DISTRIBUIȚI

Liga Culturală pentru Unitatea Românilor Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război – de Pretutindeni –Filiala Cluj Filiala “AVRAM IANCU” a judeţului Cluj Nr. 30/11.05.2015 Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” în Rezervă şi în Retragere „Al.I.Cuza” – Filiala Cluj Filiala Cluj Masă rotundă: „21 MAI- ZIUA MONDIALĂ A DIVERSITĂŢII CULTURALE PENTRU DIALOG ŞI DEZVOLTARE- Moment al Proiectului „CLUJ-NAPOCA- 2021. CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ” . Moto: „Cultura e al doilea si cel mai solid teritoriu al Patriei” La 21 Mai 2015 celebrăm „ZIUA MONDIALĂ A DIVERSITĂŢII CULTURALE PENTRU DIALOG ŞI DEZVOLTARE”. Actualizăm această sărbătorire prin responsabilităţile pe care le au generaţiile de azi şi de mâine. Am incheiat “Deceniul Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă 2005-2014”, stabilit de UNESCO şi proclamat de Adunarea Generală a ONU. Este o mare onoare pentru toţi românii să dăm curs Apelului făcut de UNESCO: “la statele membre şi la societatea civilă pentru a celebra această zi, asociindu-i cel mai mare număr de actori şi de parteneri!” Pentru a reda istoricul stabilirii acestei sărbătoriri, cât şi conţinutul şi obiectivele sale, redăm Mesajul Directorului General al UNESCO, Koichiro Matsuura, la 21 Mai 2004, cu ocazia Zilei Mondiale a Diversităţii Culturale pentru Dialog şi Dezvoltare: “La 20 decembrie 2002, prin Rezoluţia sa, nr. 57/249, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a decis să proclame ziua de 21 Mai drept Ziua Mondială a Diversităţii Culturale pentru Dialog şi Dezvoltare. În 2003, noi am celebrat astfel, pentru prima dată, bogăţia diversităţii culturale din lumea întreagă. Prin această a doua celebrare, aş dori să invit din nou toate Statele membre, organizaţiile internaţionale şi nonguvernamentale şi societatea civilă în ansamblul ei să sensibilizeze opinia publică faţă de valoarea diversităţii culturale şi faţă de imperativul etic al respectării acesteia. Într-adevăr, prin acţiuni foarte concrete, diversitatea culturală îşi va primi întregul său sens pentru a deveni o realitate trăită şi apreciată de toţi. Ziua de 21 Mai ne încurajează să cunoaştem şi să apreciem mai bine tot ceea ce datorăm celorlalte culturi, să ne dăm seama de măsura diversităţii contribuţiilor lor, a unicităţii lor, a complementarităţii şi a solidarităţii lor. Căci a cunoaşte şi a recunoaşte diferenţele noastre, a le respecta prin ceea ce ele fundamentează propria noastră identitate, înseamnă să oferim secolului care se anunţă şansa de a se dezvolta în sfârşit în afara conflictelor de identitate de toate felurile. Deci, trebuie acum să ne îndreptăm spre pluralismul cultural ca proiect politic, depăşind simpla constatare a diversităţii, pentru ca să promovăm conştiinţa unei istorii, a unui prezent, dar şi a unui destin-inextricabil amestecate pentru omenire. Celebrarea din 21 Mai coincide în acest an cu o altă celebrare importantă: cea a Anului Internaţional de comemorare a luptei împotriva sclaviei şi a abolirii acesteia . Dincolo de necesara datorie de memorie, această comemorare ne oferă oportunitatea de a studia şi de a face cunoscute nenumăratele acţiuni care, pornind de la acest dialog forţat pe care l-a promovat sclavia, au modelat o multitudine de culturi în lume, reînnoindu-i astfel diversitatea. Căci diversitatea culturală este un drept fundamental: a lupta pentru promovarea ei înseamnă a lupta împotriva stereotipurilor culturale şi fundamentalismului cultural. Această luptă nu trebuie să fie niciodată pervertită:” nimeni nu poate invoca diversitatea culturală pentru a aduce atingere drepturilor omului garantate prin dreptul internaţional sau pentru a-i limita raza de acţiune”, ne aduce aminte Declaraţia Universală a UNESCO asupra diversităţii culturale, adoptată în 2001. Respectarea diversităţii culturale cere deci din partea noastră înţelepciunea de a privi asupra propriilor noastre culturi cu un ochi critic şi cu smerenie de a nu le plasa pe ale noastre deasupra celorlalte. Celebrarea Zilei din 21 Mai devine astfel un act de angajare nu numai morală, ci şi activă a tuturor statelor membre, pentru o lume mai echitabilă şi mai armonioasă, unde respectul demnităţii fiecăruia şi dialogul cu celălalt sunt ridicate la rangul de principii. Concluzionez acest mesaj formulând urarea ca 21 Mai 2004 să constituie ocazia de a fructifica toate principiile Declaraţiei Universale a UNESCO asupra diversităţii culturale, fie că este vorba de cei care o abordează doar din punct de vedere al drepturilor omului, fie de cei care o apără pentru capacitatea sa de expresie culturală şi de inovaţie. A respecta demnitatea fiecărei culturi, a lupta contra oricărei atingeri a drepturilor omului, a apăra şi a promova fiecare formă de creaţie, constituie o aceeaşi luptă, căreia nu-i poate fi disociat nici unul dintre termeni. Celebrarea Zilei Mondiale a Diversităţii Culturale pentru Dialog şi Dezvoltare constituie o ocazie privilegiată pentru a ne aminti acest lucru”.(traducere de pe internet). Sectorul de Cultură al UNESCO arăta că: „Diversitatea Culturală constituie o nouă etică universală în slujba dezvoltării şi a păcii. Declaraţia Universală a UNESCO asupra Diversităţii Culturale a fost adoptată în unanimitate de către cele 185 de state membre, reprezentate la a 31-a Sesiune a Conferinţei Generale, în 2 noiembrie 2001, după evenimentele din 11 septembrie 2001. Această adoptare a constituit actul fondator al unei noi etici promovată de UNESCO la începutul secolului XXI. Un instrument normativ de o asemenea anvergură, constituie o premieră pentru comunitatea internaţională care îşi reafirmă convingerea că respectarea diversităţii culturale şi a dialogului intercultural reprezintă cea mai bună garanţie a dezvoltării şi a păcii. Ultimul deceniu al secolului al XX-lea a văzut apărând conflicte aşa-zise de origine culturală. Noul mileniu n-a reuşit să îndepărteze neîncrederea faţă de „ceilalţi”. Ori, planeta noastră abundă de popoare numeroase, fiecare cu limba sa, cu tradiţiile, cu principiile sale şi cu identităţile sale specifice, care ar trebui să ne îmbogăţească vieţile, fiind surse ale unei inepuizabile creativităţi. În era mondializării (globalizării) putem continua să trăim refuzând sau ignorând această bogăţie ? Diversitatea culturală se află în centrul preocupărilor UNESCO încă de la crearea sa, cu mai mult de 50 de ani, în urmă. Adoptarea Declaraţiei Universale a UNESCO asupra Diversităţii culturale a confirmat, o dată în plus angajamentul Organizaţiei în promovarea „fecundei diversităţi a culturilor”, pentru o lume mai deschisă, mai creativă, într-un nou context al secolului al XXI-lea. Ca urmare a adoptării Declaraţiei Universale a UNESCO asupra Diversităţii Culturale, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite s-a felicitat pentru marile linii ale Planului său de acţiune şi a proclamat, ziua de 21 Mai „Ziua Mondială a Diversităţii Culturale pentru Dialog şi Dezvoltare” prin rezoluţia sa 57/249. Ziua oferă o oportunitate pentru a ne aprofunda reflexiile asupra valorilor diversităţii culturale ca să învăţăm să „ trăim împreună” mai bine. Datele au fost luate de pe internet. Prin cultură, omul, popoarele îşi afirmă identitatea distinctă şi participă la progresul general, moral şi material al umanităţii. Actele de Cultură, de Artă trebuie să sporească solidaritatea românilor în comunităţi, în instituţii, la toate nivelurile, pentru fapte demne. Se cuvine să omagiem la 21 Mai 2014 şi permanent, pe toţi făuritorii măreţelor opere culturale, naţionale şi mondiale, din toate timpurile. Repetăm ceea ce George Călinescu definea: |”Cultura e al doilea și cel mai solid teritoriu al Patriei”.Credem, astfel, că se impune să urmăm ideea Istoricului Nicolae Iorga : „Ai toată viața un școlar pe care niciodată nu trebuie să-l pierzi din ochi: tu însuți”. De asemenea, să urmăm ceea ce spunea Acad. Octav Onicescu : „Alături de profesia conducerii de oameni nu poate sta alta, cu aceeași greutate, decât cea a formării lor”. Ziua de 21 Mai este un moment fundamental de a ne analiza rezultatele, în simpozioane, mese rotunde, serbări, prin a stabili soluţiile de dezvoltare a Culturii, Artei naţionale, sursele şi resursele pentru a păstra, prezerva şi dezvolta conexiunile, termenele şi, de aici, an de an vom înregistra, cu siguranţă, succese pentru a dezvolta tradiţiile, a încorpora în cadrul acestora noile realizări, înscriindu-ne în cerinţele lumii contemporane şi viitoare. Constituţia României, la articolul 33 arată: (1)„Accesul la cultură este garantat, în condiţiile legii. (2) Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită. (3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume”. Propunem să se aprobe: CULTURA SA FIE RIDICATA LA NIVEL DE POLITICA DE STAT! Prin politică înţelegem ştiinţa şi arta conducerii oamenilor în înteres obştesc, al tuturor! Considerăm că Autorităţile, Instituţiile, Comunităţile, fiecare cetăţean trebuie să se implice corespunzător îndatoririlor, pentru aplicarea în viaţă a acestor prevederi, în fapt, la respectarea tuturor prevederilor Constituţiei noastre, pe baza Planurilor de Acţiune, cu recunoştinţă faţă de înaintaşi, cu răspundere pentru urmaşi. Sunt de remarcat deosebita calitate, responsabilitatea, înalta competenţă profesională pe care le dovedesc oamenii care lucrează în domeniul Culturii, în toate Uniunile de Creaţie, în Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, în Direcţiile Judeţene pentru Cultură, şi Patrimoniul Naţional , în Centrele Judeţene pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, în Direcţiile, Serviciile, Birourile de la Autorităţile Locale şi Judeţene, din instituţiile statului, din şcolile de toate gradele , din mass media etc. Menţionăm necesitatea de a se asigura respectarea Constituţiei privind Libertatea de exprimare, articolul 30, în special punctul (7), pentru interzicerea manifestărilor obscene, contrare bunelor moravuri şi punctul (8) privind răspunderea care revine organizatorului manifestării artistice etc. Despre cultură, dictionarul arată că reprezintă: “Totalitatea valorilor materiale şi spirituale create de omenire…de-a lungul istoriei”. Mihai Eminescu definea:”Educaţiunea e cultura caracterului, cultura e educaţiunea minţii. Educaţiunea are a cultiva inima şi moravurile , cultura are a educa mintea “. (Mihai Eminescu, Statul I. Funcțiile și Misiunea Sa, Ed. Saeculum, I. O., București, 1999). Actul de cultură este un act de creaţie. În statul nostru cultura are un rol prioritar. Eminescu arăta că:” Misiunea statului român, rolul intern este un rol de cultură temeinică”. Constantin Noica definea:” Mihai Eminescu este omul deplin al culturii noastre”. Iar Mircea Eliade spunea:” Într-adevar, cel mai mare geniu român, Mihai Eminescu, era , în acelaşi timp, unul dintre oamenii cei mai culţi, un adevărat om universal”. Pentru stimularea, impulsionarea activităţilor se cuvine să amintim ceea ce Eminescu definea: ” Vorba nu e decât o unealtă pentru a exprima o gândire, un signal pe care-l dă unul pentru a trezi în capul celuilalt, identic, aceeaşi idee şi când suntem aspri, nu vorbele, ci adevărul ce voim a-l spune e aspru”. “O carte pe care ai citit-o e şi opera ta”, spunea istoricul Nicolae Iorga (1871-1940). Pentru a reveni la citit, redăm motivaţia:”Nu este alta mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor”. Miron Costin (1633-1691), cronicar român. Mircea Eliade arăta: ”Astăzi a face cultură este singurul mod de a face o politică eficientă.” Şi privind cultura sunt potrivite cuvintele lui Winston Churchill: “Cu cât priveşti mai departe în trecut, cu atât vezi mai departe viitorul”. Cultura se integrează şi se intercondiţionează cu toate celelalte subsisteme ale societaţii româneşti, ale societăţii omeneşti. Dezvoltarea culturii depinde de dezvoltarea economică. Eminescu, ca un fin şi înţelept analist al societăţii româneşti din vremea sa, spunea: “România, de jumătate de secol aproape, ea a cătat a se apropia de civilizaţiunea apuseană,/…/ Condiţia civilizaţiei Statului este civilizaţia economică; /…/ Într-o societate care îşi are asigurate mijloacele de trai, virtutea devine uşoară:/…/ Administraţiunea este Statul activ./…/”. Despre Eminescu , Titu Maiorescu arăta, în 1872, în studiul: “Direcţia nouă în poezia şi proza românească:” De la domnia sa cunoaştem mai multe poezii… care toate au …şi farmecul limbajului (semnul celor aleşi)/../.” Istoricul Nicolae Iorga scria: ”Eminescu este cel dintâi scriitor român care scrie către toţi românii într-un grai pe care românii, de oriunde, îl pot recunoaşte ca al lor”. De aceea este potrivită aprecierea marelui istoric: “ Ce ne învaţă Eminescu?… Ne învaţă să dirijăm politica culturii noastre… Comemorarea lui Eminescu/ …/devine un legământ sacru, pe care ni-l luăm noi, românii, de a face din opera lui, îndreptarul educaţiunii naţionale…” În cadrul acestei celebrări considerăm util a se analiza şi pune în operă ideile următoare şi altele, astfel, actul de cultură, conceptul de cultură va stimula şi impulsiona pe toţi românii, întreaga societate românească: 1. Astăzi se impun, cu deplină necesitate şi posibilitate, îmbunătăţirea şi intensificarea activităţilor de cultură şi educaţie a tinerilor, a tuturor cetăţenilor din mediul urban şi rural, ca îndatorire fundamentală a instituţiilor statului, a societăţii civile ş.a. Acestea şi altele vor contribui la îndeplinirea prevederilor Constituţiei noastre, articolul 4 (1): “Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi”. Este demnă de remarcat necesitatea solidarităţii românilor, a clasei politice cu cetăţenii, tocmai cu aceia care le dau votul. Această necesitate este fundamentală astăzi şi în viitor, la români. 2. Este necesară reintrarea în scena fiecărei comune, a Căminului Cultural, ca instituţie cultural-artistică şi educativă, unde comunitatea organizează conferinţe, mese rotunde despre integrarea în UE, ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă cetăţenii în vederea integrării, cât şi după integrarea în UE, avantaje şi dezavantaje, de asemenea, organizează spectacole, lansări de cărţi şi reviste şi altele , pentru răspândirea permanentă a culturii la sate. 3. În zilele de sărbători, duminica, se cuvine să se permanentizeze omagierea, celebrarea, aniversarea , comemorarea în instituţii, în şcolile de toate gradele, în căminele culturale din fiecare comună, în casele de cultură, a momentelor noastre de cultură, de artă, de ştiinţă şi a personalităţilor care le-au marcat, datând cu mii de ani I.H. de la traci, geto-daci, până azi, pentru dăinuirea lor în viitor. Şcoala, Armata, Biserica, au o contribuţie specifică în acest sens, cunoscută şi recunoscută mereu. Trebuie să se asigure cunoaşterea adevăratei noastre istorii strămoşeşti şi mărirea numărului de ore de istorie în şcoli, licee şi colegii. 4. Cele trei tăblite de lut de la Tărtăria, de pe monumentul, de lânga Alba-Iulia, Cetatea Marii Uniri de la 1918, dezvelit, de către Fundaţia “Dacia Revival International”, preşedinte Dl. Dr. Napoleon Săvescu, duminică , 22 iunie 2003, la care am partcipat, eternizează contribuţia înaintaşilor noştri, prin inscripţia: “TĂRTĂRIA 5500 ANI I.H. PRIMUL MESAJ SCRIS DIN ISTORIA OMENIRII”. Suntem şi vom fi demni de înaintaşii noştri, doar printr-o muncă eroică, azi, demni şi pentru urmaşii noştri. Astfel, în demnitate, cu simtul respectului reciproc, societatea românească îşi îndeplineşte rolul în cadrul societăţii omeneşti. 5. Ideea fundamentală în crearea şi perpetuarea fenomenului cultural se bazează pe solidaritatea tuturor românilor în MUNCĂ, ECHITATE, DREPTATE, EDUCAŢIE ŞI ADEVĂR, în competitivitate, pentru înnobilarea morală a omului, în dezvoltarea democraţiei şi pentru progresul civilizaţiei, integrarea culturii naţionale, cu mesajul propriu, în patrimoniul culturii universale. 6. Promovarea specificităţii şi autenticităţii culturii româneşti, a tradiţiilor din toate domeniile, a folclorului, în spiritul identităţii sale naţionale, etnice, lingvistice, confesionale şi al interesului naţional. Demnă de evidenţiat este asigurarea deplină a drepturilor tuturor minorităţilor din ţara noastră, la exprimarea culturii specifice, inclusiv în Universitate Multiculturală. Aceasta nu trebuie să ducă la acţiuni care să contravină Constituţiei României. 7. Ridicarea de monumente închinate momentelor şi personalităţilor din istoria neamului românesc, cu rezultate excepţionale în cercetarea fundamentală şi aplicativă pentru neamul românesc, pentru omenire. şi întreţinerea, repararea şi conservarea celor existente, mai ales cele rămase în marea zonă care cuprinde SARMIZEGETUSA REGIA, fundamentală în asigurarea continuităţii identităţii noastre în Istorie. Solicităm refacerea şi conservarea celui mai mare tezaur dacic, cel de la Sarmizegetusa Regia, datând din secolele I-II d.H- cetăţile dacice din Munţii Orăştiei- de interes naţional, internaţional şi mondial. Marele Istoric Nicolae Iorga spunea: „ Statuile, Monumentele şi Lăcaşurile de odihnă ale Eroilor şi Martirilor, sunt pentru trupul ţării, ca şi Icoanele pentru casele noastre!”. Desigur, Marele Istoric a avut în vedere lucrarea “Monumente”: ( Mihai Eminescu. Scrieri Esențiale. Vol.4, Publicistică. Ed. Fortuna 2006, pag. 279-286), în care arăta ca Monumentele se ridică Voievozilor și Cărturarilor, oameni cu valoare excepțională. Noi suntem, în fapt, urmaşii traco-geto-dacilor, ai marilor regi Burebista, Deceneu, Comosicus, Scorilo, Duras- Diurpaneus, ai Regilor daci, Dicomes, din anul 31 î.e.n. şi Cotiso, din 29-28 î.e.n., ai Regelui Decebal şi fratelui său Diegis – moştenitor prezumtiv, Vezinaş, al doilea în rang după Decebal, ai tuturor marilor ctitori de neam şi ţară. Trebuie să scriem şi să analizăm, cu obiectivitate, istoria noastră, în toate perioadele ei, fără ură, părtinire şi resentimente. Doar, „Istoria este povestea progresului civilizaţiei” (P. Pandrea). 8. Organizarea de acţiuni specifice, în fiecare an, la 18 aprilie, de “Ziua Internaţională a Patrimoniului”. Este necesară întocmirea de proiecte, programe pentru restaurarea şi conservarea tuturor monumentelor din ţară. Grija pentru Patrimoniul Naţional presupune: Stabilirea răspunderii colective şi individuale pentru Operele de Patrimoniu, monumente, muzee, teatre, etc. oriunde se află acestea, pentru întreţinerea, conservarea lor; asigurarea normelor de tehnica securităţii muncii, de prevenire şi stingere a incediilor, surse pentru asigurarea mijloacelor financiare, materiale şi a resurselor umane necesare şi a termenelor de realizare. Menţiomăm atenţia deosebită pe care o acordă municipalitatea, clujenii, Proiectului “Cluj –Napoca – 2021 CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ”. Împreună, Fundaţia şi Asociaţia noastră dedică întreaga activitate, cuprinsă în Planul de Acţiune pe anul 2015, anexat, acestui proiect. Este momentul să menţionăm că, de 19 ani, Fundaţia noastră îndeplineşte acest Plan de Acţiune, iar din anul 2006, împreună şi cu Asociaţia noastră şi cu Asociaţiile şi Instituţiile colaboratoare, pentru celebrarea Momentelor noastre de Istorie, a Personalităţilor care le-au marcat, atât în Cluj-Napoca, dar şi în ţară, inclusiv la Congrese Internaţionale, la care am prezentat Expoziţia “Istoria României în imagini şi documente” şi Expoziţia “Momentele fundamentale de Unire a Românilor în Istorie”, care au fost vizionate de români din 31 de state ale lumii, de fiecare dată. Solicităm Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional să ia act de această activitate culturală, pe care o desfăşurăm. Demn de mentionat este faptul că noi am propus ca Ziua de 15 Ianuarie să fie proclamată drept: ZIUA CULTURII NATIONALE, care a şi fost adoptată la 16 noiembrie 2010. Dovadă este că avem două adrese de la Ministerul Culturii, privind propunerea noastră. 9. Prin acte de adevarată cultură să ne opunem manifestărilor de contracultură-subcultură, ale căror victime sunt tinerii, toţi cetăţenii. Prin reviste, muzică, filme, TV, aceştia să nu mai fie influenţaţi în a fi agresivi, violenţi. Tinerii trebuie să fie determinaţi să participe la distracţii, cu ţinută, mişcări, gesturi decente, în respect reciproc. 10. Milităm pentru asigurarea echitabilă a fondurilor strict necesare de la Bugetul de Stat. Cultura şi Educaţia sunt domenii fundamentale, iar Statul trebuie să asigure fondurile necesare, care trebuie cheltuite cu eficienţă, în binele neamului românesc, al României, în Interes Naţional, European şi Mondial. 11. Salariile oamenilor din cultură, culte, artă, învăţământ, cercetare ştiinţifică, sănătate trebuie să asigure un trai decent în funcţie de pregătire, responsabilităţi şi eficienţa muncii prestate. Motivaţia: la aceeaşi importanţă şi responsabilitate a acestor domenii, faţă de naţiune şi de statul român se cuvine şi aceeaşi remunerare. 12. Se impune alinierea legislaţiei noastre la cea europeană, dar şi implementarea ei. Obiectivul central îl constituie asigurarea unei calităţi a vieţii corespunzătoare standardelor europene. Noi trebuie să trecem la alinierea, nu doar a preţurilor, ci şi a condiţiilor de viaţă, a salariilor la nivelul standardelor europene, cerinţă a sindicatelor, a cetăţenilor, a opiniei publice din România. Pentru acestea trebuie repuse în funcţiune domeniile (subsistemele) economice ale ţării. 13. Acţiunile Instituţiilor Statului, în colaborare cu ONG-urile, oamenii din cultură, ştiinţă, artă, culte, învăţământ, educaţie, sănătate, economie, trebuie eficientizate pentru a reface imaginea ţării în lume. 14. Trebuie să se intensifice acţiunile de colaborare cu statele şi naţiunile lumii în toate domeniile culturii şi în alte domenii. Ambasadele trebuie să-şi îndeplinească rolul în acest sens, iar Ministerul Afacerilor Externe trebuie să-şi îndeplinească răspunderile şi responsabilităţile care îi revin. Institutul Cultural Român trebuie să-şi eficientizeze permanent activitatea, cu deplină decență, în folosul României, al Europei, al lumii. 15. Audiovizualul, mass-media, instituţiile, asociaţiile, cetăţenii trebuie să promoveze un climat social de decenţă şi demnitate. 16. Trebuie îmbunătăţit sistemul informaţional general, în subsisteme, pe verticală şi orizontală, în cadrul sistemului naţional, pentru asigurarea legăturii cu cetăţenii, opinia publică, cu ONG-urile, pentru creşterea receptivităţii Autorităţilor, a instituţiilor statului – fundament al democraţiei. 17. Menţionăm folosirea principiilor de conducere ştiinţifică, atât de către Autorităţile publice şi Instituţiile Statului, la toate nivelurile şi în toate domeniile, cât şi în partide, în sindicate, ONG-uri. Aceasta se va asigura prin colaborarea cu Academia Română, cu celelalte Academii, Instituţii şi Institute de Ştiinţe, Asociaţia Generală a Economiştilor din România( A.G.E.R.), Asociaţia Generală a Inginerilor din România( A.G.I.R.)ş.a. 18. Trebuie descurajat, diminuat exportul de inteligenţă românească, prin asigurarea condiţiilor materiale şi financiare pentru manifestarea şi dezvoltarea ei, în ţară şi în folosul ţării şi prin aceasta în folosul omenirii. Continuarea studiilor de către tineri în alte ţări este un aspect favorabil, în privinţa schimburilor de experienţe. Reîntorcerea lor în ţară este firească şi necesară, în binele României, al celor 28 State ale UE, al Europei şi al lumii, al celor 192 Naţiuni ale ONU, al tuturor naţiunilor lumii. 19. Autorităţile, instituţiile statului în colaborare cu oamenii din cultură, ştiinţă, arte, culte, învăţământ, educaţie, sănătate, economie, ş.a. trebuie să stabilească permanent, atât cauzele, cât şi soluţiile pentru situaţia de azi şi de mâine a ţării, întocmind PROGRAME STRATEGICE ŞI TACTICE, PLANURI DE ACŢIUNE, la ministere, în toate domeniile (subsistemele) de activitate, precizate concret de Autorităţile judeţene şi locale pe instituţii, firme, reieşind şi ceea ce au de făcut cetăţenii, firmele private, pe bază de colaborare, de implicare, de responsabilitate socială şi naţională. Pe baza transparenţei se cuvine a se face public Planul de Acţiune, în fapt, în toate domeniile, la toate nivelurile. Credem că menirea fundamentală, a mass-media centrală şi locală, este de a aduce la cunoştinţa cetăţenilor conţinutul acestor Planuri de Acţiune, măsurile de îndeplinire, soluţiile, sursele şi resursele umane, financiare şi materiale, ritmicitatea îndeplinirii lor, pe ansamblul economiei naţionale, responsabilităţile, termenele de realizare, care să fie puse în operă, cu productivitatea, randamentul, eficienţa maxime şi calitatea superioară. ONU îşi desfăşoară activitatea, de asemenea, pe baza Planului de Acţiune. 20. Se impune colaborarea interministerială la toate nivelurile, implicarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, a celorlalte ministere în viaţa întregii societăţi, pe verticală şi orizontală, pe baza legilor de interdependenţă generală, de unitate în diversitate, pentru dezvoltarea pe toate planurile a României. Dezvoltarea culturii-repetăm- depinde de dezvoltarea economică. Ne bazăm pe ideile lui Eminescu: “Calităţile morale ale unui popor atârnă – abstrăgând de climă şi de rasă-de la starea sa economică. Deci condiţia civilizaţiei Statului este civilizaţia economică” (M. Eminescu, Statul, I. Funcţiile şi misiunea sa, Ed. Saeculum I.O. , Bucureşti, 1999, pag. 40).Se va asigura, astfel, îndeplinirea prevederii din Constituţie privind Nivelul de trai, articolul 47 (1): “Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent”. Privind civilizaţia, Dicţionarul Explicativ al Limbii Române arată că reprezintă: “Nivelul de dezvoltare a societăţii şi a culturii materiale atins de o formaţiune social-economică: starea vieţii sociale, economice şi culturale a unui popor sau a unei epoci”. 21. Exista motivaţia ca societatea să asigure condiţii pentru integrarea socială a tinerilor, astfel ca entuziasmul şi capacitatea generaţiei tinere, câstigătoare a Olimpiadelor Internaţionale ale studenţilor şi elevilor, să se fructifice, prin asigurarea echitabilă a şanselor, împletind spiritul său creator cu experienţa şi întelepciunea vârstnicilor, ca o necesitate, ca şi “INSTINCTUL DE PATRIE” (Barbu Şt. Delavrancea, Ziarul Epoca, 2 martie 1915) prin dragostea, respectul pentru părinţi, prin realizări deosebite pentru Ţară, implicit pentru omenire, asigurându-se NECONTENITA COMUNIUNE A GENERAŢIILOR, pentru a construi azi o lume mai bună pentru generaţiile viitoare, evidenţiindu-se noţiunile inseparabile de Ţară, Istorie şi Generaţie. Despre înţelepciune dicţionarul arată: “capacitatea superioară de înţelegere şi de judecare a lucrurilor, implicând o cunoaştere adâncă a realităţii, multă experienţă, mult realism”. Iar despre intelectual:” Persoană care posedă o pregătire culturală temeinică şi lucrează în domeniul artei, ştiinţei, tehnicii etc.”. “Înţelepciunea în viaţă, constă poate, în a ne întreba, cu orice ocazie “De ce?” “(Honore de Balzac) “Dacă vrei să fii socotit ca înţelept, învaţă să întrebi cu înţelepciune, să asculţi cu luare aminte, să răspunzi liniştit şi să încetezi de-a vorbi, când nu mai ai nimic de spus”. (J.K.Lavater). Oamenii din cultură şi din cadrul cultelor respectă Constituţia şi legile. “Ce nu opreşte legea, opreşte buna cuviinţă”(Seneca). “Libertatea este dreptul de a face ceea ce permit legile”. (Montesquieu) “Libertatea înseamnă răspundere. De asta majoritatea oamenilor se feresc de ea “. (George Bernard Shaw). 22. Vârstnicilor, în primul rând veteranilor de război – eroi în viaţă, autori ai realizărilor existente azi, se cuvine a li se acorda cea mai mare recunoştinţă morală şi materială din partea Statului, a tuturor românilor de pretutindeni. Ei şi-au asigurat pensia în timpul activităţii lor, iar azi pensiile mici trebuie ridicate la nivelul salariului minim pe economie. Pensiile ca şi salariile minime trebuie să asigure acoperirea cheltuielilor fireşti ale cetăţeanului. Suntem în tranziţie nu doar din 22 Decembrie 1989, ci de când există omenirea . Să dăm tranziţiei tenta cuvenită de progres a civilizaţiei omeneşti, începând cu viaţa fiecărui cetăţean. 23. Este un fapt remarcabil că Uniunea Studenţilor din România (U.S.R.) a aderat la Uniunea Studenţilor Europeni (E.S.I.B.), la Conferinţa de la Bergen (Norvegia), desfăşurată între 13-16 mai 2005. E.S.I.B. deserveşte interesele a peste zece milioane de studenţi în probleme educaţionale, economice, sociale, politice şi cultural, pe lângă Consiliul Europei şi UNESCO. 24. In evoluţia noastră socio-istorică, în prezent şi în viitor, evidenţiem necesitatea utilizării conceptelor: interes naţional, european, interes internaţional, interdependenţă, cauză-soluţie-efect, unitate în diversitate, particular şi general, lupta de idei şi nu atacul la persoană. 25. Oamenii din cultură, culte, educaţie din Autorităţile Statului, ş.a. trebuie să dea răspuns pe înţelesul tuturor, la probleme, întrebări ca: Evoluţia conceptului de naţiune şi stat naţional în perspectiva integrării în UE, rezolvarea problemelor lumii de azi pe cale paşnică, dezvoltarea democraţiei, a respectului reciproc dintre state, ce trebuie să ştie şi să facă cetăţenii pentru a-şi îndeplini îndatoririle care le revin privind – integrarea în UE, cât şi după aceasta. 26. În prezent şi în viitor, motorul societăţii româneşti, al societăţii omeneşti îl constituie sistemul alcătuit din subsistemele: cultură, cercetare ştiinţifică, învăţământ, economie, artă, culte, educaţie, sănătate ş.a. Colaborarea Autorităţilor Statului, a partidelor, instituţiilor, firmelor, societăţii civile, a opiniei publice cu acest sistem va determina eficientizarea activităţii generale, construind realitatea obiectivă prin integrarea şi implementarea adevărului ştiinţific. Există temeiul ca acest sistem să se integreze armonios, eficient în existenţa şi dezvoltarea celorlalte subsisteme ale sistemului naţional al societăţii româneşti, ale societăţii omeneşti. 27. Se impune asigurarea pentru veteranii de război a drepturilor restante cuvenite şi prevăzute de Legile 44/1994, nr. 303/2007 şi altele. 28. Se impune achitarea despăgubirilor de către Statul Român la refugiaţii, strămutaţii din Basarabia, Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa şi Cadrilater, care reprezintă o problemă de civilizaţie, de cultură, de civizm, de dreptate, adevăr şi responsabilitate românească. Se impune asigurarea respectării Legii nr. 189/ 2000, privind asigurarea unui bilet de tratament gratuit fiecărui refugiat ş.a., a Legii 290/2003, și a Legii 164/2014, privind despăgubirile către refugiaţii din Basarabia, Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa şi a Legii 9/2000, privind refugiaţii din Cadrilater, care constituie o necesitate obiectivă. Trebuie să se aibă în vedere, că refugiaţii sunt de vârsta a treia şi a patra, au o stare de sănătate precară şi trebuie să se bucure, în viaţă, de munca lor, de până în refugiu, de moştenirea lor. De aceea, Statul nostru trebuie să aloce, din buget, fondurile necesare pentru achitarea despăgubirilor ce li se cuvin. Desigur, acest segment al populaţiei are încredere în Autorităţile Publice, că vor rezolva, de îndată, această problemă de conştiinţă, de viaţă, de proprietate, de educaţie, de cultură, care trebuie încheiată în anii 2016-2017. 29. Rezolvarea problemelor specifice pensionarilor militari, reprezintă o problemă morală, de patriotism, de Stat. De o însemnătate fundamentală se bucură demersurile ştiinţifice, pe baze universal valabile, întreprinse de către CONDUCEREA MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, la AUTORITĂŢILE STATULUI, privind respectarea demnităţii, a drepturilor şi vieţii militarilor în rezervă şi în retragere. Avem în vedere că dăinuirea neamului şi a moşiei românilor s-au asigurat de către braţul înarmat al românilor, după cum spunea poetul Andrei Mureşanu. 30. Eminescu a ridicat, virtuţile voievodului, luptătorului, învingătorului, ale eroului, la nivel Dumnezeiesc, simbolizându-l prin faptele lui Ştefan cel Mare: “Crist a învins cu litera de aur a adevărului şi a iubirei, Ştefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, cellalt apărătorul evangelului ei”/…/ „Reprezintantele libertăţii, martirul omenimei lănţuite, Crist,”/…/ Tot ce lumea a visat mai mare, tot ce abnegaţiunea a legiuit mai nobil, tot ce pune pe om alături cu omul : Libertatea!”. „ /…/. ( Mihai Eminescu.Scrieri esenţiale.Vol. 5, Corespondenţă. Ed. Fortuna 2003, pg. 544- 547). Ne referim la trecut, însă cu un țel deosebit: „Nu restabilirea trecutului , stabilirea unei stări de lucruri oneste și sobre, iată ținta la care se mărginește oricine dintre noi.” (Mihai Eminescu Scrieri Esențiale. Vol.4. Publicistică. Ed. Fortuna 2006, pag. 561.) Prin Ştefan cel Mare, Poetul naţional a simbolizat pe toţi marii voievozi şi marii domnitori români, pe toţi luptătorii, pe toţi aceia care au cea mai înaltă îndatorire, de a asigura dăinuirea veşnică a românilor, militarii în toată viaţa lor, făcând parte dintre aceştia, ca rezultat al conştiinţei şi ştiinţei, al culturii, în activitatea lor militarii aflându-se în permanent risc pentru sănătate şi viaţă. Acesta este argumentul fundamental datorită căruia militarii trebuie să se bucure de o Lege sau de un capitol de Lege specific lor. Prin aceasta se asigură respectarea adevărului istoric, general valabil în toate Armatele NATO. Militarilor prin Lege trebuie să li se asigure Pensie Militară de Stat. 31. Este necesară traducerea în viaţă a prevederilor Pactului Naţional pentru Educaţie, elaborat în România, la începutul anului 2008, a viitoarei charte a drepturilor şi libertăţilor în educaţie, a viitoarei strategii, (care avea termen de elaborare 18 luni) privind sistemul şi instituţiile de educaţie, al statutului elevului şi al studentului, astfel ca, părinţii, autorităţile locale şi societatea civilă să devină parteneri responsabili ai formării viitoarelor generaţii. Rolul vârstnicilor este fundamental în această privinţă 32. Pentru a ne construi prezentul şi viitorul este necesar un timp care trebuie folosit eficient: . „Mai mult se cade a defăima orice lucru decât timpul. Cine a pierdut aurul, îl mai poate câştiga: cine şi-a pierdut timpul, nu-l mai poate câştiga niciodată”. (Sf. Ioan Gură de Aur). 33. Se impune punerea în practică a proiectului „RESPECT TOTAL ÎN ŞCOLI, ÎN COMUNITĂŢI, ÎN ÎNTREAGA SOCIETATE ROMÂNESCĂ”, pentru creşterea calităţii şi eficienţei educaţiei românilor. Avem în vedere ceea ce spunea marele Hemingway: „Oamenii nu trebuie judecaţi după anturaj. Iuda a avut prieteni ireproşabili”. 34. 1 Decembrie 1918 este momentul cel mai însemnat al istoriei noastre, este ziua împlinirilor naţionale. DE ACEEA, 1 DECEMBRIE ESTE ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI. Este cea mai bună alegere. Aceasta este părerea noastră, având în vedere că în ultimul timp s-au făcut propuneri de schimbare a datei în care noi, românii, sărbătorim Ziua noastră Naţională. 35. Considerăm drept adevăr că generaţia de aur a Marii Uniri trebuie urmată, la aceeaşi înălţime, de generaţia de azi, care a obţinut aderarea la NATO, și la UE, urmată de integrare, prin eradicarea sărăciei, care este cel mai mare rău al unei societăţi, după cum arăta Eminescu; şi aceasta, prin diminuarea de îndată a birocraţiei, a corupţiei, prin crearea prealabilă a condiţiilor morale şi materiale pentru implementarea reformelor, prin îndeplinirea Planurilor de Acţiune de către Autorităţi şi cetăţeni, prin întronarea respectului faţă de Lege, în toate domeniile şi de către toţi, prin crearea unui climat propice, social şi economic în societate, în rândul românilor de pretutindeni. 36. Fiecare politician, demnitar, om de ştiinţă şi de cultură, conducător să dovedească o înaltă calitate a ştiinţei, culturii şi educaţiei, a responsabilităţii sociale, a eficienţei. 37. Se impune ca, în cadrul Autorităţilor Publice politicienii, demnitarii, conducătorii trebuie să depună o activitate intensă, în interes naţional, în context european,internaţional şi mondial, să asigure, permanent, respectarea decenţei, a bunei cuviinţe – în dialog, în idei şi în fapte de maximă eficienţă, calitate şi productivitate. Ne exprimăm speranţa că acestea se vor îndeplini şi permanentiza. 38. Uniunile de Creaţie din toate subsistemele (domeniile), alte Instituţii, cu atribuţiuni în domeniu se bucură de o mare apreciere a cetăţenilor, fapt care le motivează pentru a crea opere de valoare naţională, internaţională şi mondială. 39. Solicităm intensificarea demersurilor pentru recuperarea tezaurelor naţionale. 40. În societatea noastră, în instituţiile de învăţământ, în celelalte instituţii, alături de calitatea procesului educaţional, caracterul multicultural şi multietnic dau dimensiunea lor europeană, care asigură armonia dintre români şi minorităţi, drepturile lor egale, România îndeplinindu-şi, astfel, toate obligaţiile care îi revin în plan european şi internaţional. 41. În ţara noastră limba română se sărbătoreşte la 31 August – Ziua Limbii Române. Limba română este limba oficială a tuturor românilor: „Măsurariul civilizaţiunei unui popor în ziua de azi e: o limbă sonoră şi aptă de a exprima prin sunete noţiuni, prin şir şi accent logic cugete, prin accent etic sentimente”. (M. Eminescu) Trebuie să asigurăm îndeplinirea prevederii din Pactul Naţional pentru Educaţie: „În particular, va fi sprijinită învăţarea limbii române de către copiii care provin din rândurile minorităţii naţionale”. 42. Considerăm că ştiinţa, cultura, arta, învăţământul ş.a. trebuie să se integreze cu mai multă rapiditate în toate domeniile (subsistemele) sistemului naţional al Societăţii româneşti. De aceea, considerăm oportună cuprinderea preşedintelui Academiei Române, a preşedinţilor Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (A.G.I.R.), şi al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România (A.G.E.R.) ş.a., prin lege, ca senatori de drept, a preşedinţilor celorlalte Academii, ca deputaţi de drept, respectiv, a preşedinţilor de filiale din judeţe, a academicienilor, a rectorilor de universităţi, de academii, a marilor profesori, în Consiliile Judeţene şi Municipale, Orăşeneşti care să se constituie în înalte Consilii de Consultanţă pentru Autorităţile Judeţene şi Locale. În acest fel, şi nu numai, vom dovedi că punem în practică ceea ce spunea PLATON: „UN LUCRU CA SĂ FIE BINE JUDECAT, TREBUIE JUDECAT DE CEI PRICEPUŢI, IAR NU DE CEI MULŢI”. Propunem PROCLAMAREA ANULUI 2016 drept, ANUL MONDIAL AL CULTURII ȘI AL EDUCAŢIEI ! Dorim succes deplin tuturor creatorilor din domeniul Culturii, în colaborare, intercondiţionare cu celelalte subsisteme ale sistemului nostru naţional! Considerăm că Autorităţile Statului au fericitul prilej al acestei celebrări, de a conferi Premii şi Diplome de Excelenţă, de Onoare, de Merit, de cinstire, făuritorilor culturii româneşti, cu rezultate remarcabile, celor care cunosc, recunosc şi respectă cultura românească, parte a culturii Europei şi a lumii Toată lauda marilor oameni de cultură ai României, ai lumii! Col. (rz.) ing.,ec. Nicolae C. Grosu – Preşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni- Filiala Cluj, al Asociaţiei şi al Fundaţiei din antet, Vicepreşedinte al Filialei Judeţene “Avram Iancu”, Cluj a ANVR, Membru de Onoare al Asociaţiei Naţionale, CULTUL EROILOR “REGINA MARIA” şi al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, cu Diplomă de Onoare de la “ANCMRR „Al. I. Cuza” membru al A.G.I.R. şi al A.G.E.R.