DISTRIBUIȚI

Deşi timusul este un organ puţin cunoscut al organismului nostru, are o funcţie extrem de importantă. Face parte din sistemul limfatic, alături de amigdale, amigdale faringiene şi splina. De asemenea, face parte şi din sistemul endocrin.

Funcţii

Funcţia principală a timusului este de a produce celule T, esenţiale pentru sistemul imunitar. Acestea ajută la distrugerea celulelor infectate sau canceroase. Mai mult, celulele T create de timus ajută şi celelalte organe ale sistemului imunitar să crească, relatează Live Science.

În ultima vreme, acestor celule li s-a acordat foarte multă atenţie datorită capacităţii lor de a putea fi donate celor cu nevoie. „Timusul este principlul donator de celule pentru sistemul limfatic, aşa cum măduva oaselor este donatorul de celule pentru sistemul cardiovascular”, conform unei lucrări intitulată The Thymus: A Forgotten, But Very Important Organ, publicată în NLM (National Library of Medicine) din SUA.

Timusul este localizat în piept, sub claviculă. Este relativ mare la nou-născuţi şi creşte până la pubertate. Din perioada de adult, însă, începe să scadă în dimensiuni şi devine înlocuit de grăsime. La persoanele în vârstă, poate cântări numai 5 grame.

Pe măsură ce devine mai mic, organul devine din ce în ce mai puţin important. Conform Encyclopedia Britannica, „înlăturarea organului la adulţi are efecte minore, dar atunci când timusul este înlăturat la nou-născuţi, celulele T din sânge şi ţesutul limfatic sunt epuizate, iar problemele sistemului imunitar cauzează boli care pot fi fatale”.

Timusul are numele datorită formei sale de frunză de cimbru. Are doi lobi separaţi de o medulă şi un cortex periferic.

Boli şi condiţii

Cele mai comune boli asociate timusului sunt aplazia limfoidă, miastenia gravis şi hipogamaglobulinemia.

Aplazia limfoidă poate fi cauzată de propriile celule imunitare ale organismului care atacă celulele stem generatoare de sânge. Se poate întâmpla atunci când timusul are o tumoare. Transfuziile de sânge pentru a creşte nivelul de globule roşii şi terapia care inhibă sistemul imunitar reprezintă tratamente pentru această condiţie.

Miastenia gravis are loc atunci când timusul este anormal de mare, producând anticorpi care blochează sau distrug receptorii muşchilor. Acest lucru duce la slăbirea muşchilor. La fel ca în cazul anterior, pentru tratament se pot administra medicamente care inhibă sistemul imunitar, dar se pot administra şi medicamente care ajută la comunicarea dintre nervi şi muşchi.

Hipogamaglobulinemia este o condiţie în care corpul nu produce suficienţi anticorpi. Nou-născuţii, de obicei, îşi revin fără intervenţie medicală.

Mai există şi cancerul la timus, care nu este produs de organul în sine, precum în exemplele anterioare. Simptomele pot include dificultăţi de respirare, tuse (unde se poate scuipa sânge), dureri în piept, probleme de înghiţire, pierderea apetitului şi pierderea greutăţii, dureri de cap, transpiraţie a feţei sau a gâtului, o culoare albăstruie a pielii şi ameţeli. Tratarea se face cu ajutorul intervenţiei chirurgicale, a chemoterapiei şi a tratamentului cu raze X. De obicei, cancerul devine malign în aproximativ 35% dintre cazuri.