DISTRIBUIȚI

Politica antitrust: Comisia consultă părțile interesate cu privire la un posibil nou instrument în domeniul concurenței
Comisia Europeană a publicat o evaluare inițială a impactului, precum și un anunț referitor la lansarea unei consultări publice deschise prin care invită părțile interesate să își exprime opinia cu privire la necesitatea instituirii unui eventual nou instrument în domeniul concurenței, care ar permite soluționarea problemelor structurale în materie de concurență în timp util și cu eficacitate. Părțile interesate își pot prezenta opiniile cu privire la evaluarea inițială a impactului până la 30 iunie 2020 și pot răspunde la consultarea publică deschisă până la 8 septembrie 2020.
Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Lumea se schimbă rapid și este important ca normele în materie de concurență să fie adecvate pentru această schimbare. Normele noastre au o flexibilitate intrinsecă, ce ne permite să abordăm o gamă largă de comportamente anticoncurențiale pe toate piețele. Cu toate acestea, observăm că există anumite riscuri structurale pentru concurență, cum ar fi piețele dezechilibrate, care nu sunt abordate de normele actuale. Solicităm opiniile părților interesate pentru a analiza dacă ar fi necesar să se instituie un eventual nou instrument în domeniul concurenței, care să permită abordarea unor astfel de probleme structurale în materie de concurență în timp util și cu eficacitate, asigurând piețe echitabile și competitive în toate sectoarele economice.”
Este nevoie de un nou instrument în domeniul concurenței
În ultimii ani, Comisia a reflectat asupra rolului politicii în domeniul concurenței și a măsurii în care aceasta își păstrează caracterul adecvat într-o lume care se schimbă rapid, care este din ce în ce mai digitală și mai globalizată și care trebuie să devină mai verde. Acest proces de reflecție face parte dintr-o dezbatere mai amplă în materie de politici, cu privire la necesitatea unor modificări ale actualului cadru legislativ în domeniul concurenței, astfel încât agențiile de aplicare a legii din întreaga lume să poată continua să mențină competitivitatea piețelor. Diferite părți interesate s-au implicat în această dezbatere și au contribuit cu rapoarte și studii, făcând propuneri cu privire la modul în care setul de instrumente aferent legislației privind concurența ar putea fi adaptat sau extins.
În acest context, Comisia a ajuns la concluzia că este foarte probabil ca asigurarea contestabilității și a unei funcționări echitabile a piețelor în toate sectoarele economice să necesite o abordare holistică și cuprinzătoare, cu accent pe următorii trei piloni:
(1) aplicarea fermă în continuare a normelor de concurență existente, valorificând pe deplin articolele 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), inclusiv utilizarea măsurilor provizorii și a celor reparatorii, după caz;
(2) posibilitatea unei reglementări ex ante specifice pentru platformele digitale, inclusiv cerințe suplimentare pentru cei care au rolul de controlor al fluxului de informație; precum și
(3) un posibil nou instrument în domeniul concurenței, pentru a aborda problemele structurale de concurență de pe toate piețele, care nu pot fi soluționate sau abordate cu eficacitate maximă pe baza normelor de concurență actuale (de exemplu, să prevină dezechilibrul în cadrul piețelor).
Evaluarea impactului referitoare la o reglementare ex ante specifică pentru platforme, efectuată în paralel, pentru care s-a lansat astăzi o consultare separată a părților interesate, acoperă cel de al doilea pilon, în timp ce această consultare a părților interesate se referă la cel de al treilea pilon.
Experiența Comisiei în ceea ce privește asigurarea respectării normelor de concurență ale UE pe piața digitală și pe alte piețe, precum și procesul de reflecție desfășurat de Comisie și autoritățile naționale de concurență privind caracterul adecvat al normelor de concurență existente, i-au permis Comisiei să identifice anumite probleme structurale în ceea ce privește concurența, pe care normele actuale nu le pot aborda sau nu le pot soluționa cu eficacitate maximă.
Noul instrument în domeniul concurenței ar trebui să îi permită Comisiei să abordeze lacunele normelor de concurență actuale și să intervină împotriva problemelor structurale în materie de concurență de pe toate piețele, în timp util și cu eficacitate.
După ce a constatat o problemă structurală în materie de concurență printr-o investigație riguroasă privind piața, în cursul căreia dreptul la apărare este pe deplin respectat, noul instrument ar trebui să îi permită Comisiei să impună măsuri corective privind comportamentul și, după caz, structurale. Cu toate acestea, nu ar exista nici o constatare a unei încălcări și nici nu s-ar aplica amenzi participanților pe piață.
Etape ulterioare
Comisia consultă acum părțile interesate din sectorul public și din cel privat, inclusiv autoritățile de concurență și organismele guvernamentale, mediul academic, precum și practicienii din domeniul juridic și economic. Respondenții sunt invitați să își prezinte opiniile cu privire la evaluarea inițială a impactului până la 30 iunie 2020 și să răspundă la consultarea publică deschisă până la 8 septembrie 2020, în oricare dintre limbile oficiale ale UE. În funcție de rezultatele evaluării impactului, este prevăzută o propunere legislativă pentru cel de al patrulea trimestru al anului 2020.
Context
Legislația UE în materie de concurență poate aborda acordurile anticoncurențiale și practicile concertate între întreprinderi în temeiul articolului 101 din TFUE și abuzul de poziție dominantă al unei întreprinderi în temeiul articolului 102 din TFUE. Cu toate acestea, unele probleme structurale în materie de concurență nu intră în domeniul de aplicare al normelor de concurență ale UE sau nu pot fi abordate cu eficacitate maximă.
Problemele structurale în materie de concurență pot apărea într-o gamă largă de scenarii diferite; cu toate acestea, ele pot fi grupate în două categorii: cele care apar în situațiile în care piața este pe punctul de a fi prejudiciată și cele în care piața a fost deja prejudiciată.
• Riscuri structurale pentru concurență: Anumite caracteristici ale pieței (de exemplu, efectele de rețea și de scară, lipsa conexiunilor multiple și efectele de blocare), alături de comportamentul întreprinderilor care își desfășoară activitatea pe aceste piețe, pot crea o amenințare la adresa concurenței. Acest lucru este valabil în special pentru piețele expuse riscului de dezechilibrare. Riscurile la adresa concurenței apar în urma creării unor actori puternici pe piață, ce dețin o poziție pe piață inatacabilă și/sau au o poziție de controlor al fluxului de informație, care ar putea fi prevenită printr-o intervenție timpurie. Alte scenarii care intră în această categorie includ strategii unilaterale ale întreprinderilor care nu dețin o poziție dominantă de a monopoliza o piață prin mijloace anticoncurențiale.
• O lipsă structurală a concurenței: Anumite structuri de piață nu oferă rezultate competitive (și anume, o disfuncționalitate structurală a pieței) chiar și dacă nu există întreprinderi care să aibă un comportament anticoncurențial. De exemplu, piețele pot prezenta defecțiuni sistemice din cauza anumitor caracteristici structurale, cum ar fi o concentrare ridicată și bariere la intrare, consumatori captivi, lipsa accesului la date sau acumularea de date. În mod similar, structurile de piață de oligopol sporesc riscul de coluziune tacită, inclusiv piețele caracterizate de o transparență sporită datorită unor soluții tehnologice bazate pe algoritmi, care devin din ce în ce mai răspândite în toate sectoarele.
Evaluarea impactului în ceea ce privește o posibilă nouă inițiativă pentru un instrument în domeniul concurenței nu aduce atingere reglementărilor sectoriale existente și instrumentelor de concurență existente, aflate în prezent la dispoziția Comisiei și a autorităților naționale de concurență din statele membre ale UE. Aceasta este, de asemenea, complementară evaluării impactului referitoare la o reglementare ex ante specifică pentru platforme, efectuată în paralel de Comisie, care face parte din pachetul referitor la actul legislativ privind serviciile digitale anunțat în comunicarea „Conturarea viitorului digital al Europei”.