști în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală, desemnați tot de către ministrul justiției, mai scrie senatorul Iulia Scântei.
Puterea politică şi discreționară a ministrului justiției în selecția viitorilor candidați ai României este însă consacrată prin art. 1 alin. (1) şi respectiv art. 3 alin. (2) din OUG nr. 8/2019: „Ministrul justiției desemnează trei candidați în numele României în vederea numirii, de către Consiliul Uniunii Europene, în funcția de procuror european”; „Candidații la funcția de procuror european delegat în România sunt desemnați de ministrul justiției în urma unei proceduri de selecție”.

Prin comparație, celelalte țări europene care își vor desemna procurorii europeni au stabilit întreagă procedură de selecție sub autoritatea profesională a Procurorului general, după caz, a Consiliului Judiciar sau al Magistraturii din țara respectivă.

Toți candidații României propuși de ministrul justiției vor fi cu adevărat evaluați de către juriul de experți internațional care au evaluat şi candidații pentru funcția de Procuror – șef european. Potrivit Regulamentului EPPO, în cazul în care juriul de selecție constată că un candidat național nu îndeplinește condițiile necesare (obligatorii) pentru îndeplinirea atribuțiilor procurorului european, avizul acestuia este obligatoriu pentru Consiliul UE, iar candidatul în cauză este respins.

Solicităm ministrului justiției modificarea OUG 8/2019 în acord cu Regulamentul EPPO 2017/1939 şi derularea întregii proceduri de selecție în mod transparent şi profesionist, prin implicarea Parchetului General şi a conducerii Consiliului Superior al Magistraturii, la nivel de președinte şi de vicepreședinte, încheie Iulia Scântei.