DISTRIBUIȚI

‘Acolo unde cuvintele esueaza, muzica graieste.’ – H.C. Andersen

Meloterapia face minuni. Terapia prin muzică vindecă multiple afecţiuni

De cele mai multe ori suntem propriii noştri terapeuţi, chiar fără să realizăm acest lucru, când după o zi obositoare ajungem acasă şi primul lucru pe care îl facem pentru a ne relaxa este să ascultăm muzica preferată. Ne recăpătăm imediat liniştea, simţim cum stresul dispare, cum gândurile negative fac loc celor frumoase, iar depresia care pusese stăpânire pe noi face loc fericirii. Meloterapia poate trata tulburările mentale sau afective, anumite blocări mentale, agresivităţi ascunse, dar şi câteva boli psihosomatice, cum ar fi astmul sau problemele de alimentaţie. Muzica trezeşte spiritul de libertate, conştiinţa, îndepărtează pesimismul şi melancolia, îmbunătăţeşte calitatea somnului şi creativitatea, reducând stările de stres şi depresie. Meloterapia poate avea un puternic efect contra durerilor şi oboselii, deoarece stimulează eliberarea de endorfine, aşa-numiţii hormoni ai fericirii.
Meloterapia era cunoscută încă din antichitate, ea fiind folosită în acele timpuri pentru a-i încuraja pe cei care plecau la luptă, iar în papirusurile medicale egiptene care datează de acum 2 600 de ani se menţionează incantaţiile ca remedii pentru sterilitate, dureri reumatice şi muşcături de insecte. În secolul I d.H., această modalitate de vindecare a bolilor a devenit foarte folosită, vestitele şcoli din Padova şi Salermo introducând cursuri despre această tehnică în programul de formare a medicilor. Marii compozitori ai lumii au creat opere care au un efect demonstrat şi incontestabil în ameliorarea stărilor de panică, oboseală interioară, nervozitate şi stres. Ţinând cont de faptul că viaţa noastră de zi cu zi este caracterizată de tensiuni permanente şi stres, meloterapia acţionează ca un tratament care ne ajută să ne menţinem sănătatea, măcar în ceea ce priveşte aspectul psihologic al problemei. „Pentru liniştire sau în situaţii stresante, ascultaţi cel mai bine muzică clasică, melodii romantice sau cântece de inimă albastră. Dacă vreţi să scăpaţi de emoţiile unui examen sau ale unui interviu important, puteţi alege şi o muzică mai animată. Însă cel mai bine este să ascultaţi pur şi simplu discul preferat şi stresul dispare imediat. Puteţi alege şi o combinaţie de aromoterapie (câteva picături de ulei parfumat într-o lampă specială) şi o muzică adecvată, cu efecte liniştitoare, înviorătoare sau pline de armonie”, a afirmat medicul psiholog Ştefan Barbu în cadrul unui studiu publicat de site-ul cabinet-medical.ro. Încă înainte de a ne naşte, din a 16-a săptămână de sarcină, anumite zgomote interne, cum ar fi bătăile inimii sau curgerea sângelui, dar şi cele din afară ne influenţează puternic. Organismul învaţă să reacţioneze la muzică şi la elementele ei – ritm, dinamică, melodie -, iar după naştere cu atât mai mult. Până în clipa când un copil începe să vorbească, el învaţă totul pe plan nonverbal, cu ajutorul silabelor, al cântecelelor, al ţipetelor – o muzică primară a cărei experienţă ne ghidează o viaţă întreagă. De aceea, preocuparea muzicală încă din prima copilărie ne stimulează şi pe plan intelectual.
Recomandări muzicale
Studiile de psihologie efectuate până acum în diverse laboratoare de cercetare au permis elaborarea următoarelor recomandări:
• pentru calmarea sistemului nervos: Concertul nr. 5 pentru pian şi orchestră de Beethoven şi Uvertura operei Parsifal de Wagner.
• pentru destindere psihică şi relaxare: Sonata pentru flaut, alto şi harpă şi Clar de lună de Debussy, Nocturnele lui Chopin şi Apocalipsa animalelor de Vanghelis.
• pentru combaterea oboselii şi surmenajului: “Poemul simfonic Vltva de Smetana” şi “Dimineaţa” de Grieg
• pentru tratarea stărilor depresive: Carnavalul de Dvorak.
• pentru calmarea stărilor de agitaţie: Oda bucuriei de Beethoven şi Corul pelerinilor de Wagner.
• pentru tratarea nevrozei astenice şi a tulburărilor vegetative: Mica serenadă şi Simfonia nr. 41 de Mozart.
• pentru calmarea marilor suferinţe care apar în urma unor întâmplări tragice: Concertul pentru violoncel de Dvorak şi Patetică de Ceaikovski.
• pentru relaxare: Claude Debussy – Sonata pentru pian şi harpă, Nicolo Paganini – Concertul nr. 4 în Re Minor, Piotr Ilici Ceaikovsky – Uvertura operei “Frumoasa din pădurea adormită”.

[Nu este inclus mesajul original complet.]