DISTRIBUIȚI

Comisia Europeană propune cel mai mare plan de redresare economică pentru Europa, pentru a susţine investiţiile publice, sectorul privat, piaţa muncii şi noua generaţie. România ar putea să primească 33 mld. euro, în timp ce Italia şi Spania, cele mai afectate ţări, ar primi 153, respectiv 149 mld. euro

„Comisia Europeană propune un fond de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro, care se adaugă instrumentelor comune aprobate deja. O acţiune europeană pentru înfruntarea unei crize fără precedent”, a anunţat comisarul UE pentru afaceri economice Paolo Gentiloni.
Conform unor oficiali UE, din această sumă, 500 de miliarde vor fi acordate sub formă de subvenţii, iar restul ca împrumuturi.
Dacă va fi aprobat de Consiliul European, acest plan este cel mai amplu proiect de relansare lansat vreodată de Uniunea Europeană.
„Planul de redresare transformă provocarea imensă cu care ne confruntăm într-o oportunitate, nu numai prin faptul că sprijină redresarea, ci şi prin investiţiile în viitorul nostru pe care le include: Pactul verde european şi digitalizarea vor stimula crearea de locuri de muncă şi creşterea economică, rezilienţa societăţilor noastre şi sănătatea mediului nostru. Acesta este momentul Europei. Dorinţa noastră de a acţiona trebuie să se ridice la înălţimea provocărilor cu care ne confruntăm toţi. Prin intermediul instrumentului Next Generation EU, oferim un răspuns ambiţios acestor provocări”, a spus Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene.
Potrivit noului document, România ar urma să primească 33 de miliarde de euro. Polonia ar urma să primească 64 mld. euro, Ungaria 15 mld. euro, în timp ce Italia şi Spania, cele mai afectate ţări în urma pandemiei, ar urma să ia 153 mld. respectiv 149 mld. euro.
Germania este cel mai mare contributor la acest fond, cu 185 mld. euro, urmată de Franţa, cu 130 mld. euro. Contribuţia României ar fi de 12 mld. euro. În România, businessul a scăzut în lunile în criză cu 50%, iar estimările pe tot anul indică o scădere între 1,9% în varianta optimistă a guvernului şi 8 – 9%, în varianta anliştilor.
Problema României este legată de situaţia bugetului de stat, unde veniturile s-au prăbuşit, cheltuielile au crescut, iar deficitul bugetar a explodat. Primele estimări indică un minus de 72 mld. lei – adică 13 mld. euro, varianta guvernului, şi peste 100 mld. lei, adică peste 20 mld. euro, varianta analiştilor.
Bugetul României este extrem de rigid, fără posibilitatea unei intervenţii majore a guvernului în economia reală, având în vedere că salariile şi pensiile consumă 80% din buget.