DISTRIBUIȚI

Comisia a prezentat astăzi, 20 mai, recomandări specifice fiecărei țări în care furnizează orientări de politică economică tuturor statelor membre ale UE, în contextul pandemiei cauzate de coronavirus. În centrul acestor recomandări se află problemele cele mai urgente cauzate de pandemie și relansarea creșterii durabile.
În cazul României, i se recomandă să întreprindă acțiuni astfel încât:
1. Să aplice politici fiscal-bugetare conforme cu recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 și să ia totodată toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia, a susține economia și a sprijini redresarea viitoare. Să evite adoptarea unor măsuri permanente care ar pune în pericol sustenabilitatea finanțelor publice. Să consolideze reziliența sistemului de sănătate, inclusiv în ceea ce privește personalul medical și produsele medicale, și să îmbunătățească accesul la serviciile de sănătate.
2. Să ofere soluții adecvate de substituție a veniturilor și să extindă măsurile de protecție socială și accesul la serviciile esențiale pentru toți. Să atenueze impactul crizei asupra ocupării forței de muncă prin dezvoltarea unor formule flexibile de lucru și a unor măsuri de activare. Să consolideze competențele și învățarea digitală și să asigure accesul egal la educație.
3. Să asigure sprijin sub formă de lichidități pentru economie, de care să beneficieze întreprinderile și gospodăriile, în special întreprinderile mici și mijlocii și lucrătorii independenți. Să avanseze finanțarea proiectelor de investiții publice mature și să promoveze investițiile private pentru a favoriza redresarea economică. Să direcționeze cu prioritate investițiile către tranziția ecologică și digitală, în special către transportul durabil, infrastructura de servicii digitale, producția și utilizarea energiei în mod nepoluant și eficient precum și către infrastructura de mediu, inclusiv în regiunile miniere.
4. Să îmbunătățească eficacitatea și calitatea administrației publice, precum și previzibilitatea procesului decizional, inclusiv printr-o implicare adecvată a partenerilor sociali.
Recomandările sunt structurate pe două obiective: pe termen scurt, atenuarea consecințelor socioeconomice negative grave ale pandemiei cauzate de coronavirus; pe termen scurt către mediu, obținerea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii, care să faciliteze tranziția verde și transformarea digitală.
Reorientarea pachetului semestrului european
Strategia anuală privind creșterea durabilăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• a prezentat în linii mari strategia Comisiei în materie de creștere, care are la bază promovarea unei durabilități competitive și urmărește edificarea unei economii care să se afle în serviciul cetățenilor și să fie benefică pentru planetă. Criza cauzată de pandemie evidențiază în continuare importanța capitală a acestei strategii. Recomandările abordează cele patru dimensiuni ale durabilității competitive, și anume stabilitatea, echitatea, durabilitatea mediului și competitivitatea, și pun un accent deosebit pe sănătate. De asemenea, recomandările reflectă angajamentul Comisiei de a include obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite în semestrul european, deoarece acestea oferă un cadru integrat care înglobează preocupările legate de sănătatea publică și de aspectele sociale, de mediu și economice.
Recomandările vizează aspecte precum investițiile în sănătatea publică și în reziliența sectorului sănătății, menținerea ocupării forței de muncă prin scheme de sprijin pentru venit în beneficiul lucrătorilor afectați, investițiile în oameni și competențe, sprijinirea sectorului corporativ (în special a întreprinderilor mici și mijlocii) și luarea de măsuri împotriva planificării fiscale agresive și a spălării banilor. Redresarea trebuie să fie însoțită de investiții, astfel încât să poată remodela economia UE, confruntată cu tranziția digitală și cea verde.
Anul acesta, recomandările bugetare specifice fiecărei țări sunt calitative, abătându-se de la cerințele care s-ar aplica în mod normal în acest domeniu. Recomandările țin seama de activarea clauzei derogatorii generale, propunând statelor membre să ia toate măsurile necesare pentru combaterea eficace a pandemiei, susținerea economiei și sprijinirea redresării. Atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, ar trebui ca politicile bugetare să urmărească obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu și asigurarea sustenabilității datoriei, precum și intensificarea concomitentă a investițiilor.
Monitorizarea evoluțiilor bugetare
Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru toate statele membre în afară de România, care este deja inclusă în componenta corectivă a pactului.
Comisia are obligația de a elabora aceste rapoarte pentru statele membre care și-au exprimat intenția, din motive legate de coronavirus, de a încălca pragul de deficit de 3 % în 2020 sau cu privire la care Comisia estimează că vor încălca acest prag. Rapoartele pentru Franța, Belgia, Cipru, Grecia, Italia și Spania evaluează, în plus, gradul în care aceste state membre au respectat criteriul datoriei în 2019, pe baza datelor confirmate și validate de Eurostat.
Aceste rapoarte iau în considerare impactul pandemiei cauzate de coronavirus asupra finanțelor publice naționale. Având în vedere incertitudinea excepțională legată de impactul macroeconomic și fiscal de proporții al pandemiei, Comisia consideră că, în acest stadiu, nu ar trebui luată o decizie cu privire la aplicarea procedurii de deficit excesiv în cazul statelor membre.
Următoarele etape
Un răspuns economic coordonat la nivel european este esențial pentru relansarea activității economice, pentru reducerea prejudiciilor cauzate structurii economice și sociale și pentru diminuarea divergențelor și a dezechilibrelor. Prin urmare, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă constituie un element esențial al strategiei de redresare.
În acest context, Comisia invită Consiliul să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util.
Declarațiile unora dintre membrii colegiului:
Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Impactul coronavirusului a fost similar celui al unui asteroid, lăsând un veritabil crater în economia europeană. Prezentul pachet de măsuri din cadrul semestrului de primăvară a fost reformat și simplificat astfel încât să călăuzească statele membre spre ieșirea din furtună. În clipa de față, punem accentul pe investițiile în sectorul sănătății publice și pe protejarea locurilor de muncă și a întreprinderilor. Pe măsură ce avansăm în direcția redresării, semestrul va fi esențial pentru ajungerea la o abordare coordonată care să readucă economiile noastre pe calea către o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Avem nevoie, de asemenea, de reforme care să îmbunătățească productivitatea și mediul de afaceri. Odată ce condițiile vor permite acest lucru, va trebui să găsim un echilibru între realizarea sustenabilității fiscale și stimularea investițiilor.”
Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat următoarele: „Sprijinirea lucrătorilor, consolidarea protecției sociale, combaterea inegalităților și garantarea dreptului tuturor la dezvoltarea competențele vor fi priorități absolute ale măsurilor pe care le vom lua pentru a oferi un răspuns economic la criză și pentru a asigura procese de tranziție verde și digitală favorabile incluziunii. Numai împreună putem realiza aceste obiective. Pilonul european al drepturilor sociale reprezintă în continuare busola care ne va ghida în aceste eforturi. Criza declanșată de coronavirus va trebui să fie urmată de o redresare care să favorizeze reziliența și convergența în sens ascendent, acordând un loc central factorului uman.”
Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a afirmat următoarele: „Pandemia cauzată de coronavirus și măsurile de izolare necesare au lovit din greu economiile statelor europene. Recomandările prezentate reflectă această situație fără precedent. Prioritățile momentului actual sunt consolidarea sistemelor noastre de sănătate, sprijinirea lucrătorilor și salvarea întreprinderilor. Acest lucru nu înseamnă însă că provocările cu care ne confruntam înainte de criză au dispărut. Drept urmare, atunci când privim spre viitor, obiectivele noastre în materie de investiții și reforme trebuie să rămână realizarea cu succes a tranziției verzi și a celei digitale și asigurarea echității sociale. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că fiecare trebuie să contribuie în mod echitabil: într-o Europă bazată pe solidaritate și echitate nu este loc pentru o planificare fiscală agresivă.”
Rapoartele de supraveghere pentru Grecia, Spania și Cipru
Comisia a adoptat cel de Al șaselea raport privind o supraveghere mai strictă pentru Grecia. Raportul concluzionează că, având în vedere circumstanțele extraordinare apărute în urma pandemiei cauzate de coronavirus, Grecia a luat măsurile necesare pentru a-și îndeplini angajamentele sale specifice în materie de reforme.
Comisia a adoptat, de asemenea, rapoartele privind supravegherea ulterioară aplicării programului pentru Spania și Cipru
Coronavirusul: Comisia salută orientările ECDC privind supravegherea în contextul COVID-19 în unitățile de îngrijire pe termen lung din UE
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a publicat orientări adresate statelor membre privind dezvoltarea de mijloace de supraveghere pentru COVID-19 în unitățile de îngrijire pe termen lung.
Acestea se succed schimburilor de opinii la nivel înalt dintre vicepreședinta Dubravka Šuica, comisarii Stella Kyriakides, Nicolas Schmit și Helena Dalli și reprezentanți ai furnizorilor și ai beneficiarilor de servicii sociale, cu privire la situația deosebit de dificilă a acestora.
Persoanele cu vârste de cel puțin 65 de ani, în special cele cu probleme de sănătate preexistente și persoanele cu handicap, sunt afectate în mod disproporționat de COVID-19. De exemplu, în multe state membre ale UE, numărul de decese asociate infectării cu COVID-19 înregistrate în centrele de îngrijire pe termen lung reprezintă 30-60 % din numărul total de decese provocate de COVID-19. Acest fenomen necesită atenție pentru a proteja sănătatea și securitatea acestor grupuri vulnerabile, dar și sănătatea și securitatea angajaților din centrele de îngrijire pe termen lung, care sunt deosebit de expuși.
Sănătatea și siguranța acestora sunt, de asemenea, extrem de importante nu numai pentru propria lor protecție, ci și pentru a contribui la prevenirea răspândirii noului coronavirus și la îmbunătățirea asistenței în general. În acest context, abordarea în ceea ce privește testarea și raportarea joacă un rol crucial în protejarea furnizorilor și a beneficiarilor de servicii de îngrijire pe termen lung.
Orientările sunt disponibile aiciCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••. Aceastea vin în completarea orientărilor anterioare ale UE cu privireCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• la prevenirea și controlul infecțiilor și la pregătirea în contextul COVID-19 în cadrul sistemului de asistență medicală, precum și a orientărilor privind întoarcerea în condiții de siguranță la loculCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• de muncă.