DISTRIBUIȚI

România a cerut activarea Articolului 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care permite derogări de la aplicarea acestui act internațional, în condițiile stării de urgență decretate ca urmare a pandemiei de coronavirus.
Urmează măsuri foarte dure, devreme ce România a decis să pună între paranteze Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Punând cap la cap Decretul prezidențial privind starea de urgență, Ordonanța Militară nr.1 și documentul de lucru al Grupului de comunicare strategică în care se prevede între altele limitarea deplasărilor, judecătorul Cristi Dănileț ajunge la concluzia că România se pregătește pentru un scenariu dramatic, iar statul se pune la adăpost pentru a nu putea fi tras la răspundere pentru eventualele abuzuri.
Ultima decizie a României, care alimentează ipoteza judecătorului Dănileț, se referă la activarea Articolului 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care permite derogări de la aplicarea acestui act internațional, în condițiile stării de urgență decretate, ca urmare a pandemiei de coronavirus. Acest lucru ar însema suspendarea drepturilor prevăzute în Convenție.
Articolul 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prevede că ”în caz de război sau de alt pericol public care ameninţă existenţa unei naţiuni”, un stat membru ”poate lua măsuri derogatorii de la obligaţiile prevăzute în Convenţie, în măsura strictă în care situaţia o impune şi cu condiţia ca aceste măsuri să nu contravină altor obligaţii care decurg din dreptul internaţional”.
România a cerut activarea acestui articol printr-o nota verbală, fără să facă vreo referire la drepturile pe care vrea să le suspende, ceea ce înseamnă că pot fi suspendate toate mai puțin dreptul la viaţă şi cele care interzic tortura şi sclavia.
Nota verbală de suspendare trimisă de către România. (Click pe imagine pentru mărire!)
Avocata pentru drepturile omului, Diana Hătmanu socotește că măsura este „excesivă și disproporționată” fiindcă România nu se află în război. „N-ar fi exclus” ca din acest motiv, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului să respingă derogarea cerută de București. Avocata nu știe dacă e „simplă incompetență” sau dacă nu cumva ar fi „un mesaj foarte grav”: „Ungaria cu tot iliberalismul ei, deși se află în stare de urgență, nu s-a grăbit să deroge Convenția, nici Italia, Franța, Germania etc. Poate că o vor face și aceste țări, dar la momentul potrivit și cu toate explicațiile necesare”.
Judecătorul Dănileț se plânge și el de lipsa de transparență a autorităților, care iau decizii bruște, fără ca măcar să se consulte cu juriștii și fără să explice oamenilor hotărârile pe care le iau. De pildă, în cazul suspendării drepturilor omului apar, din punctul lui de vedere, următoarele îngrijorări:„ar putea fi organizate procese sumare, neechitabile și fără să avem judecătorii de drept”. În plus, mai spune judecătorul, formulând o altă ipoteză, ar putea fi aduși „judecători militari făcuți peste noapte”, care să rezolve probleme la ordin, eventual „fără să se asigure dreptul la apărare al părților”.
„Intervenția armată pe stradă, în diferite scopuri, ar putea fi un alt motiv al derogării României de la articolul 15 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului”, mai adaugă Cristi Dănileț, revoltat că liderii români care au luat aceste decizii nu le-au explicat deloc, lăsându-i pe juriști, dar nu numai, să facă speculații. „Nu vrem să stârnim îngrijorări nejustificate”, declară judecătorul Dănileț, dar „retragerea din tratatul CEDO, care era garanția cea mai puternică pentru respectarea drepturilor noastre, ne îngrijorează”
Nici Ordonanța militară nr. 1, dată la începutul săptămânii, nu pare în regulă și nu a fost argumentată de autorități: „cum e posibilă o ordonanță militară dată de un ministru civil? Eu ca judecător – mărturisește Cristi Dănileț – nu știu ce înseamnă acest lucru, pentru că nicăieri în legislația românească nu se definește ordonanța militară: ce forță are? Sunt exceptate astfel de ordonanțe de la controlul Curții Constituționale? Pot fi atacate în contencios administrativ?”
Ar putea urma Ordonanța Militară nr. 2 prin care oamenii nu vor mai avea voie să iasă din casă și nimeni nu va putea contesta niciunde un astfel de act, subliniază Dănileț, mirându-se că Ordonanțele de Urgență trec prin parlament, dar Ordonanțele Militare, date de un ministru, nu pot fi cenzurate de nicio instanță. Constituția menționează (Art.126, Al. 6) că „actele comandamentelor militare” nu pot fi supuse controlului judecătoresc. Încă nu e clar dacă ordonanța militară este un act al unui comandament militar sau nu.
„În România nu mai avem practic nicio plasă de siguranță pentru salvarea democrației”, consideră avocata Diana Hatmanu spunând că oamenii nu se vor mai putea lupta cu abuzurile, pentru că „instanțele aproape că nu mai funcționează, iar Convenția Europeană pentru Drepturile Omului a fost suspendată”.
Spre deosebire de Letonia, care a cerut la rândul ei aplicarea Articolului 15 din Convenție, România nu a precizat care sunt drepturile pe care ar vrea să le suspende, de unde s-ar înțelege, potrivit juriștilor, că liderii politici aflați la putere vor să renunțe la toate drepturile enunțate în document, cu excepția celor care nu pot fi suspendate, cum ar fi dreptul la viaţă şi cele care interzic tortura şi sclavia.
În ultimii 30 de ani doar președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a mai cerut o astfel de suspendare, pentru a scăpa de inamicii politici și de conducerea armatei, după încercarea de lovitură de stat din 2016.
Coronavirus: standarde armonizate privind dispozitivele medicale pentru a răspunde nevoilor urgente
Comisia a adoptat decizii privind o serie de standarde armonizate care vor permite producătorilor să introducă pe piață dispozitive cu un nivel ridicat de performanță pentru a proteja pacienții, profesioniștii din domeniul sănătății și cetățenii în general.
Standardele vor facilita o procedură de evaluare a conformității mai rapidă și mai puțin costisitoare. Standardele armonizate revizuite joacă un rol esențial în actuala pandemie de coronavirus, deoarece se referă la anumite dispozitive critice*, cum ar fi:
• măști medicale pentru față
• câmpuri operatorii, halate și costume
• dispozitive de spălare – dezinfectare
• sterilizare
Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate, a declarat: „Nu trebuie să irosim nicio secundă în lupta împotriva coronavirusului. Prin măsurile pe care le adoptăm astăzi, vom accelera intrarea pe piața UE a echipamentelor și a dispozitivelor medicale esențiale și sigure, cum ar fi măștile, halatele și costumele. Acest echipament este fundamental pentru profesioniștii noștri din domeniul sănătății — femeile și bărbații curajoși din prima linie care muncesc fără încetare — pentru a salva vieți”.
Odată puse în aplicare, utilizarea acestor standarde va permite producătorilor de dispozitive medicale și altor operatori economici vizați să respecte cerințele în materie de sănătate și siguranță prevăzute de legislația UE, ținând seama de cele mai actualizate soluții tehnice. Aceste standarde, odată menționate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, acordă conformitatea dispozitivelor cu cerințele celor trei directive privind dispozitivele medicale.
Decizia de a adopta aceste standarde armonizate pentru dispozitive medicale reprezintă o măsură suplimentară adoptată de Comisie pentru a răspunde epidemiei de coronavirus. Tot la cererea urgentă a Comisiei, Comitetul European de Standardizare (CEN) și Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică (CENELEC), în colaborare cu toții membrii lor, au convenit să pună imediat la dispoziție o serie de standarde europene pentru anumite dispozitive medicale și echipamente individuale de protecțieCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••.
Context
Standardele europene sunt un pilon esențial al unei piețe interne complet funcționale. Standardele reduc costurile, promovează inovarea, asigură interoperabilitatea dispozitivelor și serviciilor și ajută companiile să aibă acces la piețe.
Pentru a veni în sprijinul legislației UE privind produsele, Comisia poate solicita elaborarea unor standarde armonizate la nivel european pentru a facilita respectarea de către producători a cerințelor relevante. Odată convenite și menționate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, aceste standarde armonizate devin parte a legislației UE și permit întreprinderilor să aibă acces facil și direct la piața internă pentru produsele lor, asigurând în același timp un nivel ridicat de siguranță pentru utilizatori și consumatori.
Legislația europeană privind dispozitivele medicale se bazează și pe standarde armonizate. În mod concret, în conformitate cu cele trei directive actuale privind dispozitivele medicale, există aproximativ 300 de standarde armonizate care conferă prezumția de conformitate cu cerințele legale esențiale. Comisia și organizațiile europene de standardizare în cauză (CEN și CENELEC) colaborează în permanență pentru a actualiza și a îmbunătăți setul de standarde armonizate aflate la dispoziția operatorilor economici din UE. Ca parte a efortului nostru comun de a face față pandemiei de coronavirus, Comisia, CEN și CENELEC au convenit să ofere acces liber la anumite standarde la dispoziția întreprinderilor doritoare să se angajeze în producția de echipamente medicale de protecție importante, precum măștile pentru față și mănușile de unică folosință.