DISTRIBUIȚI

Franța (Le Parisien)
Corespondență din Franța

NOTA AUTORULUI

Dintre străinii încarcerati în Franța, primele 4 loruri în „Top 10” aparțin infractorilor algerieni (1.981 deținuți), marocani (1.902 deținuți), români (1.631 deținuți) și tunisieni (1.108 deținuți), care constituie, la un loc, aproape ½ (45%) din populația carcerală franceză de origine străînă. Însa, dacă ținem cont de faptul că un număr important de infractori algerieni și marocani sunt tot autohtoni (adică, practic, asimilabili cu francezii), în sensul că trăiesc în Franța de mai multe generații fără să fi fost naturalizati, în principiu, din motive socio–profesionale incompatibile cu „cetățenia franceză” (plasament prelungit în familii adoptive sau case de copii – prin „continuitate” cu delincvență juvenilă, comportament antisocial, generând un cazier judiciar, mai mult sau mai puțin, „încarcat” cu infracțiuni de drept comun sau chiar și criminale, lipsa unei calificări sau a unui loc de muncă, dovada neintegrării (și neinserțiunii) în societatea franceză, etc.), ajungem la concluzia că națiunea româna, din păcate, ocupă, „de departe”, locul 1 în spațiul infracțional francez, fiind cea mai criminogenă dintre toate națiunile străine. Iar infractorii români (din Diaspora Româna), constituie (Lumpen)diaspora Româna. În ceea ce privește însă minoritatea româneasca rromă, în ciuda celor menționate în articol, prezența acesteia în mediul carceral francez este nesemnificativă (neglijabilă), în raport cu cea a cetățenilor români de naționalitate română.

Atrag atenția asupra faptului că, la ora actuală (1 aprilie 2019), numărul celor care „trăiesc” (supraviețuiesc) „în umbră vieții” (în mediul cazcrceral) din Franța este de 71.828 (un nou record istoric) pentru o capacitate operațională a parcului carceral cu 60.010 locuri, ceea ce înseamna, în medie, o densitate carcerală de cca 117,7%, cu 1% mai mare decât în cursul lunii trecute și cu 2,1% mai mare decât în aceași perioada a anului trecut (2018). Desigur, există și centre private de libertate în care densitatea carcerală este mult sub capacitatea operațională, însă în 7 dintre ele (dintr-un toatal de 188) densitatea carcerală este de 200% (sau chiar mai mare), iar în alte 44, această densitate se situează între 145 – 155%. Un alt record istoric a fost înregistrat pe 1 decembrie 2018, când numărul celor încarcerati era de 17.061. Într-un asemenea context, numărul saltelelor aduse în celule era de 1.636.

Dintre cei încarcerati, cca 29% erau „preveniți” (cercetați penal în detenție provizorie–fără să fi fost condamnați–în așteptarea procesului), 3,8% erau femei și 1% minori. La totalul de 71.828 de încarcerati se mai adaugă înca 12.059, care se află sub supraveghere electronică GPS), ceea ce implică faptul că numărul total de persoane condamnate în Franța, în momentul de față este de 83.887. (a se vedea pentru detalii și articolul autorului: „Frumusețea matematică a fizicii teoretice. Modelizarea matematică a sistemului de funcționare GPS…”).

Conform unei legi prevăzute în reforma justiției (promulgate pe 23 martie 2019), până în 2022, în cadrul parcului carceral francez. vor fi create cca 7.000 de noi locuri de detenție.

Bibliografie

„Libertatea sub sechestru electronic” („Penitenciarul la purtător”). Importanța și rolul ei în (re)inserțiunea socială a „drojdidei” societății.

Rromii noștri, membri vulnerabili ai Diasporei Române (Partea I -„Nesedentarii”, Mondo Police)
(Partea II -„Euroșatra – Romeurope”, Mondo Police)
Minoritatea rromă din România este mult mai puțin criminogenă în străinătate decât pare la prima vedere. Dintre străinii încarcerati în Franța, primele 4 loruri în „Top 10” aparțîn infractorilor algerieni (1.981 deținuți), marocani (1.902 deținuți), români (1.631 deținuți) și tunisieni (1.108 deținuți), care constituie, la un loc, aproape ½ (45%) din populația carcerală franceză de origine străînă. Însa, dacă ținem cont de faptul că un număr important de infractori algerieni și marocani sunt tot autohtoni (adică, practic, asimilabili cu francezii), în sensul că trăiesc în Franța de mai multe generații fără să fi fost naturalizati, în principiu, din motive socio–profesionale incompatibile cu „cetățenia franceză” (plasament prelungit în familii adoptive sau case de copii – prin „continuitate” cu delincvență juvenilă, comportament antisocial, generând un cazier judiciar, mai mult sau mai puțin, „încarcat” cu infracțiuni de drept comun sau chiar și criminale, lipsa unei calificări sau a unui loc de muncă, dovada neintegrării (și neinserțiunii) în societatea franceză, etc.), ajungem la concluzia că națiunea româna, din păcate, ocupă, „de departe”, locul 1 în spațiul infracțional francez, fiind cea mai criminogenă dintre toate națiunile străine. Iar infractorii români (din Diaspora Româna), constituie Lumpendiaspora Româna. În ceea ce privește minoritatea româneasca rromă, prezența acesteia în mediul carceral francez este nesemnificativă (neglijabilă, în raport cu cetățenii români de naționalitate româna).

Nota Autorului

Atrag atenția asupra faptului că, la ora actuală (1 aprilie 2019), numărul celor care „trăiesc” (supraviețuiesc) „în umbră vieții” (în mediul cazcrceral) din Franța este de 71.828 (un nou record istoric) pentru o capacitate operațională a parcului carceral cu 60.010 locuri, ceea ce înseamna, în medie, o densitate carcerală de cca 117,7%, cu 1% mai mare decât în cursul lunii trecute și cu 2,1% mai mare decât în aceași perioada a anului trecut (2018).

Desigur, există și centre private de libertate în care densitatea carcerală este mult sub capacitatea operațională, însă în 7 dintre ele (dintr-un toatal de 188) densitatea carcerală este de 200% (sau chiar mai mare), iar în alte 44, această densitate se situează între 145 – 155%. Un alt record istoric a fost înregistrat pe 1 decembrie 2018, când numărul celor încarcerati era de 17.061. Într-un asemenea context, numărul saltelelor aduse în celule era de 1.636.

Dintre cei încarcerati, cca 29% erau „preveniți” (cercetați penal în detenție provizorie – fără să fi fost condamnați – în așteptarea procesului), 3,8% erau femei și 1% minori. La totalul de 71.828 de încarcerati se mai adaugă înca 12.059, care se află sub supraveghere electronică GPS), ceea ce implică faptul că numărul total de persoane condamnate în Franța, în momentul de față este de 83.887. (a se vedea pentru detalii și articolul autorului: „Frumusețea matematică a fizicii teoretice. Modelizarea matematică a sistemului de funcționare GPS…”). Conform unei legi prevăzute în reforma justiției (promulgate pe 23 martie 2019), până în 2022, în cadrul parcului carceral francez. vor fi create cca 7.000 de noi locuri de detenție.

Bibliografie

„Libertatea sub sechestru electronic” („Penitenciarul la purtător”). Importanța și rolul ei în (re)inserțiunea socială a „drojdidei” societății.

(Partea II -„Euroșatra – Romeurope”, Mondo Police)
De către Thomas Csinta – 15 decembrie 20171730
Minoritatea rromă din România este mult mai puțin criminogenă în străinătate decât pare la prima vedere. Dintre străinii încarcerati în Franța, primele 4 loruri în „Top 10” aparțîn infractorilor algerieni (1.981 deținuți), marocani (1.902 deținuți), români (1.631 deținuți) și tunisieni (1.108 deținuți), care constituie, la un loc, aproape ½ (45%) din populația carcerală franceză de origine străînă. Însa, dacă ținem cont de faptul că un număr important de infractori algerieni și marocani sunt tot autohtoni (adică, practic, asimilabili cu francezii), în sensul că trăiesc în Franța de mai multe generații fără să fi fost naturalizati, în principiu, din motive socio–profesionale incompatibile cu „cetățenia franceză” (plasament prelungit în familii adoptive sau case de copii – prin „continuitate” cu delincvență juvenilă, comportament antisocial, generând un cazier judiciar, mai mult sau mai puțin, „încarcat” cu infracțiuni de drept comun sau chiar și criminale, lipsa unei calificări sau a unui loc de muncă, dovada neintegrării (și neinserțiunii) în societatea franceză, etc.), ajungem la concluzia că națiunea româna, din păcate, ocupă, „de departe”, locul 1 în spațiul infracțional francez, fiind cea mai criminogenă dintre toate națiunile străine. Iar infractorii români (din Diaspora Româna), constituie Lumpendiaspora Româna. În ceea ce privește minoritatea româneasca rromă, prezența acesteia în mediul carceral francez este nesemnificativă (neglijabilă, în raport cu cetățenii români de naționalitate româna).

Nota Autorului

Atrag atenția asupra faptului că, la ora actuală (1 aprilie 2019), numărul celor care „trăiesc” (supraviețuiesc) „în umbră vieții” (în mediul cazcrceral) din Franța este de 71.828 (un nou record istoric) pentru o capacitate operațională a parcului carceral cu 60.010 locuri, ceea ce înseamna, în medie, o densitate carcerală de cca 117,7%, cu 1% mai mare decât în cursul lunii trecute și cu 2,1% mai mare decât în aceași perioada a anului trecut (2018).

Desigur, există și centre private de libertate în care densitatea carcerală este mult sub capacitatea operațională, însă în 7 dintre ele (dintr-un toatal de 188) densitatea carcerală este de 200% (sau chiar mai mare), iar în alte 44, această densitate se situează între 145 – 155%. Un alt record istoric a fost înregistrat pe 1 decembrie 2018, când numărul celor încarcerati era de 17.061. Într-un asemenea context, numărul saltelelor aduse în celule era de 1.636.

Dintre cei încarcerati, cca 29% erau „preveniți” (cercetați penal în detenție provizorie – fără să fi fost condamnați – în așteptarea procesului), 3,8% erau femei și 1% minori. La totalul de 71.828 de încarcerati se mai adaugă înca 12.059, care se află sub supraveghere electronică GPS), ceea ce implică faptul că numărul total de persoane condamnate în Franța, în momentul de față este de 83.887. (a se vedea pentru detalii și articolul autorului: „Frumusețea matematică a fizicii teoretice. Modelizarea matematică a sistemului de funcționare GPS…”). Conform unei legi prevăzute în reforma justiției (promulgate pe 23 martie 2019), până în 2022, în cadrul parcului carceral francez. vor fi create cca 7.000 de noi locuri de detenție.

Bibliografie

„Libertatea sub sechestru electronic” („Penitenciarul la purtător”). Importanța și rolul ei în (re)inserțiunea socială a „drojdidei” societății.