DISTRIBUIȚI

Votat pe 15 noiembrie 1999 de catre guvernul Lionel Jospin (PS-Partidul Socialist), PACS („Civil Partner-Ship Act”, in Regatul Unit al Marii Britaniei, din 2005), este un contract de uniune libera (partenariat contractual), intre doua persoane majore (cel putin in varsta de 18 ani), indiferent de sexul lor (hetero sau homo), in cadrul CCP (Codul Civil de Procedura) sau al Dreptului francez.
Textul acestei legi are ca scop extinderea jurisdictiei matrimoniale in Franta la cuplurile necasatorite (concubini) de heterosexuali, dar in special de homosexuali, avand in vedere faptul ca legislatia franceza nu permite la scara nationala (deocamdata!) mariajul homosexual (in cadrul unei ceremonii religioase intr-o Biserica oficiala), deja legalizat in cinci state europene si sase nord americane : Canada (din 2004), SUA (Connecticut, Massachusetts din 2004), Vermont, Iowa si Maine (cu 21 voturi pentru si 13 contra, din 2009), precum si adoptiile de catre cupluri de homosexuali!
Statele europene, cele mai avansate din punct de vedere democratic, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, indiferent de rasa, religie si sex care reglementeaza « uniunea libera a homosexualilor » sunt : tarile de Jos : Belgia (mariaj din 2003) si Olanda (mariaj din 2001), tarile nordice : Danemarca (« Parteneriat inregistrat » din 1989, Islanda din 1996, Finlanda din 2001), Norvegia (idem Danemarca din 1993, mariaj din 2008) si Suedia (idem Danemarca din 1994, mariaj din 2009, cu 261 voturi pentru, 22 contra, 16 abtineri si 50 absente !) si una iberica, in sudul Europei, Spania (mariaj din 2005).
Mariajul homosexual (*) este reglementat si pe continentul african, in Africa de Sud (din 2005), iar in Oceania, in Noua Zeelanda (din 2005), unde cuplul homosexual beneficiaza de aceleasi drepturi ca si cel heterosexual, fara insa ca uniunea lor civila sa fie considerata un « mariaj », in adevaratul inteles al cuvantului, termen utilizat numai in cazul uniunii cuplurilor heterosexuale.

O situatie similara intalnim si in alte state europene : Germania (din 2001), Croatia (din 2003), Portugalia (din 2001), Marea Britanie (din 2005), Elvetia (din 2005), respectiv, in cele americane (California, Oregon)
Un sondaj efectuat intre 9-14 decembrie 2005, in marile tari ale Europei Occidentale (Germania, Franta, Marea Britanie), tari avansate din punct de vedere democratic si tehnologic a pus in evidenta faptul ca 53% dintre britanici, 49% dintre germani si 43% dintre francezi considera ca mariajul homosexual nu prezinta niciun pericol pentru societatea civila.
Numai un procent de 27% in medie (intre 25-29%) erau contra oficializarii unei uniuni homosexuale, iar in medie 24% (22-26%), nu au nicio opinie legat de acest subiect (nu se pot pronunta !).
Acelasi procentaj de 48% dintre ei (57% germani, 46% francezi si 30% britanici) sunt convinsi ca mariajul homo nu reprezinta niciun pericol, nici pentru mariajul heterosexual.
Insa, 30% dintre francezi si 21% dintre britanici considera contrariul !
Daca in Regatele Unite, relatiile homosexuale sunt aprobate numai de 17% din populatie (dezaprobate de 18%, 64% sunt fara opinii), in Germania 46% din populatie accepta aceste relatii (18% sunt contra, 34% fara opinii).

Francezii, din acest punct de vedere, se afla undeva « pe la mijloc », intre germani si britanici, cu 27% pentru, 23% contra si 43% fara opinii !
Cu toate acestea, in Franta, exista o propunere (**) inaintata Parlamentului in favoarea casatoriei intre persoane de acelasi sex, conform art.14 din CEDH (Conventia Europeana a Drepturilor Omului), precum si art.13 din TICE (Tratul de Constituire a Comunitatii Europene).
Spre deosebire de « concubinaj », care este o simpla uniune, in principiu, « pe termen limitat » si « fara obligatii », in care cuplul este privat de statut juridic, protectie sociala, etc., PACS-ul este o « institutie » minutios conceputa si reglementata avand ca scop fondarea unei familii.
Intre 1999-2005, peste 200.000 PACS-uri au fost semnate atat de catre cupluri homosexuale, cat si mai mult, de catre cupluri heterosexuale.

Printr-o lege votata pe 23 iunie 2006, regimul PACS de convieturie in cuplu a fost substantial imbunatatit (in special regimul de succesiune) si in ciuda faptului ca el inca prezinta lacune (in special in ceea ce priveste : prestatiile sociale, decesul partenerilor, cu precadere in cazul cuplurilor internationale sau ai celor care l-au contractat inainte de 1 ianuarie 2007 !), PACS-ul devine o legatura matrimoniala din ce in ce mai apropiate de cel de mariaj (cu « Livret de familie », delivrat inca din 1974 insa numai cuplurilor casatorite de heterosexuali, cu « Regimul fiscal familial » aplicat numai semnatarilor contractului de casatorie, recglementarea succesiunii in cazzul decesului unuia dintre parteneri, etc.).

Evolutia in timp a numarului de PACS-uri inregistrate in Franta (intre 1999-2013)
Anul Numarul Variatia Desfacerea Variatia
1999 6.211
2000 22.276
2001 19.632 – 11,87 %
2002 25.311 + 28,92 %
2003 31.585 + 24,78 %
2004 40.093 + 26,94 %
2005 60.473 + 50,83 %
2006 77.362 + 27,93 % 9.583
2007 102.012 + 31,86 % 13.474 + 40,60 %
2008 146.084 + 43,20 % 23.354 + 73,32 %
2009 175.000 +20% 26.230 +12,3%
2010 205.596 +17%
2011 144.098
2012 241.000
2013 231.000
Nota: in 2013 au fost inregistrate si 7.000 de casatorii intre persoane de acelasi sex!

In raportul sau demografic in 2006, INSEE (Institutul National de Statistica si Studii Economice) arata ca desi numarul de casatorii a cunoscut inca o usoara crestere in 2005, din 1995 el se afla la cel mai scazut nivel, iar numarul de PACS-uri este intr-o crestere permanenta, cu variatii foarte semnificative (intre 25-50% anual)
Dupa cum putem constata din tabelul de mai sus, o crestere de peste 50% in 2005 poate fi explicata datorita schimbarii regimului fiscal intre cei PACS-ati, facandu-l identic cu cel ai celor casatoriti !
Din cele 263.000 de PACS-uri contractate din 1999, 33.000 (fie 12,8%) au fost desfacute (anulate) la solicitarile unuia dintre contractuali.
Din cele 274.000 de casatorii celebrate in 2006, 139.147 s-au terminat cu divorturi, adica, in jur de 49,8%.
Conform art.3, din decretul publicat pe 21 decembrie 1999 modificand legea informatica si a libertatilor individuale, numarul PACS-urilor homo si hetero pana in 2004 nu au fost comunicate institutiilor de statistica, de studii si sondaje, intocmai pentru ca societatea civila sa aiba posibilitatea de a lupta cu eficacitate contra discriminarii.

Din contra, o lege datata din 6 august 2004 privind PACS-ul, introduce un articol (14-1), modificand dispozitia precedenta din 1999, solicitand tribunalelor civile de instanta sa stabileasca statistici privind :
– numarul de PACS-uri contractate si desfacute
– durata medie a unui contract PACS
– varsta medie ai celor care se PACS-eaza
– PACS-urile hetero si homo, respectiv, cele feminine si masculine.
Deci, intrarea in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2007, a legii din 23 iunie 2006, a permis autoritatilor judecatoresti elaborarea de statistici privind PACS-urile hetero si homosexuale.
Astfel, daca in 1999, 42,5% dintre PACS-uri erau semnate de catre cupluri de acelasi sex, in cursul anului 2000, numai 25,55% dintre ele erau uniuni de tip homo (feminine si masculine), in timp ce in 2006, numarul lor nu mai reprezenta decat 7,2% din totalul uniunilor de acest tip.
In 2007, numarul lor a crescut la 11,90% si in principiu, de atunci, PACS-urile homo reprezinta cca 12-12,5% anual din totalul pacsurilor contractate in cadrul societatii civile franceze !
In sfarsit, mai putem constata si faptul ca daca in 2007, numarul contractelor PACS desfacute era de 13.474, in 2008, numarul lor a ajuns la 23.354 (+ 73,32 %), din care 9.559 datorita casatoriei celor doi PACS-ati !
Intre 1990-1998, in urma unor interminabile dezbateri, mai multi parlamentari socialisti (in special « chevènementisti », dupa numele lui Jean-Pierre Chevènement, co-fondator al PS, Presedintele Partidului « Movement des Cyroyens », organizatie politica « de stanga ») solicita instaurarea unui nou contract civil in cazul uniunii libere care sa-i « favorizeze » pe semnatarii lui in raport cu concubinajul « clasic » si sa-i « protejeze » fata de posesorii contractelor de casatorie (mariaj)!
Prima propunere de instaurare a unui contract de partenariat civil in Franta, a fost depusa la Senat pe 25 iunie 1990, de catre Jean-Luc Mélenchon (fost membru PS, fost ministru al Invatamantului Prtofesional, fondator al PG-Partidul Stangii in 2009) , dupa Congresul de la Rennes (Ile et Vilaine, Bretania), conform motiunilor retinute de catre Biroul National al PS (Partidul Socialist).

Insa, pana pe 15 noiembrie 1999 cand, practic, intra in vigoare PACS-ul, pentru recunoasterea cuplurilor homosexuale, in octombrie 1991 este creat CUC (Contractul de Uniune Civila) de catre un grup de parlamentari adunati in jurul lui Jan-Paul Pouliquen, (Profesor de Stomatologie, Presedinte HES-Asociatia « Homosexualitate si Socialism » intre 1883-1986, ulterior « chevènementist », membru al Partidului « Mouvement des Citoyens »), Patrick Bloche (Deputat PS), Gérard Bach-Ignasse (Jurist, Deputat PS) si Jean-Yves Autexier (Deputat PS de Paris, Secretar Generlal al Partidului «Movement des Cytoyens », devenit ulterior « Mouvemenr Republican », fondat de J.P. Chevènement) precum si cativa deputati socialisti, Jean-Pierre Michel (Magistrat, fondator al Asociatiei « Republicanii de stanga », ulterior membru PS) si Jean-Michel Belorgey (Membru al Consiliului de Stat, fost Presedinte al Comitetului European pentru drepturile Sociale, creatorul RMI-Ajutorul Social francez, acordat fara limita de timp celor care au « epuizat » dreptul la alocatiile de somaj) care, fac o propunere de lege (n° 3066 du 25/11/1992) si care pot fi consideratii « parintii » PACS-ului !
Desi considerat cel mai complet proiect al uniunii libere inainte de PACS, textul de lege al CUC-ul, in ciuda faptului ca se bucura de o sustinere mediatica si civila iesita din comun (72% dintre francezi fiindu-i favorabili) nu va trece in Parlamentul francez.

Pe 23 decembrie 1992, doua articole din CUC vor fi reformulate si votate ulterior :
-transferul contractului de locatie in cazul decesului unuia dintre semnatarii sai
-asigurarea sociala a unuia dintre semnatari, aflat in intretinerea celuilalt, decedat
In 1995, odata cu alegerea lui Jacques Chirac in fruntea statului, grupul juridic al AIDES va propune CVS (Contract de Viata Sociala) care fuzioneaza cu CUC in septembrie, pentru a da nastere la CUS (Contractului de Uniune Sociala).
Delivrarea din ce in ce mai multe certificate de « viata comuna » cuplurilor homosexuale de catre primarii (53 in 1995, 246 in 1996) impune interventia Ministrului Justitiei, Jacques Toubon, care numeste un grup parlamentar de lucru condus de catre Profesorul de drept Jean Hauser sa « solutioneze » problema.
Acest grup, dupa o minutioasa analiza a CUS-ului, reformuland articolele sale in cele mai mici detalii, va da nastere la PIC (Pactului de Interes Comun), care va regulariza problemele materiale si financiare ale cuplului.
Pe 9 octombrie 1998, de aceasta data, deputatii partidelor de dreapta RPR (Ressemblement pour la République), UDF (Union pour la Démocratie Française) si DL (Démocratie Libérale), cu exceptia lui Alain Madelin (Presedinte DL din 2002) si ai apropiatilor sai, sunt toti mobilizati.

Contrar partidelor de stanga, in opozitie, considerand ca textul de lege al PIC-ului, conform constitutiei celei de-a V-a Republici franceze este necorespunzator si inacceptabil, se opun in bloc PIC-ului, deci si mai vult proiectului de lege care transforma PIC-ul in PACS !
Majoritatea parlamentara propune atunci un nou text de lege pe 3 noiembrie 1998.
Numai in doua zile, intre 4-5 noiembrie, opozitia a depus 1.200 de amendamente.
Christine Boutin (Presedinte Partidul Crestin-Democrat, parte a UMP-Union pour la Majorité Présidentielle, fost Ministru al Orasului si al Amenajarii Teritoriului) si Philippe de Villiers (Presedintele Partidului « Mouvement pour la France ») considerau pe atunci ca PACS-ul va contribui la « distrugerea societatii civile franceze » !
Christine Boutin isi va argumentata punctul ei de vedere, timp de cinci ore, in fata Adunarii Nationale!
Pentru altii ca Claude Goasguen (Universitar, Deputat de Paris din 1993, Ministrul Reformei Statului, al Descentralizarii si al Cetateniei in 1995, Secretar General UDF intre 1996-1998, Purtator de cuvant DL intre 1998-2002) era vorba « pur si simplu de a apara conceptia noastra despre societatea fondata pe parinti de sex opus ».
Din contra, Deputatul RPR Roselyne Bachelot-Narquin (Ministrul Sanatatii si al Sporturilor, fiica Deputatului gaulliste Jean Narquin care s-a remarcat in « Rezistenta » franceza) a sustinut cu convingere textul de lege.
Evident, sustinut de guvernul de stanga Jospin, PACS-ul este adoptat de Adunarea Nationala dupa un an de « proceduri » pe 13 octombrie 1999 si este promulgat prin legea n°99-944 pe 15 noiembrie 1999.
Fara posibilitatea adoptiilor si a procreerii medicale asistate.

Acest text de lege, lacunos si ambigu va fi reformat prin legea n°2006-728 din 23 iunie 2006 si mai tarziu prin legea n°2007-1223 din 21 august 2007, conform careia : « Doua persoane fizice majore rezidente pe teritoriul francez (Franta Metropolitana – Europa Continentala si DOM – Departamentele franceze Outre-Mer : La Guyane, Martinique, Guadeloupe, La Réunion) care doresc sa traiasca in cuplu, oficial, se pot PACS-a, indiferent de sexul lor ! »
Legea impune semnarea unui contract PACS, de catre cei doi care vor sa-si uneasca vietile lor, in fata unui notar public.
Costul serviciului este intre 400-500 de euro !
Simultan, declaratia lor trebuie inregistrata de catre grefierul Tribunalului de Instanta in raza caruia cei doi « soti » isi stabilesc domiciliul.
Inregistrarea acestui act este gratuita.
Fara inregistrarea lui, PACS-ul nu are nicio valoare juridica.
Pentru cetatenii francezi care locuiesc in strainatate, o declaritie suplimentara este necesara si in fata agentului diplomatic la Consulatul francez in tara in care ei locuiesc.
Contractarea unui PACS este posibil si in cazul in care unul dintre solicitanti este cetatean francez, iar celalalt are alta nationalitate.

Prezenta celor doi contractuali al PACS-ului este obligatorie atat in fata notarului public, cat si in fata grefierului la Tribunalul de Instanta de care apartin cu domiciliul lor fiscal (stabil, in Romania) viitorii « soti », respectiv, in fata agentului diplomatic de la Consulatul francez, in cazul in care, ei sunt rezidenti in strainatate.
Diferenta dintre cei doi soti care se casatoresc (contracteaza un mariaj) si cei care se PACS-eaza este frapanta : mariajul face obiectul unei ceremonii la Primaria localitatii, de catre Primar sau un reprezentant al acestuia, PACS-ul are loc in fata grefierului (cu documentele facute in prealabil la notarul public) si este inregistrat la Tribunalul de Instanta !
Merita sa mentionam si faptul ca PACS-ul poate fi contractat si la Primarie.
Si acest lucru depinde de Primar.
El are libertatea de a refuza casatoria (mariajul) dintre doi soti daca considera (pe baza unor informatii certe !) ca uniunea dintre cei doi nu respecta cu strictete Codul Civil (al Familiei).
Cu alte cuvinte, daca la baza lui este interesul material, legalizarea unei imigratii clandestine, etc
Din contra, el poate organiza si ceremonia PACS-ului in Primarie, daca considera ca cei in cauza merita acest lucru, rugandu-l pe grefier sa inregistreze documentul notarial ai celor doi in fata lui, ca si cum ar fi vorba de un mariaj (contract de casatorie).
Acest procedeu este des utilizat, in general, de catre primarii de « stanga » (PS-Partidul Socialist, PC-Partidul Comunist, « Mouvement des Cytoyens », etc.).

Din informatiile pe care le detinem, sistematic, PACS-ul are loc in primarii, la Paris, la Primaria Generala (B. Delanoé), dar si in cateva Primarii de sector, (ca de-altfel si la Lyon), la Angers (J. C. Antonini), la Dijon (F. Rebsamen), etc.
Exista insa si primari de « dreapta » care propun acest lucru, intr-adevar, de admirat !
De exemplu, la Nice (C. Estrosi, UMP, Ministrul Industriei).
Exista si alte orase mari in care ceremonia PACS-ului poate avea loc in primarii ca : Toulouse, Nantes, Montpellier, Lille, Rennes, Reims, Grenoble, Villeurbanne, Rouen, Tourcoing, La Rochelle, Lorient, sau in altele mai mici ca : Saint-Herblain (44), Saint-Jean-de-La-Ruelle (45), Échirolles (38), Jacou (34) et Bègles (33), de exemplu.
Sunt « prohibite » PACS-urile intre doua persoane, exact in aceleasi conditii ca si contractarea mariajului !
In plus, intre doua persoane dintre care unul este casatorit sau PACS-at !
Fiind vorba de « prohibitia » bi- si a poli-gamiei.
Incepand din 1 ianuarie 2009 este posibila si PACS-area a doi majori aflati sub tutela (sau a unuia dintre ei !), insa, numai cu acordul unui judecator de la Tribunalul de Instanta, dupa examinarea cererii de catre cei solicitanti ai contractului.

Desi in principiu, intre cei casatoriti si PACS-ati nu exista deosebiri sensibile atat timp cat convietuiesc impreuna, dupa separarea (divortul) lor, daca in cazul mariajului, in anumite conditii, unul dintre soti poate fi obligat de catre un tribunal sa plateasca pensie alimentara celuilalt, dupa dizolvarea (anularea, desfacerea) PACS-ului acest lucru nu este posibil, automat!
Desi legile din 2006 si 2007 aduc o imbunatatire sensibila PACS-ului (din toate punctele de vedere !), atat in ceea ce priveste asistenta reciproca ai celor angajati cat si in ceea ce priveste numirea unuia dintre ei ca tutore al celuilalt incapabil (handicap fizic sau psihic), exista destule « mici amanunte » in Codul Civil de Procedura (al Familiei) care inca defavorizeaza PACS-ul in raport cu casatoria (mariajul).
Dar exista insa si mai putine obligatii ai sotilor in PACS.
Daca in art.12 din CCP : “sotii isi datoreaza respect unul altuia, fidelitate, ajutor reciproc”, in legislatia PACS-ului, in text “fidelitatea” nu este introdus ca termen juridic. In plus, asa cum el a fost conceput, textul de lege al PACS-ului nu permitea adoptarea unui copil de catre cei doi si nici recurgerea la o procreere medical asistata, ca in cazul mariajului.

In momentul redactarii acestui articol, textul de lege este din nou « in lucru » la Adunarea Nationala, pentru a face posibile cele mentionate mai sus si deja in unele cazuri ele sunt si posibile, deci si aplicate.
In cazul decesului, cel care ramane in viata nu este mostenitorul in exclusivitate al celui decedat, decat daca acesta nu are si alte rude « in linie directa ».
« Supravietuitorul » nu are decat drepturi limitate chiar si asupra domiciliul familial (fiscal).
Intr-un cuplu homosexual, in cazul decesului unuia dintre parteneri, autoritatea tutelara a copilului minor, revine, celuilalt parinte natural, biologic.
In ceea ce privesc bunurile cuplului PACS-at, dupa modificarea legii din 1 ianuarie 2007, exista cele doua posibilitati, ca si in cazul mariajului :
1. Regimul de separare a bunurilor (fiecare partener isi conserva bunurile pe care le posedsa inainte de semnarea pactului, precum si cele pe care le achizitioneaza de-a lungul pactului ; cele care nu pot fi justificate cu documente (facturi) ca ar apartine unuia dintre ei, apartin in egala masura fiecaruia;
2. Regimul de indiviziune a bunurilor (partenerii hotaresc ca tot ceea ce cumpara dupa semnarea pactului, indiferent daca fac acest lucru separat sau impreuna, indiferent de contribuitiile materiale ale lor, apartine in egala masura fiecaruia, insa, fiecare dintre ei conserva proprietatile, valorile mobiliare, economiile, succesiunile si bunurile achizitionate inainte de semnarea pactului);
Conform documentelor Asociatiei AEC (« Agir Ensemble contre le Chômage »), persoanele in situatie materiala precara nu se PACS-eaza.

Intr-adevar, doi beneficiari de RSA (Revenu Solidarité Adulte, fostul RMI, ajutorul social in Franta), daca se PACS-eaza vor primi impreuna o prestatie sociala de « cuplu » numai in valoare de 675 de euro, pe cand in uniune libera « nelegalizata », fiecare dintre ei poate beneficia de 465 de euro ! In plus, semnarea PACS-ului provoaca pierderea API (Alocatie acordate persoanelor izolate, in cazul familiilor monoparentale, vaduviei, etc.).
In cazul rupturii PACS-ului, in ciuda faptului ca legea din 26 mai 2004 a simplificat sensibil efectele separarii (desfacerii), procesul judiciar este mult mai simplu decat in cazul mariajului (celor casatoriti)!
O simpla scrisoare recomandata cu confirmare de primire adresata grefierului Tribunalului de Instanta caruia apartine domiciliul fiscal ai celor doi PACS-ati este suficienta pentru « desfacerea legala » a « uniunii lor legale »!
Poate fi facuta in comun sau chiar si de catre numai unul dintre ei, partenerii fiind liberi sa rupa in orice moment pactul lor civil !
Evident, acest lucru nu inseamna neaparat ca fostii PACS-ati nu se vor confrunta in fata instantelor judecatoresti pentru partaj !
In nenumarate cazuri, interventia unui judecator in cadrul unui tribunal Administrativ este necesara pentru reglarea conflictului !

_______________________________________________________
(*) Tarile in care mariajul civil si adoptiile sunt permise homosexualilor : Africa de Sud, Belgia, Canada (mai putin : lnsulele Prince-Édouard, Nouveau-Brunswick, Nunavut si Yukon care autorizeaza numai mariajul), Spania, Massachusetts (SUA) ; Olanda, Regatele Unite (« Partenariat civil », legislatie identica cu casatoria), Suedia. Numai adoptiile : Anglia, Tara Galilor, si Scotia din 2007, Australia, cateva state al SUA, Germania, Danemarca, Islanda, Israel, Norvegia, Tasmania (Ausqtralia)

(**) Propunere de lege inaintata Parlamentului in Franta pentru mariaj (homosexual)
Articolul 1.
In ultimul aliniat din art.n°75 din CCP, afirmatia : « pentru soti si sotie », se inlocuieste cu « pentru soti »…..
Articolul 2.
In art. n° 96 din CCP, dupa « viitorii soti » se adauga : « sau viitoarele sotii »…
Articolul 3.
In primul aliniat al art. n°108 din CCP « sot si sotie » se inlocuieste cu « pa rteneri de viata »
Articolul 4.
Art. n°162 din CCP este completat cu : « …sau doi frati sau doua surori… »
Articolul 5.
Art.n°163, respectiv, n°164 din CCP se modifica astfel : 1° dupa « nepoata » se adauga « sau nepot », 2° dupa « nepot » se adauga « sau nepoata » si invers.
Articolul 6.
In al doilea aliniat al art. n° 371-1 din CCP : « mama si tata » se inlocuieste cu « parinti ».
Articolul 7.
Prima fraza din aliniatul 1 al art. n° 412 din CCP va fi redactat : “ Doi soti pot reprezenta unul pe celalalt”.
Articolul 8.
In art. n° 980 din CCP : “sotul si sotia” se inlocuieste cu “cei doi soti”…
Articolul 9.
In art. n°2254 din CCP : 1° « contra femeii casatorite » va fi inlocuit cu : « contra persoanelor casatorite
Articolul 10.
Un decret in Consiliul de Stat sa notifice toate modificarile aduse textului de lege al PACS-ului.

Articolul integral pe Investigatie Jurnalistica
http://investigatie-jurnalistica.blogspot.ro/2010/01/pactul-civil-de-solidaritate-pacs.html