DISTRIBUIȚI

La 13 decembrie 1983, a încetat din viaţă poetul Nichita Stănescu, membru post-mortem al Academiei Române, unul dintre cei mai importanţi poeţi români.

A fost laureat al Premiului Herder, iar în 1980 a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură: „O viziune a sentimentelor”, „Necuvintele”, „Epica magna” (n. 31 martie 1933).

Spre deosebire de majoritatea scriitorilor, care nu au fost prea bogaţi, Nichita Stănescu era răsplătit regeşte pentru contribuţiile lui literare şi naţionale. Era unul dintre favoriţii regimului ceauşist, dar sumele enorme pe care le primea erau mereu cheltuite pentru prieteni, erau investite în petreceri inundate de alcool.

Nichita Stănescu cheltuia în jur de 10.000 de lei, într-o vreme în care salariul mediu era de 1.000 de lei. Pentru un post onorific la “România literară”, Nichita câştiga circa 5.000 de lei. Restul banilor veneau din drepturile de autor. Deşi cheltuitor peste măsură, Nichita Stănescu îşi contabiliza atât chefurile cât şi împrumuturile pe care le făcea altor scriitori. Avea un carneţel în care trecea toate cheltuielile, inclusiv “datornicii”.

Alcool-ul l-a transformat cu trecerea anilor pe Nichita Stănescu, i-au căzut inclusiv dinţii. Acest lucru nu s-a reflectat şi asupra relaţiei cu femeile, cealaltă pasiune a sa. A avut trei soţii şi nenumărate iubite.

Unul dintre locurile pe care le frecventa era o cârciumă aflată în apropiere de Palatul Elisabeta, acolo unde cânta şi Johnny Raducanu. Într-o seară, în acel loc, a cunoscut o tânără blondă, pe care a reuşit să o convingă să se întâlnească cu el, lângă Piaţa Amzei, unde locuia poetul. Nichita a ieşit pe stradă să o întâmpine. Dând cu ochii de nişte militeni, fără ca aceştia să-i ceară, Nichita s-a legitimat. Fata a văzut scena de departe şi a plecat. O altă iubire a lui Nichita a fost Ionica, o văduvă cu un copil. Ionica l-a părăsit şi-a plecat în Franţa.

În august 1981 a făcut prima criză hepatică, iar o lună mai târziu s-a internat la Fundeni. Cu trei zile inainte să moară, pe 9 decembrie 1983, a participat la o nuntă a unor prieteni la Turnu Severin. S-a întors pe 12 decembrie în Bucureşti. Din cauza consumului de alcool abundent, seara târziu criza de ficat a reapărut. A fost dus cu Salvarea de urgenţă la spital, însă prea târziu. Într-o marţi, 13, Nichita s-a stins. Oficial, Nichita Stănescu, poetul român cel mai aproape de premiul Nobel, a murit în urma unui stop cardio-respirator. În realitate, la autopsie, s-a constat că ficatul său era aproape inexistent, după cuma povestit prietenul său, poetul Cezar Ivănescu.

”Mulţi şi-au pus problema dacă Nichita ar fi scris ce a scris dacă n-ar fi băut. Probabil că nu. Ca şi Adrian Leverkühn, celebrul personaj al lui Thomas Mann, Nichita a făcut şi el un pact cu diavolul. Acesta i-a oferit douăzeci şi patru de ani de geniu, exact cât şi lui Leverkühn. Şi-a plătit datoria către diavol prin alcoolism şi o moarte prematură. Am spus douăzeci şi patru de ani din cauza că Nichita n-a băut până la douăzeci şi şase de ani, spre râsul colegilor de generaţie, decât carcalete, un amestec de vin, sifon şi sirop. Când a debutat, în 1960, cu volumul Primele iubiri, puţea de talent. I s-a părut prea puţin”, afima prozatorul Ştefan Agopian, un alt prieten apropiat.

Surse: Hyperliteratura, Loveland, Devoratorul de cărţi

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 13 decembrie:

1466 – A încetat din viaţă sculptorul Donatello, considerat unul dintre cei mai mari artişti ai Renaşterii italiene; împreună cu Brunneleschi şi Masaccio, Donatello este unul dintre promotorii noii arte care avea drept caracteristici spiritul laic şi realist şi ideile umaniste (statuia ecvestră a condotierului Gattamelata) (n. 1386)

1553 – S-a născut regele Franţei Henric al IV-lea (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon (m. 14 mai 1610)

1603 – A încetat din viaţă matematicianul François Viète, considerat a fi unul dintre fondatorii algebrei moderne (n. 1540)

1693 – A încetat din viaţă Dosoftei (numele monahal al lui Dimitrie Barila), mitropolit al Moldovei (1671–1674 şi 1675–1686), primul poet român cult (a tradus şi prelucrat din slavonă “Psaltirea în versuri”); a contribuit la introducerea limbii române în biserică (n. 26 octombrie 1624).

1797 – S-a născut Heinrich Heine, poet german, considerat ultimul romantic important al liricii germane: „Cartea cântecelor”, „Scrisori din Berlin”, „Romantism” (m.17 februarie 1856).

1816 – S-a născut inventatorul Werner von Siemens. A avut un rol important în dezvoltarea industriei telegrafice; a realizat prima linie experimentală de tramvai, la Berlin în 1879 (m. 6 decembrie 1892.

1843 – S-a născut compozitorul şi dirijorul George Stephanescu; organizator al vieţii muzicale româneşti, creator al şcolii româneşti de canto (m. 25 aprilie 1925.

1908 – S-a născut Simon Wiesenthal, supranumit „vânătorul de nazişti”, supravieţuitor a cinci lagăre de exterminere, şi-a dedicat viaţa aducerii în faţa justiţiei a foştilor responsabili nazişti. (m. 20 septembrie 2005)

1929 – S–a născut actorul de teatru şi film Christopher Plummer („Sunetul muzicii”, „Iisus din Nazaret”)

1944 – A încetat din viaţă pictorul Wassily Kandinsky, unul dintre promotorii picturii abstracte nonfigurative, fondator, împreună cu Franz Marc, al grupării “Der Blaue Reiter” – “Călăreţul albastru”; studiul său “Despre spiritual în artă” (1911) a adus o contribuţie teoretică fundamentală în dezvoltarea artei abstracte (n. 4 decembrie 1866)

1948 – A încetat din viaţă actorul şi poetul Zaharia Bârsan; a fondatorul Teatrului Naţional din Cluj şi primul său director (n. 11 ianuarie 1878)

1955 – A murit, la Paris, Alexandru Proca, om de ştiinţă, fizician, considerat o notorietate mondială în domeniul particulelor numite “mezoni”, a căror existenţă a demonstrat–o teoretic (n. 16 octombrie 1897)

1993 – La Bruxelles, Comunitatea Europeană a ratificat crearea Spaţiului Economic European (EEA).

2003 – Preşedintele irakian Saddam Hussein a fost capturat în apropierea oraşului Tikrit.