DISTRIBUIȚI

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai, aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, Nehoiu este astăzi la mâna mai multor găști politice și penale care se străduiesc din greu să fure ce a mai rămas de furat.
Orașul în care trăiesc astăzi în jur de 14.000 de suflete e bântuit parcă de sărăcia lucie şi de șomaj. Astfel, atmosfera generală care domnește peste Nehoiu este atât de proastă încât singurele figuri oarecum vesele pe care le întâlnești pe stradă sunt cele ale copiilor care sunt la o vârstă la care nu realizează greutățile vieții. Cei care şi-au legat definitiv viața de acest oraș spun însă că înainte de 1989 era total diferit.

Din rai în iad
„Era raiul pe pământ aici. Nu mint cu nimic. Toată lumea muncea, se făcea producție, oamenii câștigau bani, mergeau în concedii, familia era familie”, își amintește cu nostalgie Zanfir Stancu, fost muncitor la fabrica „emblemă” Foresta SA Nehoiu. Și are dreptate, pentru că aici a existat cândva o industrie dezvoltată, în care erau ocupați toți locuitorii orașului, cei mai mulți, aproape peste 5.300 de suflete. Soarta familiilor muncitorilor era strâns dependentă de activitatea fabricii de cherestea.

Centrul orașului Nehoiu

În 1992, însă, odată cu adoptarea modelului MEBO, angajații au putut cumpăra acțiuni la Foresta, astfel încât au cumulat aproximativ 53% din capitalul societății. Statul a rămas acționar cu 47%. În 1996, pe lista de privatizări a Fondului Proprietății de Stat (FPS) era inclusa şi Foresta SA Nehoiu. Salariații acționari nu au văzut cu ochi buni acest lucru, mai ales că muncitorii nu au fost consultați când s-a luat această decizie.
Statul era, la vremea respectivă, acționar minoritar. Pentru a putea privatiza întreprinderea, FPS a reevaluat bunurile fixe şi mobile, astfel încât prețul activelor deținute de FPS a crescut, în detrimentul prețului activelor deținute de acționari. Balanța s-a înclinat peste noapte în favoarea statului care, printr-o inginerie financiară, a reușit să-şi treacă în portofoliu 53% din acțiunile Foresta. Salariații au devenit astfel din acționari majoritari, minoritari.

Privatizare în condiții dubioase
Următorul pas a fost schimbarea Consiliului de administrație şi intimidarea unora dintre salariați pentru a le fi răscumpărate acțiunile. Din 1999, la SC Foresta SA Nehoiu au fost demarate procedurile de preprivatizare. Așa se face că in anul 2000, fabrica de cherestea încape pe mâinile controversatului om de afaceri arab Omar Hayssam, care achiziționează pachetul majoritar al fabricii.

Pusă pe butuci în 4 ani
Omar Hayssam

După ce societatea a ajuns pe mâna lui Omar Hayssam, au mai rămas din ea doar câteva hale. În patru ani, din uriașa fabrică de prelucrare a lemnului nu a mai rămas aproape nimic. Procurorii spun că Hayssam a pus la cale o rețea de firme-căpușă prin care prelua pe sume nesemnificative activele firmei din Nehoiu, în timp ce datoriile acesteia către stat creșteau. Paul Batista a fost angajat al Forestei şi își amintește momentul în care l-a cunoscut pe omul de afaceri sirian.

„Era domnul Iliescu în campanie electorală. În momentul în care l-a și prezentat Nehoiului pe Omar Haysam, a spus că a vorbit cu dumnealui și că dânsul se va interesa pentru Nehoiu și Nehoiu va deveni cu adevărat oraș. Și atunci l-am văzut pentru prima şi singura dată pe Omar Haysam”, spune Paul Batista.
„Lucrurile au luat o întorsătură foarte urâtă după ce au venit dânșii”, își amintește acesta. În 2010, Omar Hayssam a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul Foresta Nehoiu, pentru bancrută frauduloasă şi constituire de grup de criminalitate organizată. În același dosar a fost judecat și fratele său, Mohamad Omar, care a primit doi ani de închisoare.

Criză cu repetiție la Spitalul Nehoiu: fără bani de salarii, medicii își fac bagajele
Spitalul Nehoiu, singurul spital din țară fără secție de pediatrie

Dintre toate unitățile spitalicești din județ, situația celei din Nehoiu este absolut dramatică, suplimentarea cu 20 a numărului de paturi operată în urmă cu doi ani nefiind suficientă. Fără bani de medicamente şi pentru întreținerea spitalului, cu arierate care ajung în fiecare an la mai multe sute de milioane de lei vechi, cu datorii către furnizorii de medicamente, situația financiară a unității s-a acutizat, iar închiderea spitalului ar putea avea efecte catastrofale pentru locuitorii de pe Valea Buzăului, care după închiderea spitalelor din Pătârlagele şi Pârscov în aprilie 2011 nu mai beneficiază decât de serviciile spitalului din Nehoiu. Astfel, în acest moment, 11 primării sunt arondate spitalului din Nehoiu.

De altfel, secția de pediatrie a spitalului Nehoiu a fost deja închisă în decembrie pentru că nimeni nu s-a prezentat la concursul pentru ocuparea postului de medic pediatru, iar singurul doctor existent și-a luat concediu de sărbători, iar luna aceasta vrea să iasă la pensie.

Conducerea spitalului din Nehoiu încearcă să mai țină secția deschisă cu ajutorul neonatologului, dar dacă nimeni nu va veni să se angajeze pe postul de pediatru, ușa secției se va închide definitiv.

Orașul câinilor şi oamenilor fără stăpân
„Aproape 30 de ani am lucrat la Foresta. Fabrica mi-a dat apartamentul în care stau astăzi şi mă doare sufletul când mă întâlnesc cu foștii mei colegi care au ajuns ultimii oameni. Din oameni plini de viață astăzi s-au ratat, mulți au luat-o pe calea băuturii, s-au îmbolnăvit, mulți au şi murit. Aici, la Nehoiu, au rămas doar câinii şi oamenii fără stăpân, că asta suntem cu toții cei care trăim aici”, vine completarea lui Zamfir Stancu, pensionat pe caz de boală după ce a suferit două atacuri cerebrale şi o intervenție pe cord.
Ca şi Foresta SA Nehoiu, aceeași soartă au avut-o şi alți 200 de muncitori de la Fabrica de tricotaje din Nehoiaşu, dar şi alți câteva sute de muncitori care lucrau la IFET. Prosperitatea orașului depindea de acești oameni. Orașul e astăzi mort de-a binelea! La Nehoiu șomajul este în floare, iar Primăria s-a transformat într-un fel de serviciu social care plătește doar ajutoare. Cu toate că în urmă cu câțiva ani orașul a avut statut de zonă defavorizată, niciun investitor nu s-a arătat interesat să beneficieze de avantajele conferite de acest statut.

Primăria, la mâna lui Lungu
Florentin Lungu

Doar doi ani i-au trebuit fostului primar Florentin Lungu la cârma Nehoiului ca să transforme primăria orașului în cea mai coruptă administrație locală din județul Buzău, acesta fiind acum condamnat pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, abuz în serviciu, obținere ilegală de fonduri, conflict de interese și sustragere de înscrisuri, fapte asimilate infracțiunilor de corupție aflate în legătură cu încheierea și derularea a trei contracte de achiziție publică, care au vizat reabilitarea sediului Policlinicii din localitatea Nehoiu, în perioada 2008-2012.

Odată cu el a fost deferit justiției viceprimarul cu atribuții de primar Ionuț Milea, pentru abuz în serviciu, socrul acestuia, Vasile Șușu, secretarul orașului, Oancea Genovel Vasile, administratorul Prodfor SRL, firma lui Florentin Lungu, pentru complicitate la abuz în serviciu dar și funcționari importanți din Primăria Nehoiu.

Este vorba despre contabila șefă Elena Buta, pentru abuz în serviciu (două fapte) și obținerea ilegală de fonduri, Valentin Stoichiță, funcționar public, Liviu Fieraru, inspector al Biroului Urbanism din cadrul Primăriei Nehoiu, pentru abuz în serviciu și fals intelectual și jurista primăriei, Mieluzina Frățilă, de asemenea, pentru abuz în serviciu și fals intelectual.

Lungu a cerut, funcționarii Primăriei au executat
Totul a plecat de la cercetările făcute de procurori în dosarul de conflict de interese în care Florentin Lungu a fost condamnat cu suspendare, acuzat fiind că a dispus plata prioritară a sumei de 273.735 lei către S.C. „Prodfor“ S.R.L., societate al cărei asociat unic era şi este, în baza unui contract de achiziție publică de lucrări încheiat cu Primăria Orașului Nehoiu în anul 2008, constând în efectuarea de lucrări de reparații la Policlinica orășenească.
Atât de mult i-a păsat primarului de vigilența oamenilor legii, încât nici măcar nu s-a sinchisit să renunțe la calitatea de asociat unic al societății beneficiare de bani publici. Mai mult decât atât, Lungu a semnat, cu bună știință, acordurile încheiate pentru stingerea obligațiilor de plată ale S.C. „Prodfor“ S.R.L. Nehoiu la bugetul de stat, acorduri înregistrate la primărie şi semnate de către administratorul societății.

Ca să-şi acopere ilegalitățile, Florentin Lungu a sustras din evidențele primăriei două documente originale, legate de două dintre contractele ce au făcut obiectul cercetărilor, în scopul evitării tragerii la răspundere penală pentru fapta de conflict de interese, spun procurorii.

Milea face ce a învățat de la Lungu
Și Ionuț Milea are mâna lungă…

Ilegalitățile au continuat şi după ce Florentin Lungu a fost trimis în arest la domiciliu, la începutul lui 2015, într-un dosar în care este judecat pentru nouă infracțiuni legate de o retrocedare de teren forestier din zona Lunca Mare, atribuțiile primarului fiind preluate de fostul viceprimar, actualul primar Ionuț Milea, ginerele secretarului orașului, Vasile Șușu, şi el implicat până peste cap.

În cazul lui Milea, procurorii au reținut că „împreună cu alţi doi funcționari publici, respectiv Buta Elena şi Șușu Vasile, a semnat un document prin care Primăria Orașului Nehoiu recunoștea existența unei datorii către firma la care primarul era asociat unic, deși litigiul civil dintre primărie şi acea societate nu era soluționat şi nici nu se efectuase o recepție corespunzătoare. În baza acestui document au fost efectuate plăți, cu consecința prejudicierii bugetului public al Primăriei Nehoiu“.

În ceea ce-i privește pe ceilalți trei funcționari publici trimiși în judecată, respectiv Mieluzina Frățilă, Liviu Fieraru şi Valentin Stoichiță, procurorii spun că au participat în mod nelegal la efectuarea unei recepții, atestând în mod nereal că lucrările din primul contract de achiziție publică atribuit societății la care primarul avusese anterior calitatea de administrator fuseseră executate.

Pepinieră de penali
Altfel, aleșii locali de la Nehoiu nu încetează niciodată să-i surprindă pe nehoieni cu deciziile pe care le iau. Spre exemplu, în urmă cu doi ani, Consiliul Local al orașului s-a întrunit de urgență ca să anuleze prevederi din două hotărâri din luna aprilie 2016, prin care cunoscutul actor şi regizor Dan Puric, care a copilărit în Nehoiu, şi preotul Gheorghe Furtună, protoiereu de Pătârlagele, cel care în 1991 punea piatra de temelie a Bisericii cu hramul Sf. Mucenic Gheorghe, cunoscută ca şi catedrala orașului Nehoiu, au fost distinși cu titlul de Cetățean de Onoare al urbei.

Dan Puric, umilit cu titlul de cetățean de onoare al orașului Nehoiu

Mai exact este vorba despre abrogarea articolului care prevedea atribuirea în proprietate a unei suprafețe de până la 10.000 mp pădure, din domeniul privat al orașului Nehoiu, sau un loc de casă în suprafață de 500 mp, de asemenea, din domeniul privat al Nehoiului. Asta după ce, Prefectura Buzău a informat, prin două adrese trimise la Nehoiu una în luna august şi alta în octombrie, că prevederile în cauză nu sunt tocmai legale, titlul de Cetățean de Onoare fiind în primul rând un titlu onorific şi nu unul care să asigure avantaje materiale.

Astfel că primarul Ionuț Milea, cel care a propus acordarea distincțiilor celor două personalități şi le-a şi înmânat, în cadru festiv, în Catedrala din Nehoiu, în cazul lui Dan Puric, în data de 9 aprilie 2016, culmea, exact în ziua în care a şi fost aprobată hotărârea în Consiliul Local, în precampania pentru alegerile locale din vară, a fost obligat să se conformeze şi a cerut aleșilor orașului să modifice deciziile.

Penali au fost, penali sunt încă
Așadar, în Primăria Nehoiu, lucrurile se întâmplă, în continuare, împotriva legii. Consilierii locali ai majorității au refuzat de curând să se constituie parte civilă chiar și în procesul în care primarul este inculpat, și unde există un prejudiciu semnificativ pentru bugetul Nehoiului, respingându-se proiectul de hotărâre promovat de Ionuț Milea ,,la derută”, astfel încât să nu fie acuzat că nu vrea să respecte legea și, la nevoie, să poată arunca responsabilitatea asupra consilierilor locali.

Ceea ce s-a și întâmplat, din cei 16 consilieri prezenți la ședință, doar unul a votat pentru ca orașul Nehoiu să se constituie parte civilă în dosarul în care Milea și socrul său, Vasile Șușu, secretar suspendat al orașului, sunt trimiși în judecată pentru abuz în serviciu, trei consilieri au votat împotrivă, iar ceilalți s-au abținut de la vot. Consilierii și-au motivat decizia prin faptul că nu se știe exact pe ce sume se constituie Primăria parte civilă, apreciindu-se, de asemenea, că situația nu este clară, și chiar că expertiza este neîntemeiată.

În schimb, alte proiecte de hotărâre, ce țin de cheltuirea fără discernământ a banului public, sunt votate fără comentarii de majoritatea formată în jurul primarului penal Ionuț Milea.