DISTRIBUIȚI

Raportul MCV (Mecanismul de Verificare şi Cooperare în Justiţie) pentru România este extrem de critic la adresa Guvernului şi Parlamentului. Principalul capăt de acuzare: atacurile la justiție. Ca urmare, Comisia Europeană ne cere să suspendăm „imediat” punerea în aplicare a legilor justiției. „Suspendați imediat toate numirile şi demiterile în derulare ale procurorilor de vârf”, ne mai cere Bruxelles-ul.
Asociația VeDem Just – Voci pentru Democrație şi Justiție susține că ultimul raport MCV este cel mai dur dintre cele pe care le-a primit România în istoria recentă, după unul similar în 2012. „El subliniază regresul României în privința îndeplinirii condiționalităților sub care am fost primiți în 2007 în Uniunea Europeană. Pentru prima dată de atunci Bulgaria trece în fața României“, subliniază asociația.

În același timp, conducerea Parchetului General a anunțat că a luat act de recomandările Comisiei Europene, din raportul MCV, menționând că punctul de vedere al comisiei este similar cu cel al instituției conduse de Augustin Lazăr.

„Având în vedere îngrijorările reținute de Comisia Europeană în legătură cu regresul înregistrat de România în ceea ce privește sistemul judiciar, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, domnul Augustin Lazăr, reafirmă disponibilitatea Ministerului Public de a contribui, în limita atribuțiilor specifice, la îndeplinirea recomandărilor prevăzute în Raportul MCV”, transmite Parchetul General, într-un comunicat de presă.

Ce spune raportul
Executivul comunitar arată că România a îndeplinit doar două din cele 12 recomandări emise de Comisia Europeană în raportul MCV din ianuarie 2017 (cele referitoare la Sistemul Prevent al Agenției Naționale de Integritate şi Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate) şi adăugă alte recomandări extrem de dure.

„Raportul Comisiei din ianuarie 2017 a făcut un bilanț al progresului general înregistrat în ultimii zece ani şi a identificat 12 recomandări specifice, care ar ajuta România să avanseze spre îndeplinirea tuturor criteriilor de referință ale MCV. O primă evaluare din luna noiembrie a anului trecut a arătat că, deși s-au înregistrat progrese în ceea ce privește o serie de recomandări, ritmul general al reformei în cursul anului 2017 a fost blocat, iar provocările legate de independența judiciară au reprezentat o sursă perseverentă de îngrijorare”, a arătat prim-vicepreședintele Frans Timmermans.

Printre noile recomandări ale Comisiei Europene se numără oprirea imediată a implementării legilor Justiției realizate de Comisia Iordache, precum şi a ordonanțelor de urgență emise de Guvernul Dăncilă, stoparea implementării Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, asumarea de către Parlament şi Guvern a recomandărilor Comisiei de la Veneția şi GRECO.

„Intrarea în vigoare a legilor justiției modificate, presiunea exercitată asupra independenței judiciare în general şi asupra Direcției Naționale Anticorupție în special şi a altor măsuri care subminează lupta împotriva corupției au inversat sau au pus în discuție ireversibilitatea progresului, în special în Puncte de referință Unu şi Trei (…) Pentru remedierea situației sunt recomandate următoarele măsuri:

Legile justiției
Suspendați imediat punerea în aplicare a legilor justiției şi a ordonanțelor de urgență ulterioare.
Revizuirea legilor justiției, ținând pe deplin seama de recomandările din cadrul MCV, Comisia de la Veneția şi GRECO.
Numiri / concedieri în cadrul sistemului judiciar
Suspendați imediat toate numirile şi demiterile în derulare ale procurorilor de vârf.
Relansarea procesului de numire a unui procuror șef al DNA cu experiență dovedită în urmărirea penală a infracțiunilor de corupție şi cu un mandat clar de a continua desfășurarea anchetei profesionale şi neparticipante a corupției.
Consiliul Superior al Magistraturii să numească imediat o echipă interimară pentru conducerea Inspecției Judiciare şi în termen de trei luni să numească, prin concurs, o nouă echipă de conducere în Inspecție.
Respectarea opiniilor negative ale Consiliului Superior cu privire la numiri sau concedieri ale procurorilor în funcții de conducere, până când un nou cadru legislativ nu este în vigoare în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.
Coduri penale
înghețarea procesului de implementare a modificărilor la Codul penal şi Codul de procedură penală.
Revizuirea Codului penal şi a Codului de procedură penală, ținând pe deplin seama de necesitatea compatibilității cu legislația UE şi cu obligațiile internaționale privind dispozițiile privind corupția, recomandările din cadrul MCV şi avizul Comisiei de la Veneția.
Comisia va continua să urmărească îndeaproape şi va evalua situația înainte de sfârșitul mandatului acestei comisii. Punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esențială pentru a pune din nou la cale procesul de reformă şi pentru a relua calea către încheierea MCV, astfel cum este prevăzut în raportul din ianuarie 2017”, arată raportul Comisiei Europene.

MCV. 1 ianuarie 2017
Reamintim că pe 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit Mecanismul de cooperare şi verificare pentru a evalua progresele înregistrate de angajamentele asumate de România în domeniile reformei judiciare şi luptei împotriva corupției.

Începând cu anul 2007, Comisia a prezentat periodic progresele înregistrate în aceste domenii în rapoarte scrise adresate Parlamentului European şi Consiliului. Rapoartele au beneficiat de contacte cu statele membre, societatea civilă, organizații internaționale, experți independenți şi o varietate de alte surse.

Anul 2017 a făcut un bilanț de 10 ani de la MCV, cu o prezentare generală a realizărilor şi a provocărilor rămase, şi a stabilit pașii esențiali necesari pentru atingerea obiectivelor MCV. Comisia a formulat 12 recomandări care, dacă s-ar îndeplini, ar putea fi considerate ca fiind suficiente pentru a închide MCV, cu excepția cazului în care alte evoluții ar schimba în mod clar progresul înregistrat. Raportul din ianuarie a subliniat, de asemenea, că viteza procesului va depinde de cât de repede va fi capabil să îndeplinească recomandările într-un mod ireversibil.

Care sunt cele 12 recomandări date la începutul anului trecut
Recomandarea 1: Punerea în practică a unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare şi transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.

Recomandarea 2: Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții şi se precizează clar că parlamentarii şi procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniștri.

Recomandarea 3: Faza actuală a reformei Codului penal şi a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casație şi Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedură Civilă poate fi respectat.

Recomandarea 4: În vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței şi a predictibilității procesului legislativ, precum şi pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul şi Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală şi să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante şi cu părțile interesate în cadrul procesului decizional şi în activitatea legislativă legate de Codul penal şi de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum şi de Codul civil şi Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.

Recomandarea 5: Guvernul ar trebui să pună în practică un plan de acțiune corespunzător pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești şi a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice Consiliul Superior al Magistraturii şi Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune.

Recomandarea 6: Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Justiție şi Casație şi procurorul-general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat şi să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv şi întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.

Citește și: Livică Dragnea, valiza și raportul MCV. Și să ne mai mirăm de ce este la modă hitul „Suprimat sunt, Doamne, suprimat”…
Recomandarea 7: Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței şi a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor şi procurorilor la toate nivelurile, precum şi cu societatea civilă şi cu organizațiile profesionale, şi să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor şi ale parchetelor.

Recomandarea 8: Asigurarea intrării în funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate şi Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practica de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice şi rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilor ex post, precum şi rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, şi să organizeze dezbateri publice la care să răspundă Guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar şi societatea civilă.

Recomandarea 9: Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive şi irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese şi averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.

Recomandarea 10: Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția şi al GRECO21. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității şi ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii şi societatea civilă să poată reacționa.

Recomandarea 11: Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare şi sancțiunile şi informații referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).

Recomandarea 12: Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operațională pe deplin şi efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea şi la gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.