DISTRIBUIȚI

Parlamentul României
Senat
Comisia pentru afaceri europene
Comunicat de presă
12.10.2020

„Există și un hazard moral al piețelor financiare, nu doar al guvernelor” – a declarat Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României, la Conferința interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța economică în Uniunea Europeană

Luni, 12 octombrie a.c., a avut loc, în format online, Conferința interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța economică în Uniunea Europeană, eveniment desfășurat în cadrul dimensiunii parlamentare germane a președinției rotative a Consiliului UE. Printre participanții la această conferință europeană s-au numărat dr. Wolfgang Schäuble, președintele Parlamentului Federal (Bundestag), dr. Isabel Schnabel, membru al Comitetului executiv al BCE, Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei UE, Klaus Regling, director general al ESM (Mecanismul european de stabilitate), Paolo Gentiloni, comisar european pentru economie, precum și reprezentanții parlamentelor naționale responsabili cu afacerile europene.
În cadrul primului panel al conferinței, Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României, a subliniat faptul că politica monetară actuală a condus la creșterea prețurilor activelor financiare și a ridicat prețurile la imobiliare, fără ca aceasta să pună în mișcare economia reală. În schimb, „au crescut inegalitățile de avere, deoarece activele financiare și casele sunt în mare parte deținute de cei deja bogați și au împiedicat accesul la locuințe pentru cei mulți! Aceasta este o tendință globală, miliardarii fiind acum trilionari și bursele fiind complet independente de economia reală. Cazul Regatului Unit, din august, cu paradoxul unei piețe în plină expansiune în timpul celei mai grave contracții a economiei din ultimele decenii, reprezintă o lecție de învățat. Iar UE nu este departe de acest lucru. Pe lângă hazardul moral de care sunt guvernele acuzate, putem vorbi și de un hazard moral al piețelor financiare”.
În acest context, senatorul Gabriela Crețu a adesat atât audienței, cât și vorbitorilor principali, dr. Isabel Schnabel, membru al Comitetului executiv al BCE și Olaf Scholz, ministrul german al finanțelor, următoarele teme de dezbatere:
– În ce măsură se poate modifica formula ratei inflației, introducând prețurile activelor financiare și ale caselor; ar putea BCE să o facă fără nicio modificare necesară în tratate?
– Datoriile acumulate în această perioadă vor fi plătite printr-un alt program de austeritate sau posibilitatea unei restructurări actuale a datoriilor este văzută ca o alternativă validă, în viitor?
De asemenea, Gabriela Crețu a evidențiat faptul că dezechilibrele macroeconomice europene nu pot fi soluționate doar la nivel național, deoarece guvernele nu mai au instrumente suficiente, nici întreaga răspundere pentru ele, din cauza unei piețe unice și a transferului intern. „Noul instrument temporar de redresare <> este perceput ca un fel de finanțare de ultimă instanță pentru reforme pentru a face pe toată lumea rezilientă, ca să nu mai apeleze în viitor la sprijin european. În aceste condiții, între solidaritate și disciplină, cineva a ales deja disciplina, renunțând la proiectul de uniune fiscală?”
În discuția avută, prin răspunsurile oferite de principalii vorbitori, aceștia au fost de acord cu analiza senatorului Gabriela Crețu și au asigurat audiența că se lucrează la o introducere a prețului caselor în calculul inflației, ministrul german asigurând totodată că Uniunea Fiscală rămâne un obiectiv principal, deși a evitat un răspuns direct la problema restructurării datoriilor. În schimb, reprezentanta BCE a refuzat ideea că prețul activelor financiare ar putea influența viața oamenilor.
Tot în aceeași zi, în marginea conferinței, Gabriela Crețu a participat și la reuniunea de coordonare a Grupului PES, dedicată acelorași teme.
Conferința a fost structurată pe trei sesiuni plenare, care au abordat următoarele teme: noul parteneriat – solicitarea unui sprijin fiscal pentru politica monetară; viitorul regulilor fiscale europene: mai sunt constructive?; Europa în redresare – care sunt următorii pași?