Reportaj: O zi rușinoasă și neagră pentru istoria României de VALERIU IOAN

Reportaj: O zi rușinoasă și neagră pentru istoria României de VALERIU IOAN

5
0
SHARE

Luni 9 octombrie 2017 la Școala Gimnazială ”Vasile Lucaciu” din Carei a avut loc Comemorarea împlinirii a 76 de ani de la deportarea în Transnistria și Holocaustul evreilor din România. Evenimentul a fost onorat de prezența domnului Décsei Nicolae, Președinte al Comunității Evreilor(M) din Satu Mare care a făcut o prezentare istorică a acelor evenimente, manifestarea fiind organizată de doamna profesoară de istorie Nicoleta Ioan, evenimentul cooptând atenția elevilor clasei a VII – a A.
Scurt istoric al Holocaustului
Pentru victimele și urmașii Holocaustului din România, ziua de 9 octombrie, reprezintă ziua din anul 1941 în care Mareșalul Ion Antonescu începea deportările evreilor din România în Transnistria, 2004 fiind anul în care Guvernul României prin Comisia condusă de Elie Wiesel, decedat în anul 2016, stabilea ziua de 9 octombrie ca Ziua de comemorare a victimelor Holocaustului din România. Anul acesta se împlinesc 76 de ani de la începerea deportărilor, dar și de la Progromul din București și Iași, într-un cuvânt 76 de ani de la cel mai negru an din istoria evreimii din România.
Guvernul Antonescu și Holocaustul
Momentul comemorării victimelor Holocaustului, este un moment de reflecție a tuturor românilor asupra episoadelor întunecat din istoria națională. Inițiatorii au conceput Holocaustul în așa fel încât să nu aibă nici martori, nici istorie; dar după cum se știe, cursul Celui de-al Doilea Război Mondial, i-a dat o altă întorsătură, urmările acțiunilor de exterminare nefinalizându-se așa cum și-ar fi dorit Hitler și acoliții lui; rămânând în urmă martori ai genocidului. Holocaustul nu-i privește numai pe evrei, fiind parte din istoria României așa cum este parte din istoria Europei și-a lumii. În vederea purificării etnice a României, Guvernul Antonescu a hotărât ca Provincia Transnistria (care nu este aceeași provincie desprinsă din Republica Moldova), să fie locul de deportare al evreilor din România. Acest program a fost deliberat și minuțios pus la punct, încât întreaga regiune a Transnistriei s-a transformat într-un imens lagăr destinat exterminării a zeci de mii de evrei.
Condiții ”de cazare” exterminatorii
Autoritățile nu au asigurat pentru deportați nici cele mai elementare condiții necesare pentru supraviețuire, majoritatea ”celor cazați” suferind de foame, frig, de boli, fiind înghesuiți alături de evrei localnici în locuințe ce nu-i puteau adăposti pe toți deportații. Într-o încăpere locuiau 8-10 persoane, în timp ce se mai locuia în sinagogi, magazii, barăci, cocine de porci … sau în locuri improvizate. Evreii de-abia au putut supraviețui, motiv pentru care și-au vândut chiar și hainele de pe ei ucrainenilor, hrănindu-se cu coji de cartofi, resturi menajere sau cu ce-au putut. Iarna anilor 1941-1942 fiind deosebit de grea cu temperaturi scăzute, condițiile au devenit inumane, foametea și bolile făcând mii și mii de victime, în primul rând între copii și bătrâni, morții fiind aruncați în gropi comune, fără ca urmașii să le recunoască vreodată mormântul. Din cauza mizeriei din ghetouri, s-a declanșat o epidemie de tifos exantematic care a făcut numeroase victime, în acțiunea de combatere a epidemiei murind la datorie și medici evrei. Multe familii au dispărut în întregime și majoritatea au plătit un greu tribut de sânge.
Și pentru ca istoria să nu se mai repete
”Avem datoria să facem cunoscute aceste evenimente; avem datoria ca tineretul din România și tineretul care ne va urma să știe aceste lucruri care au fost trecute sub tăcere, în regimul comunist. Tăcerea nu absolvă! Iertarea este o treabă, pe când tăcerea este mai grea decât vina. Eu personal consider că … și noi evreii care mai trăim aici, pe aceste meleaguri, trebuie să iertăm și să nu uităm … dar trebuie să facem totul ca să amintim și celorlalți prin ce-am trecut noi, pentru că, foarte curios … iertarea noastră nu absolvă neapărat persoana iertată, dar pe noi ne absolvă pe noi de a trăi sub aceste fapte produse împotriva noastră …” a concluzionat domnul Décsei.
Valeriu Ioan

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY