DISTRIBUIȚI

The printed media is passing through an authentic decline derived from the development of digital technologies which can lead to failure or – according to realised studies – to adopt the electronic/digital form. In these circumstancies different predictions come out – the newspapers will exist only as luxury products. In the current crisis of the situation the classical media are strongly influenced by the online versions and the deficit of management of the internet media. We believe the qualitative newspapers will remain as they are now and they will keep the spirit of the current media, since their reading is part of our daily existence. Keywords: media, print, online, edition, internet, newspaper, journalist, monitoring.

O serie de studii realizate de instituţii de prestigiu în domeniul cercetării de piaţă şi publicate în ultimii ani, atât în Europa cât şi în America, estimează că, după anul 2020 şi până în anul 2025, presa tipărită nu va mai exista. În prezent, multe publicaţii, pe lângă ediţia scrisă, tipărită, prezintă şi varianta on-line pentru cititorii care dispun de mijloacele tehnice adecvate. Sunt site-uri care grupează presa on-line pentru a fi uşor accesată de către cititori. Există cotidiene care îşi monitorizează numărul cititorilor pe Internet şi dau publicităţii periodic (săptămânal, lunar, trimestrial sau anual) numărul accesărilor1. Sunt numeroase publicaţii al căror cititori, al ediţiilor on-line este incomparabil mai mare decât cele prezentate în formă tipărită. Aşadar, jurnaliştii de azi şi în mod deosebit cei de mâine, trebuie să facă eforturi pentru a se adapta acestor provocări de a nu-şi vedea tipărite articolele, ci afişate doar în ediţia on-line. Din 1990 şi până astăzi, utilizarea Internetului de către jurnalişti a devenit o rutină zilnică, mai ales a reporterilor şi editorilor. Studiul Media în Cyberspace, din 2004 a constatat următoarele2: * 98% dintre jurnalişti au declarat că sunt online măcar o dată pe zi pentru a-şi verifica mail-ul; * 76% dintre reporteri caută online surse noi de ştiri; * 73% dintre reporteri caută comunicate de presă online; * 53% dintre jurnalişti primesc alerte de ştiri pe mail. Acest procentaj este dublu faţă de cel din 1995, când doar 25% dintre jurnalişti primeau alerte de ştiri pe mail. * 81% dintre jurnalişti intră zilnic online pentru a naviga pe Internet; * 92% dintre jurnalişti intră online pentru a face investigaţie cu privire la veridicitatea ştirei la care lucrează. Din ce în ce mai mulţi jurnalişti folosesc siteurile de corporaţie pentru a obţine informaţii. De fapt, toţi jurnaliştii care lucrează pentru reviste au declarat că atunci când în cazul ştirilor de ultimă oră nu este disponibilă o sursă de informaţie live, site-urile corporative constituie prima alegere pentru obţinerea de informaţii. * 55% dintre canalele media tiparite îşi folosesc cel puţin ocazional site-urile web pentru a publica ştirile înaintea versiunii tipărite. Procentul a crescut din 1999, când 42% foloseau site-ul web pentru a publica ştirile înaintea versiunii tipărite.
COMUNICARE ŞI MASS-MEDIA ________________________________________________________________________________
________________________________________________________________247

Astăzi, ziarul tipărit nu mai ajunge, ca altă dată, în cele mai izolate locuri, întrucât necesită costuri mari de distribuţie, însă, prin mijloacele tehnice actuale, prin intermediul Internetului presa poate fi citită în cele mai izolate cătune. Presa tipărită a intrat într-un declin autentic şi, sub presiunea noilor tehnologii digitale, riscă să-şi dea obştescul sfârşit, conform previziunilor şi studiilor sus amintite. Acest fenomen nu este caracteristic doar pentru România sau ţările vecine, ci este un fenomen global. Criza jurnalismului clasic cu apartiţii în sute de mii de exemplare/ediţie s-a extins în întreaga lume. În România, cunoscutul cotidian bucureştean „Gândul”, de exemplu, a renunţat la varianta print în luna aprilie 2011 şi apare acum doar pe suport electronic. Din 2009 până în prezent, deci în contextul crizei la care ne-am referit, a falimentat cea mai mare parte a presei tipărite româneşti. Au dispărut ziare foarte populare precum „Ziua”, „Cotidianul”, „Curentul”, „Standard”, „Gardianul” etc. Dintre importantele publicaţii care au dominat piaţa după căderea comunismului, la ora actuală rezistă pe suport de hârtie doar patru ziare naţionale: „Adevărul”, „România Liberă”, „Evenimentul Zilei” şi „Jurnalul Naţional”. Declinul presei tipărite centrale din România atrage după sine şi sucombarea rapidă a ziarelor locale şi regionale. Numai în primele patru luni ale anului 2013, numărul publicaţiilor locale a scăzut cu 19 titluri. Potrivit datelor revistei „Forbes”, volumul brut de publicitate investit în presa tipărită locală, în primele patru luni ale anului 2013, este cu 25% mai mic decât cel din aceeaşi perioadă a anului anterior (2012), ceea ce rezultă din monitorizările Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT)3. De ani buni şi în Occident scad tirajele şi veniturile din publicitate ale celor mai prestigioase publicaţii, respectiv din SUA, Regatul Unit, Franţa. În Germania şi-au întrerupt apariţia „Frankfurter Rundschau” şi „Financial Times Deutschland”, instituţii media remarcabile şi cu mare priză la public. Un titlu de glorie al presei americane, săptămânalul „Newsweek”, fondat încă din 1933, şi-a încetat apariţia pe hârtie, la data de 31 decembrie 2012. Din ianuarie 2013, acesta apare exclusiv în variantă online. Câştigurile din publicitatea inserată în presa tipărită americană a scăzut în 2013 până la 20 miliarde de dolari, ceea ce e de trei ori mai puţin decât în 20004. În Marea Britanie, unde se editează 12 cotidiene centrale cu renume mondial tirajul acestora nu scade deocamdată. În plină degringoladă sunt şi ziarele din Italia. În ultimii doi ani, numărul cititorilor de ziare a scăzut aici de la 47 la sută la 40,7 la sută. În acelaşi timp, 62 la sută din cetăţenii ţării afirmă că obţin informaţii exclusiv din internet şi nu au nevoie de ziare. Nu e de mirare că în aceste împrejurări apar fel de fel de predicţii. Astfel, se apreciază că ziarele vor exista doar ca produse de lux, în unele hoteluri, care doresc să le ofere clienţilor ca pe un serviciu extravagant. Potrivit publicaţiei USA „Today”, deşi acest cotidian naţional american se vinde în prezent cu 30 la sută mai puţin pe suport de hârtie, varianta online pur şi simplu a explodat. Pe site-ul publica.md, se afirmă că marile ziare americane se reinventează şi de aceea rămân la fel de redutabile ca altădată. Numai pe Facebook USA „Today” are 111 mii de cititori5. Ziarele populare, mutându-se în spaţiul virtual, continuă să dea tonul pe piaţă, reuşind astfel să compenseze pierderile publicaţiilor print. Veniturile variantei online ale cotidianului „Washington Post”,
INTERTEXT 3-4, 2014 _________________________________________________________ ______________________
248________________________________________________________________

au crescut în 2013. Abonaţii acestei publicaţii vor primi acces gratuit la întreg conţinutul online. Mai mult, studenţii, profesorii, administraţiile şcolilor, funcţionarii publici şi militarii vor putea folosi gratuit ediţia on-line de la locurile lor de muncă. Aceeaşi tendinţă se remarcă şi la alte cotidiene, cum ar fi: „Wall Street Journal”, „Boston Globe” sau „New York Times”. La Forumul jurnalistic „Ştiri, Educaţie, Cultură”, secţiune din cadrul Congresului internaţional „Pregătim viitorul promovând excelenţa” organizat de către Universitatea „Apollonia” din Iaşi în perioada 27 februarie – 1 martie 2014, sau reliefat şi aspecte privind perspectivele presei tipărite. Astfel, prof. univ. dr. Daniel Condurache de la Universitatea „Al.I. Cuza” în conferinţa întitulată „Noile media între paradigma analogică şi paradigma digitală”, pe marginea impactului resimţit de media clasică faţă de versiunile online şi deficitul de management media pe internet, concluzionează pesimist că „situaţia jurnaliştilor de astăzi în România e vai de ei”!6 Iar Cristian Tudor Popescu, senior editor al cotidianului „Gândul”, estimează că perspectivele presei tipărite sunt de a deveni ceva similar filateliei7. Renumitul jurnalist Ion Cristoiu precizează că pe blogul său, cristoiublog.ro, scrie de două-trei ori pe zi, are deja peste 3000 de vizitatori, publică şi proză satrică, note de călătorie, documente, amintiri, zilnic postează câte un filmuleţ din călătoriile prin străinătate. Spre suprinderea sa, mulţi citesc proză, oamenii nu mai citesc cărţi sau reviste literare, dar citesc aceste texte, sunt şi comentarii. Şi în alte ţări scriitorii nu mai publică lucrări şi cărţi, publică pe site-urile lor. În discursul său mai reliefează şi aspecte deontologice, argumentând cu o speţă câştigată în urma procesului avut cu Cornel Nistorescu, administratorul site-ului Cotidianul, pentru că la postări anonime au apărut comentarii injurioase. „E o premieră europeană, Tribunalul mi-a dat mie dreptate, pentru că pe vremea mea, dacă se publica o anonimă injurioasă, răspundea redactorul-şef”8. Robert Turcescu, publicist şi realizator de emisiuni de televiziune (B1 TV), a prezentat o conferinţă cu titlul „Presa românească în ultimii 24 de ani. Modificări de paradigmă”, prelegere extrem de profesionist documentată referitoare la viitorul profesiei de jurnalist, ale cărei concluzii au fost extrem de pesimiste. Robert Turcescu a propus celor prezenţi o dezbatere interactivă, pe marginea definirii noilor media: măsura în care blog-urile intră în categoria presei electronice? Ce este de fapt profesional jurnalistul?9 Până la urmă, îşi spune cuvântul profesionismul jurnalistului. Consumatorul de informaţii pariază în toate timpurile pe presa credibilă, neangajată şi obiectivă, fie că este cea tradiţiuonală, respectiv cea tipărită sau on-line. Era digitală nu este o excepţie din acest punct de vedere. Şi în epoca internetului oamenii au nevoie de produse media bune şi foarte bune, respectiv informaţii corecte. Problemele s-au ţinut lanţ de jurnalismul modern de la începuturile lui până în zilele noastre. Când au apărut primele aparate de radio, s-a anunţat, pentru întâia oară, decesul presei scrise. După lansarea televiziunii, s-a afirmat la fel despre radiodifuziune. În urma apariţiei internetului, s-a zvonit că va muri nu doar presa tipărită sau televiziunea, ci şi profesia de jurnalist, ceea ce s-a infirmat până în prezent. Şi astăzi mai există voci care declară că noile tehnologii informaţionale anulează meseria de redactor sau de reporter profesionist, întrucât rolul lor l-ar
COMUNICARE ŞI MASS-MEDIA ________________________________________________________________________________
________________________________________________________________249

putea prelua oricine: forumiştii, bunăoară, sau bloggerii. Se susţine aberant, că orice persoană care intră pe reţelele de socializare devine jurnalist. Afirmaţie ce nu este confirmată. Nici un argument prezentat în acest sens nu este verosimil. Primele supoziţii privind declinul şi dispariţia jurnalismului s-au auzit încă la cumpăna anilor ’90, odată cu intrarea civilizaţiei în era Revoluţiei Informaţionale. Această predicţie a declanşat o criză a încrederii, o tensiune accentuată între mijloacele de informare în masă şi publicul lor. Analiştii optimişti apreciază totuşi că ziarele şi revistele se vor relansa în mare parte, îmbrăcând o formă nouă. Ele vor izbândi şi îşi vor găsi o nişă inedită în era informaţională, deoarece reperele pe care le oferă publicului presa scrisă sunt indispensabile. Fără ele imaginea lumii nu ar fi corectă, reală. Informaţia este o marfă scumpă ce reclamă profesionism şi muncă competentă, perseverentă şi super calificată. Aşa fiind, valoarea presei tipărite va salva acest tip de presă. Suntem de acord cu acei analişti, care susţin că ziarele vor exista atâta timp cât vor fi de calitate, vor răspunde exigenţelor publicului cititor şi se vor vinde bine, indiferent de suportul acestora. Astfel, momentul critic prin care trece astăzi presa tipărită nu este o criză a jurnaliştilor, deşi aceştia îşi etalează adesea neliniştile existenţiale, generate de transformările tehnologice rapide şi de problemele acute ale multor branduri notorii. Breasla este însă vie, robustă, instruită şi capabilă să răspundă la provocările timpului. În acest sens, Alexandru Mironov a apreciat că „jurnalistul trebuie să fie şi un educator, o vedetă culturală şi intelectuală pe care lumea o ascultă”10. De asemenea, prof. univ. dr. Andrei Dumbrăveanu (Universitatea de Stat din Chişinău) a subliniat faptul că „noi pregătim jurnaliştii să fie liberi, să gândească liber, dar cu responsabilitate asumată, să spună numai adevărul, să fie liberi, dar responsabili”11. Privite din acest unghi, ziarele de calitate vor rămâne ceea ce sunt acum: călăuze competente pe căile informatizării şi comunicării globale. În viziunea noastră presa tipărită îşi va păstra şi consolida poziţiile, respectiv în domeniul jurnalismului scris. Atâta doar că suportul ei de hârtie se va preschimba parţial în unul digital. Spiritul presei va rămâne acelaşi, întrucât lectura acesteia face parte din existenţa cotidiană a omului civilizat

Note ________________________

1 Exemplu. REALITATEA.NET în luna noiembrie (2011), se afla în topul primelor trei site-uri în categoria Ştiri generale, înregistrând 2.223.872 vizitatori unici, peste 8 milioane de vizite şi aproape 25 de milioane de afişări. Primele două locuri au fost ocupate de Adevărul.ro cu 2,5 milioane clienţi unici şi Stirileprotv.ro cu un număr de 2,47 milioane vizitatori unici. Cele mai vizitate secţiuni ale portalului REALITATEA.NET în noiembrie au fost secţiunea Actualitate (peste 1 milion unici), Fun & Monden (aproximativ 575 de mii unici) şi ştirile la minut prezentate pe Homepage (571 de mii unici). Referitor la prezenţa în social media, REALITATEA.NET înregistrază şi aici o creştere cu peste 31 de mii de fani ai paginii de Facebook. 2 http://www.pr-romania.ro/articole/pr-20/169-pr-20-i-consecintele-noilor-tehnologiiasupra-relatiilor-publice.html
INTERTEXT 3-4, 2014 _________________________________________________________ ______________________
250________________________________________________________________

3 Auditul tirajelor publicaţiilor tipărite si electronice / Biroul Român de Audit Transmedia. [On-line], http://www.brat.ro/audit-tiraje. 4http://www.manager.ro/articole/social-media/cat-va-valora-publicitatea-online-dinromania-in-2018-74945.html 5 http://bogatu.voceabasarabiei.net/?p=3016. Accesat pe 31.10 2014 6 Publicaţia „Nova Apollonia”, An II, 6 martie 2014, Nr. 33, Ediţia on line: www.novaapollonia.ro, p.2 7 Ibidem. 8 Ibidem: 4. 9 Ibidem. 10 „Nova Apollonia”, An II, 6 martie 2014, Nr. 33, Ediţia on line: www.novaapollonia.ro, p.3 11 Ibidem.

Referinţe bibliografice

Binder, Rodica. „Presa tipărită, la răscruce”. [On-line], http://www.dw.de/presa-tipărită-larăscruce/a-16408330, Moraru, Victor (coord.). Realităţile politice şi realităţile mediatice. Chișinău: ICJP al AȘM, 2014, 208 p. „Nu vor mai exista ziare tipărite în 20 de ani” / Agenţia Naţională de Presă Agerpres. [