DISTRIBUIȚI

Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României, a participat, luni, 15 aprilie a.c., la cea de a XV-a Conferință a Comisiilor pentru Integrare Europeană din Balcanii de Vest, găzduită de Parlamentul Republicii Serbia. La acest eveniment au fost prezenți reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Guvernului sârb, parlamentari din toate statele din regiune, membri ai societății civile.
Gabriela Crețu a fost invitată, ca vorbitor principal, în calitate de președintă în exercițiu a Troikăi prezidențiale a COSAC – Conferința Comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele Uniunii Europene. În cadrul intervenției sale din deschiderea Conferinței, senatorul Gabriela Crețu a subliniat faptul că Balcanii de Vest fac parte din viitorul Uniunii Europene, tema extinderii Uniunii în regiune aflându-se printre prioritățile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Mai mult, Conferința privind Viitorul Uniunii, organizată de Parlamentul României, la începutul lunii aprilie, a trimis o Declarație pentru Consiliul European informal de la Sibiu, din luna mai. Art. 11 din această Declarație, rezultat al unui compromis între mai multe parlamente interesate să aibă un cuvânt de spus, întărește faptul că „politica de extindere este una dintre politicile europene de succes. Considerăm că Uniunea Europeană ar trebui să își mențină angajamentul de a sprijini țările care doresc să adere la Uniune pentru consolidarea instituțiilor lor și pentru dezvoltarea lor economică și socială; o cooperare solidă cu țările din regiune în domeniile migrației și securității ar crea o societate mai sigură pentru noi toți. O perspectivă credibilă de aderare, ținând cont de criteriile de aderare aplicabile, rămâne un factor esențial în procesul de promovare a reconcilierii și stabilității pe continent“.
Gabriela Crețu a atras atenția asupra faptului că Uniunea Europeană este o construcție în schimbare și, drept urmare, „o țară care începe acum procesul de aderare se va alătura unei alte Uniuni Europene, după cinci, zece sau douăzeci de ani. Învățarea lecțiilor trecutului și anticiparea schimbărilor sunt esențiale. Experiența țărilor din regiune, cum ar fi România sau Bulgaria, trebuie utilizată de fiecare țară care dorește să se alăture Uniunii, deoarece este cu adevărat relevantă, nu pentru că am vrea să dăm cuiva lecții.”
Președinta Comisiei pentru afaceri europene a propus o interpretare actualizată a criteriilor de la Copenhaga, drept consecință a câtorva aspecte problematice care au apărut: criteriul „economiei de piață funcționale” trebuie reconsiderat, atât timp cât UE este economie socială de piață, conform Tratatului, iar inegalitățile acumulate o pot submina; emigrarea excesivă a forței de muncă calificate și necalificate; concurența între forțe inegale, care a făcut economiile unor state membre dependente de activitatea marilor companii transnaționale; necesitatea ca aderarea să fie o decizie politică rațională, negociată, susținută de majoritatea cetățenilor, nu promovată drept soluție imediată la toate probleme interne; conștientizarea cetățenilor asupra faptului că scopul final al aderării este integrărea politică, economică și monetară în Uniune și că această integrare nu este în contradicție cu identitatea lor națională; nevoia de a proteja și dezvolta drepturile sociale – locuri de muncă decent remunerate, educație, asistență medicală.
„Doar atenția asupra drepturilor sociale poate oferi cetățenilor sentimentul de siguranță în propria țară, iar această atitudine poate preveni populismul, naționalismul și tendința de a face din alții țapi ispășitori pentru nerealizările interne.”
În concluzie, senatorul Gabriela Crețu a subliniat că „data la care un stat sau altul va adera este irelevantă. Este mult mai important să se creeze condițiile naționale și europene pentru o aderare de succes.“