DISTRIBUIȚI

Și dacă tot ne-ai ”osmozat”: tu ca poet, noi cititori,
consider că ar fi păcat să nu simțim ai tăi fiori!
Tu, zi de zi, vii și ne-ncânți cu așteptate poezii,
de jale și de dor le cânți celor cu suflete pustii.
Și bucuria este mare când versul tău e ca un foc
ce dă răspuns, fără-ntrebare, la tot ce-n inimi are loc.
Ai intuit că-n cititor se mistuie ce vrei să spui,
pe mine m-ai făcut dator și nu vrei să-mi pun lira-n cui.
Ne acordăm pe-aceeași undă, leacuri și vise împletim,
profundă, gravă și fecundă fie osmoza ce clădim!
Și dacă sufletu-nsetat se-adapă la al tău izvor,
fii fericit, prin ce-ai creat o să devii nemuritor!
Iar ca răsplată-n mod subit obții al vieții atestat:
iubește ca să fii iubit și iartă ca să fii iertat,
cinstește ca să fii cinstit, respectă să fii respectat,
dorește ca să fii dorit, stimează ca să fii stimat,
unește ca să fii unit, ajută să fii ajutat!
sfințește ca să fii sfințit și astfel vei fi neuitat!

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentIMPRESII DE LA FORUM
Articolul următor5 DE ACTUALITATE