DISTRIBUIȚI
Doamna senator Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României, a condus delegația care a participat la Conferința interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța economică în Uniunea Europeană – Semestrul European, desfășurată la Parlamentul European, Bruxelles, în perioada 19 – 20 februarie a.c. Din delegație a mai făcut parte domnul senator Vasile Ilea, membru în Comisia economică, industrii şi servicii, precum și consilieri economici din cadrul departamentului Afaceri Europene.
Conferința din ciclul Semestrul European are loc anual având ca teme de dezbatere principalele provocări economice prin care trece Uniunea Europeană și precede lansarea recomandărilor specifice de ţară. Temele din acest an s-au axat pe: analiza anuală a creșterii, prioritățile politice ale ciclului Semestrului European 2018, viitorul politicii fiscale a UE, Cadrul Financiar Multianual post 2020 și transformarea Mecanismului European de Stabilitate în Fondul Monetar European. În cadrul conferinței, majoritatea participanților au apreciat starea economică optimistă în care se află UE, concretizată prin creștere economică, scăderea șomajului, redresarea investițiilor și îmbunătățirea finanțelor publice. Cu toate acestea, reprezentanții parlamentelor naționale au subliniat problemele care persistă la nivel european și anume: șomajul ridicat în rândul tinerilor, migrația internă, insuficienta finanțare a educației și a cercetării-dezvoltării, creșterea decalajului dintre veniturile minime și cele maxime, precum și a decalajelor dintre regiunile europene periferice și cele din centrul și vestul Europei.
În acest sens, doamna senator Gabriela Crețu a atras atenția asupra faptului că Europa se confruntă cu o problemă de diagnosticare prin folosirea unor indicatori inadecvați care oferă o imagine mai puțin realistă a societății și duce la reforme necorespunzătoare și la o  distribuție inechitabilă a venitului către cetățeni.
“Avem o economie fără frontiere (numită Piața unică și considerată cea mai importantă realizare a Uniunii) dar indicatori cu granițe (indicatori naționali) utilizați pentru elaborarea politicilor și evaluarea rezultatelor implementării acestora. Indicatorul utilizat în mod obișnuit este Produsul Intern Brut, pe cap de locuitor, la puterea parității de cumpărare. Acesta prezintă unele inconveniente atât timp cât dorim să reducem decalajele de dezvoltare și, în special, decalajele privind potențialul de dezvoltare. PIB-ul arată ceea ce se întâmplă într-o țară, nu ceea ce rămâne în această țară. PIB-ul este înșelător și din cauza faptului că se concentrează asupra prezentului, neglijează stocurile de active, adică bogăția unei societăți, de care depinde potențialul său de dezvoltare viitoare.
Analizând structura veniturilor, vedem o altă realitate îngrijorătoare, în ciuda creșterii: convergența profitului este excelentă. În România, spre exemplu, este peste 80% din media europeană, dar  venitul gospodăriilor, pe de altă parte, este doar undeva la 32%.
Asta ne arată că până acum, în Europa, creșterea a mers într-o direcție greșită, fiind extrem de divergentă. Dacă adăugăm și efectul divergent al monedei euro, am putea înțelege că inegalitățile din interiorul fiecărui stat membru și dintre statele membre, în general, reprezintă principalul obiectiv pe care trebuie să-l atingă politicile Uniunii Europene și politicile naționale coordonate, așa cum ați subliniat mulți dintre dumneavoastră!” – a subliniat doamna senator Gabriela Crețu.
Doamna senator  a intervenit și în dezbaterea privind Sistemul Monetar European,   subliniind că  euro nu este  încă o monedă unică:
”Avem doar o monedă comună într-o zonă cu disparități mari, acționând ca un burete care absoarbe valoarea adăugată de la statele membre mai sărace către cele mai bogate. Chiar și așa, o monedă comună ar putea funcționa dacă aceste disparități vor fi reduse aplicând politici coerente de convergență la nivel comunitar. Or, asistăm la o schimbare de paradigmă – de la solidaritate, la responsabilizarea statelor. Or, statele membre au transferat deja sau au partajat competențele de intervenție și control, deci avem nevoie de instrumentele europene de intervenție adecvate. Instrumentele de solidaritate sunt încă slabe. Mutualizarea riscurilor comune cu care ne confruntăm împreună pe piața unică este încă absentă.
Se promovează la nivel european o înțelegere foarte limitată a disciplinei, pedepsirea statelor membre, ceea ce subminează sectorul și serviciile publice. Se consideră Obiectivele pe Termen Mediu sau criteriile de la Maastricht drept un fel de „trebuie să facă”,  în afara oricărei discuții. Criza ne-a arătat însă că statele care respectă aceste criterii, studenții model, departe de a fi protejați, au suferit efectele negative la un nivel nemeritat, colegii din Irlanda sau Spania pot depune mărturie. Alții, mult mai puțin atenți la aceste criterii stricte, au făcut față cu ușurință crizei.(…) Balanța de plăți, gradul de îndatorare privat și structura investițiilor private pot fi indicatori mult mai relevanți pentru obiectivele urmărite.”, a precizat doamna senator.
În ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual post 2020, negocierile au demarat pe fondul provocărilor cu care se confruntă Uniunea Europeană, respectiv criza migraţiei şi Brexit-ul, ceea ce presupune noi priorităţi generale privind asigurarea securităţii şi a apărării, precum și suplimentarea resurselor proprii a bugetului european. Având în vedere această abordare, Parlamentul European consideră necesară o creştere a bugetului la 1,3% din PNN UE-27, la care se adaugă instrumentele care se contabilizează deasupra plafoanelor.
În cadrul dezbaterii din Comisia europeană de Buget, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene, doamna Gabriela Crețu, a subliniat că “Brexit-ul nu este un motiv pentru tăierea fondurilor europene. În ciuda faptului că mulți regretă faptul că Marea Britanie va părăsi Uniunea, acest moment trebuie privit ca o oportunitate de a clarifica ce fel de Europă ne dorim, de a stabili prioritățile aferente și de a asigura apoi bugetul necesar pentru atingerea obiectivelor. Dar, în primul rând, trebuie să decidem acea viziune!
Adesea, dăm impresia  că avem deja banii și încercăm să vedem cine este cel mai puternic pentru a-i lua, pe modelul cunoscut al nopții cuțitelor lungi din Consiliul European. Ceea ce vrem cu adevărat este ca Uniunea Europeană să fie mai bine explicată pentru a obține sprijinul democratic. Este necesară o flexibilitate limitată, fără a renunța însă la stabilirea unor cheltuieli prestabilite pentru finanțarea politicilor europene. Elaborarea bugetului în baza unui ”principiu al flexicurității” s-ar bucura de un sprijin mai mare. Principiul valorii adăugate europene, bineînțeles, trebuie menținut.
Principala valoare adăugată pentru Uniunea Europeană, aflată sub presiunea tendințelor populismului eurosceptic este menținerea sa unită ca și crearea unui sistem monetar funcțional, care să nu submineze Uniunea. Aș dori să subliniez doar câteva funcții pe care bugetul european trebuie să le îndeplinească: 1. Finanțarea coeziunii într-o Uniune divizată economic și social; 2. Crearea unei funcții de stabilitate macroeconomică la nivel european; 3. Consolidarea funcției de redistribuire pentru a face față inegalităților; 4. Reinventarea bunurilor publice europene și alocarea de fonduri pentru acestea.”
În cadrul conferinței au mai participat lideri europeni în domeniu precum: Valdis Dombrovskis, vicepreședinte CE pentru euro și dialogul social, responsabil de stabilitatea financiară, serviciile financiare și piața piețelor de capital, Günther H. Oettinger, comisar european pentru buget și resurse umane, Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, aptitudini și mobilitatea forței de muncă, Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, Mário Centeno, președintele Euro-grupului, Roberto Gualtieri, președintele Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European, Jean Arthuis, președintele Comisiei pentru buget a Parlamentului European.