DISTRIBUIȚI

 

în Evenimentul Zilei, 23 ianuarie 2018

 

Stema României poate fi perfectă din punct de vedere heraldic, genealogic sau academic, nu mă îndoiesc de erudiţia sau de intenţia bună, dar este o catastrofă din punctul de vedere al comunicării moderne. Un simbol vetust, de ev mediu, care arată că România este constituită din bucăţi. Şi că, la o adică, poate fi împărţită în aceste bucăţi.

În anul 1992, prin Legea nr. 102 din 21 septembrie au fost adoptate stema şi sigiliul actual al României, lege amendată în anul 2016.

Stema reproduce aproape în totalitate, vezi varianta mică din 1921 (cu excepţia culorilor şi a stemei dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen). Legea spune: „Stema României simbolizează statul român naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil… ”.

În Constituţia României se spune, Tilul I,  capitolul I, alianiatul (1) se arată:   Romania este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

Şi, ce vedem pe stema României? Simbolurile heraldice ale mai multor state, care s-au unit în decursul timpului, fiind locuite de acelaşi popor, de români.  Am arătat stema României multor străini, persoane cu cel puţin studii medii, în multele mele călătorii şi i-am întrebat ce fel de stat este cel cu această stemă, unitar sau federal. Federal, mi-au răspuns toţi, fără excepţie. Sau, este un imperiu. I-am mai întrebat, a doua întrebare, ce fel de stat este monarhie, sau republică? S-au uitat ciudat la mine: este evident că este o monarhie, poate un imperiu a fost răspunsul lor. Cam o mie cinci sute de oameni, în ultimii 25 de ani au avut această reacţie, din vreo 40 de ţări.

Stema României poate fi perfectă din punct de vedere heraldic, istoric, sau academic, nu mă îndoiesc de erudiţia sau de intenţia bună, dar este o catastrofă din punctul de vedere al comunicării moderne. Un simbol vetust, de ev mediu, care arată că România este constituită din bucăţi. Şi că, la o adică, poate fi împărţită în aceste bucăţi.

HOROSCOP  Iată cum este prezentată, pe scurt, in documentele oficiale de după 2016 Stema României: Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan. Pe cap poartă coroana de fier a Independenţei României.

Pe pieptul acvilei se găseşte scutul mic sfertuit cu insiţiune:

  1. a) în primul cartier este stema Ţării Româneşti: pe albastru, o acvilă de aur cu ciocul şi ghearele roşii, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, însoţită de un soare de aur la dreapta şi de o lună nouă de aur la stânga;
  2. b) în cartierul doi este stema Moldovei: pe roşu, un cap de bour negru, însoţit de o stea de aur între coarne, cu cinci raze, de o roză cu cinci foi la dreapta şi de o lună conturnată la stânga, ambele de argint;
  3. c) în cartierul trei este stema Banatului şi Olteniei: pe roşu, peste valuri naturale, un pod de aur cu două deschideri boltite, din care iese un leu de aur ţinând un paloş în laba dreaptă din faţă; (niciodată cele două regiuni geopolitice nu au constitui un tot unitar, ba din contra n.a.)
  4. d) în cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramureşul şi Crişana: un scut tăiat de un brâu roşu îngust; în partea superioară, pe albastru, o acvilă neagră cu ciocul de aur, ieşind din brâul despărţitor, însoţită de un soare de aur la dreapta, de o lună de argint conturată la stânga; în partea inferioară, pe aur, şapte turnuri roşii, crenelate, dispuse pe doua rânduri, patru şi trei;
  5. e) în insiţiune sunt reprezentate ţinuturile Mării Negre, (Dobrogea de Nord n.a.) pe albastru, doi delfini de aur afrontaţi, cu cozile ridicate.

Această stemă este opera unui nobil maghiar, József Sebestyén de Keöpeczi (1878-1964) care a fost un eminent specialist în heraldică, artist heraldist şi un bun cunoscător al monumentelor transilvănene. Poate, cel mai bun din Europa, la timpul respectiv. El provenea dintr-o familie secuiască reformată, Joannes şi, prin el, tatăl său, Petrus Sebestyén de Keöpecz – fiind înobilaţi de principele Transilvaniei, Gabriel Báthory în 1682. József Sebestyén s-a născut la 12 noiembrie 1878 la Sic, în Covasna de astăzi. Vorbea cinci limbi europene şi cunoştea latina medievală. De o erudţie puţin obişnuită şi de o politeţe perfectă. Realizează în anul 1908 desenele pentru Stema de stat a Regatului Ungariei.

El a fost propus, după război, regelui Ferdinand de către Alexandru Tzigara Samurcaş. Sebestyén a fost invitat la Bucureşti, unde a discutat cu regele, apoi a realizat stema ţării în trei variante, mare, mijlocie şi mică. Stema a fost adoptată în 23 iulie 1921. Desenul heraldic al stemei, în trei variante, a apărut în Monitorul Oficial nr. 92, din 24 iulie 1921, iar desenul stemei mari, cu semnătura autografă a autorului – J. Sebestyén de Keöpecz – a fost publicat în cotidianul „Universul” din aceeaşi zi şi în revista „Ilustraţia”.

József Sebestyén a luat stema Transilvaniei de pe stema Ungariei şi a pus-o pe stema României, dar a avut grijă să lase un câmp verde în locul stemei Transilvaniei, câmp în aşteptare, în heraldică. Aşa este şi astăzi vezi https://ro.wikipedia.org/wiki/Ungaria#/media/File:Coat_of_arms_of_Hungary.svg  se aşteaptă ca Transilvania să revină Ungariei.

József Sebestyén de Keöpeczi a fost un mare patriot maghiar. În anul 1941, în toamnă, nota: ”După cum merge războiul, o să se termină repede. România o să se întindă, cu siguranţă, până la Don, o să înglobeze Crimeea şi probabil că nu o să fie o problemă să retrocedeze Transilvania şi ţinuturile anexe (Banatul, Maramureşul şi Crişana) către Ungaria. Această revenire a Transilvaniei la patria-mamă trebuie făcută în pace şi în dreptate fără să se atingă de un fir de pe capul românilor. Am fost buni vecini o mie de ani!”  De asemenea, a protestat în scris, însă diplomatic, împotriva măcelurilor ungurilor contra ţăranilor români.

Această poziţie l-a salvat de multe neplăceri când comuniştii au pus mâna pe putere în România şi în Ungaria. L-au lăsat în pace să se ocupe de heraldică şi de bisericile reformate din Transilvania. József Sebestyén de Keöpeczi s-a săvârşit din această viaţă la vârsta de 86 de ani, la 27 decembrie 1964. Se odihneşte în cimitirul Házsongárd din Cluj. În concordanţă cu menirea sa de heraldist, monumentul funerar este decorat cu stema nobiliară, de neam, a familiei Sebestyén, în basorelief.

Dar să nu pierdem din vedere faptul că el a făcut Stema României ca să aibă de unde să fie luată Transilvania, în ideea că România poate fi împărţită, că este făcută din bucăţi.

Ce s-ar fi întâmplat dacă puterile Axei ar fi câştigat războiul? România, poate, s-ar fi întins mult către Est şi Transilvania… Bună întrebare!

Iredentismul maghiar se bazează şi pe stema României. Stema este ca o capă roşie fluturată în faţa unui taur furios. Iată, Transilvania este aici la mine, sîc, nu mai este la tine, tu ai doar un câmp verde, ce ar fi dacă ai cultiva acolo cartofi, sau ridichi! Păi cum să nu ceri crearea unei bucăţi secuieşti, unde sunt atâtea bucăţi, mai merge una!

Dreptul celui mai tare, celui cu mai mult noroc, celui sprijiit de cei mai tari… cam asta este toată filosofia şi toată istoria. Roata istoriei se învârteşte şi morile zeilor macină rar, dar extrem de fin.

 

24 martie 1999. O zi de miercuri. Bucureşti. Ateneul român. Prima Gală a Premiilor de Excelenţă ale Romaniei. Preşedintele ţării, primul ministru, o bună parte din guvern, oameni bogaţi, oameni puternici, oameni bogaţi şi puternici, ofiţeri superiori, creatori, artişti, ingineri, arhitecţi, sportivi – ce avea mai bun România în momentul respectiv. Sala Ateneului era plină, plină. Pe la mijlocul evenimentului se produce o mişcare în sală. Întâi s-a fofilat preşedintele ţării, domnul Emil Constantinescu, apoi primul ministru, miniştrii, ofiteri superiori. Doi bărbaţi, care se cunoşteau, se întâlnesc în hall. Ce se întâmplă?  Nu ţi-a sunat mobilul? Nu, îl am închis. Deschide-l, americanii au început să-i bombardeze pe sârbi, e război, e lată rău.

 

22 martie 1999. Două zile mai devreme, o zi de luni. Washington, DC, SUA. Casa Albă, biroul oval. De ce este oval? Ca să nu vorbească lumea pe la colţuri! Preşedintele Clinton în faţa ministrului apărării, a departamentului de stat şi a încă trei persoane. Să înceapă imediat loviturile aeriene de descurajare în România! – spune preşedintele SUA. Tăcere în grupul miniştrilor. Unul dintre ei, îndrăzneşte: În România, domnule preşedinte? Cred că nu este România, spune Bill, am un lapsus, tot o ţară din Balcani cu o stema ca un pampon de cheerleaders, făcută din bucăţi! În Iugoslavia, completează şeful state department, acolo este război civil. Tot o ţară din bucăţi, îşi motivează Bill Clinton confuzia.

 

Poate fi un banc, hai să zicem că este teoria conspiraţiei, dar jamaicanul care mi-a povestit era foarte amuzat. Şi când el este amuzat înseamnă că ascultă muzică reggae. Hai sa zicem ca este un banc…

 

Ce-i de făcut? Să luăm exemplu de la ţările făcute din bucăţi dar care nu se laudă cu asta, sunt un tot unitar, un stat modern şi stema lor arată acest lucru, un singur simbol, nu bucăţi, blazoane istorice anacronice ale unor ţări care nu mai există! Iată Federaţia Rusă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Rusia#/media/File:Coat_of_Arms_of_the_Russian_Federation. Republica Federală Germania:  https://ro.wikipedia.org/wiki/Germania#/media/File:Coat_of_arms_of_Germany.svg .  Statele Unite ale Americii, ei, cred ca stiti foarte bine acvila americana si mandra deviza E PLURIBUS UNUM!

Câştigătoare pentru mine este stema Poloniei:  https://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia#/media/File:Coat_of_arms_of_Poland-official.png. Un singur simbol, care arată o ţară unitară şi indivizibilă. Nu mă deranjează deloc coroana regală de pe fruntea vulturului. Are şi ea semnificaţia ei.

 

Şi mai pilduitor este tridentul Ucrainei: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ucraina#/media/File:Lesser_Coat_of_Arms_of_Ukraine.svg  Ucraina este un stat tânăr, făcut din bucăţi, din şase părţi distincte, în care trăieşte o populaţie aparţinânt a nouă naţiuni şi de trei religii diferite. Dar nu se laudă cu asta, nu şi-a făcut o sorcovă de stemă cu blazoanele ţărilor pe care le-a înglobat! Nu, ei sunt deştepţi, chiar sunt, se recomandă ca un stat unitar, stema Ucrainei este un singur simbol, un trident. Un singur simbol, o singură voinţă, o singură naţiune – asta înseamnă stat naţional, unitar şi indivizibil.

La polul opus se situează stema Austro-Ungariei. Iată: https://ro.wikipedia.org/wiki/Austro-Ungaria#/media/File:Austria-Hungaria_transparency.png  Un imperiu, pe care istoria şi cei mai puternici l-au împărţit în părţile componente, aflate pe stemă.

 

Ce-i de făcut? Mai întreb odată. Şi răspund tot eu. Stema României, cea actuală, nu reprezintă din punctul de vedere al comunicării moderne un stat unitar şi indivizibil, ci poate fi interpretată o ofertă de împărţit. Cred că Stema României, în varianta actuală, este opera unor oameni foarte culţi, foarte erudiţi, heraldişti nec plus ultra – am discutat, demult, cu Paul Cernovodeanu despre asta, Dumnezeu să-l odihnească, între două călătorii ale mele. Dar Stema României este doar o întoarcere în trecut, în anul 1921, cu anunţate preferinţe promonarhice. România anului 2018, o republică socială naţională, unitară şi indivizibilă se recomandă prin stema sa, adoptată de două ori de Parlament şi ratificată de Preşedinte, ca o monarhie formată din mai multe state, gen Regatul Marii Britanii, a Scoţiei şi a Irlandei de Nord.  

Este cazul ca şi România să devină un stat al secolului XXI. Dar, este mai mult decât atât. Sunt taine mari, heraldiştii şi genealogiştii, unii dintre ei, le cunosc, de cum influenţează drapelul de stat, stema şi sigiliul unei ţări spiritul poporului. Sunt simboluri sacre, de putere mare. Iată, stema Rusiei. Vulturul bicefal, dar pe scut, Sf.Gheorghe omorând balaurul. Sf. Gheorghe protejează Mama Rusie! – aşa interpretează mujicul pravoslavnic făcându-şi cruci până la pământ.

Nu sunt iconoclast! Iată şi propunerea mea pentru noua stemă a României, care să arate caracterul unitar şi indivizibil al statului român. Vechiul vultur al românilor, de culoare aurie, pe un fond-scut roşu, galben şi albastru şi având, în centru, un scut cu crucea Sf. Andrei, protectorul României. Acvila romană republicană, SPQR. Simplu, fără o mie de simboluri, tenanţi şi alte amănunte heraldice, buzdugane şi săbiuţe, care nu spun nimic, nimănui, cu atât mai mult omului de rând. Un grec îmi spunea: ce i-aţi făcut vulturului vostru, i-aţi ocupat ambele gheare şi i-aţi umplut şi pliscul! Nu mai este liber nici să vorbească…

Există un simbol vechi, capul de lup al geto-dacilor, care, iată, va reprezenta Preşedenţia României la UE. Este foarte bine că este aşa, popoarele vechi europene au un simbol popular, antic, vezi cocoşul galic al Franţei, sau leul britanic.

Luaţi model după stema Poloniei, ei au fost împărţiţi de trei ori, parcă, şi ştiu să se recomande acum, cu un singur simbol, ca o ţară care nu poate fi împărţită!

Stema şi drapelul României nu au simboluri sacre de protecţie. S-a făcut o încercare, o cruciuliţă aurie în pliscul vulturului. Tot o revenire în istorie, de la Ţara Românească, Valahia, mai exact. Dar este un simbol decăzut, crucea lui Iisus nu era de aur. Ştiu ceea ce simbolizează cruciuliţa de aur, dar nu îmi place, nu este în spiritul unui popor creştin. Uitaţi-vă la flamura glorioasă a Marii Britanii. Cele două cruci de pe drapel spun: Iisus şi Sf. Andrei protejează pe britanici! Crucile de pe steagurile Greciei, Suediei, Norvegiei etc spun acelaşi lucru: Domnul ne protejează! Drapelul Israelului poartă un simbol de mare putere: Steaua lui David. De când drapelul flutură, providenţa a salvat miraculos statul Israel de mai multe ori.

Sunt simboluri care funcţionează prin psihicul poporului. Cred că faptul că suntem aşa de dezbinaţi şi de disperaţi provine şi din faptul că în subconştient s-a fixat că suntem diferiţi, după cum arată şi stema.

Repet, din punct de vedere istoric şi heraldistic, stema este cea care este. Dar, repet, din nou, din punct de vedere al comunicării moderne face un mare deserviciu României şi poporului român. Nimeni nu are un heraldist alături care să-l lămurească semnificaţia fiecărui element din foarte bogata simbolistică a stemei României. Apoi nimeni nu are timp pentru lucruri complicate, medievale. Cred că nici cei care ordonă bombardamentele nu au alături un heraldist, un genealogist sau un specialist în sigilii. Ei ştiu doar că este o stemă făcută din bucăţi, ceea ce reprezintă un stat făcut din bucăţi.

Cred că este momentul ca România să-şi asume istoria, cu bunele şi cu relele ei, dar să nu mai trăiască în trecut, să devină ceea ce este, de fapt, o republică socială, naţională, unitară şi indivizibilă. Aşa cum scrie în Constituţie. Un stat al secolului XXI.

 

 

Formidabilă lovitură de conştiinţă! Foarte bine că vine cu mare forţă în amorţeala de astăzi. Dar el se gândeşte la o realizare văzută … „din sud”, ca şi cum totul ar depinde numai şi numai de noi, românii. Nu se gândeşte la ce uriaşă împotrivire va veni de la „ai noştri”. Punem vulturul, crucea lui Sf. Andrei şi acvila pe tricolor şi gata. Ideea e bună ca privire unitară, şi nu pe provincii, dar să vedem ce simboluri punem. Autorul mi-e simpatic că nu-i monarhist.

Vă mulţumesc.

VL