DISTRIBUIȚI

O zonă mlăştinoasă, întinsă pe 50 de hectare, aflată la confluenţa Ialomiţei cu Dunărea, a fost transformată artificial în cel mai fertil pământ al ţării. Comuniştii au creat Balta Ialomiţei, însă eforturile lor au avut efecte dezastroase asupra mediului înconjurător.

Balta Ialomiţei a reprezentat până în urmă cu 47 de ani o zonă mlăştinoasă de la graniţa de est a judeţului Ialomiţa. Mai concret, este vorba despre o zonă care a reprezentat albia majoră a Dunării, anual fluviul revărsându-se aici. Datorită aluviunilor aduse de apele Dunării zona era una foarte fertilă din punct de vedere agricol. Tocmai de aceea foarte multe comunităţi umane s-au aşezat şi s-au dezvoltat aici.

„Zona era de un imens potenţial economic. Dincolo de agricultură, aici existau adevărate crescătorii de peşte, dacă vreţi într-o formă naturală. Oamenii care au trăit aici s-au bucurat pe deplin de tot ce natura le-a oferit” precizează istoricul Emilia Corbu.

Transformarea Bălţii Ialomiţei într-o zonă preponderent agricolă s-a petrecut între anii 1960 – 1969, când Partidul Comunist Român a dat ordin ca toată zona să fie îndiguită, pentru a nu mai permite Dunării să se reverse aici. Istoricii spun că dorinţa de a reda agriculturii Balta Ialomiţei este mult mai veche. Ea datează din perioada interbelică, atunci când s-a discutat pentru prima dată acest aspect. Studiile realizate atunci au scos la iveală însă faptul că localităţile din zonă ar putea fi afectate de revărsările apelor Dunării. Astfel, lucrările care urmau să debuteze după 1930 au fost sistate. Comuniştii au preluat planurile de lucru ale oficialilor interbelici, însă nu au ţinut cont de pericol. Aşa că au demarat amplul proces de îndiguire al zonei, fără să le pese de vieţile umane pe care riscau să le arunce în apele învolburate ale Dunării.

„S-a lucrat într-un ritm alert, fără a se ţine cont de nimic. Studiile din perioada interbelică arătau toate riscurile, însă autorităţile comuniste nu le-au luat în seamă. Nu au vrut, probabil, să creadă faptul că ar putea distruge vieţi umane şi un întreg habitat natural. Au desfăşurat lucrările, au îndiguit toată zona, iar efectele s-au putut observa cu ochiul liber” adaugă istoricul Emilia Corbu.

Citeste mai mult pe adevarul.ro