DISTRIBUIȚI

Şefii de fermă din România au salarii între 2.500 şi 5.000 de lei net pe lună, experienţă de 6-7 ani şi în general şi o dublă formare profesională: în ştiinţe agronomice şi în ştiinţe economice, afirmă experţii în recrutare, care susţin că specialiştii în agrobusines sunt căutaţi preponderent de multinaţionale.

„În general în companiile multinaţionale care încep să intre pe piaţă competenţele şefului de fermă trebuie să îmbine cunoştinţe de agronomie / zootehnice cu cunoştinţe de management şi limbă străină (în general engleză), ceea ce atrage un plus la salariu. Aceste roluri ar fi în general potrivite pentru persoane specializate în inginerie economică în agricultură, dacă au cunoştinţe temeinice atât în ceea ce priveşte agricultura / zootehnia, cât şi economice“, a declarat pentru ZF Andrei Cornea, consultant recrutare în cadrul firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Manpower România.

Deşi numărul fermierilor din România a scăzut cu aproximativ 20% în intervalul 2003-2013, de la 4,4 milioane de fermieri la 3,6 milioane de fermieri, iar numărul fermelor cu suprafaţa de peste 100 de hectare a crescut cu 27% (de la aproximativ 10.000 de ferme la 13.000 de ferme, conform Eurostat) activităţile de agricultură, zootehnie şi piscicultură nu sunt încă tehnologizate la nivelul altor ţări vestice. Din acest motiv, o bună parte din muncile agricole şi de îngrijire se fac manual, ceea ce influenţează dimensiunea forţei de muncă şi alcătuirea ei. Cu excepţia şefilor de fermă, a inginerilor şi a personalului de cercetare, sezonalitatea este foarte accentuată, iar angajările se fac în mare parte în timpul campaniei agricole.

„Salariu mediu al unui inginer agronom variază între 1.700 şi 3.500 lei net, în funcţie de experienţă şi aria de responsabilitate, iar muncitorii necalificaţi din agricultură primesc între 1.200 şi 1.800 lei maximum“, a spus reprezentantul Manpower, care menţionează că pe lângă salariu angajaţii mai primesc şi prime anuale în funcţie de producţie şi depăşirea obiectivelor.

La nivel de ţară sunt în jur 1.000-1.500 de ingineri agronomi, principalele zone în care există cerere pentru astfel de specialişti fiind Muntenia şi Moldova, îndeosebi în zona Insula Mare a Brăilei, Călăraşi, Ialomiţa, dar şi în Câmpia de Vest. Cererea din agrobusiness pentru muncitori calificaţi în agricultura de cultură mare, cum ar fi tehnicienii sau tractorişti, este cu 20 – 30% mai mare decât oferta existentă pe piaţă.

„Angajatorii au reale probleme în a identifica acest tip de angajaţi, pe fondul sincopei în funcţionarea şcolilor profesionale. Absenţa temporară a formelor de educaţie medii de profil duce la o dificultate demografică: în zona Moldovei, spre exemplu, o bună parte din forţa de muncă astfel calificată se retrage din activitate. Dintre cei disponibili, foarte mulţi au peste 40 ani şi nu toţi sunt dispuşi să continue cu rigorile muncii agricole de teren“, a mai spus Andrei Cornea.

Anul 2015 a fost nefavorabil pentru agrobusiness, atât la nivelul României cât şi la nivelul UE, din cauza secetei, a embargoului rusesc şi a supraproducţiei care există la nivel mondial, factori care au determinat o scădere a preţurilor la principalele produse agricole şi un declin al cererii la nivel internaţional. Acest context nefavorabil a determinat unele companii, cum ar fi spre exemplu gigantul trader de cereale Cargill, să renunţe la diviziile de business mai puţin profitabile, ceea ce se traduce şi prin reducerea numărului de angajaţi.

Continuarea pe ZFCorporate