DISTRIBUIȚI

Imnul Naţional al României „Deşteaptă-te, Române!”- Semnificaţii

Sărbătorim Ziua Imnului Naţional al României, „Deşteaptă-te, Române!”
în fiecare an, la 29 Iulie.
Imnul este una dintre cele mai vechi poezii lirice. Numele acestei specii literare este de origine greacă: „himnos”- cântec de biruinţă.
Imnul Naţional sau Imnul de Stat dovedeşte patriotismul faţă de neamul românesc, de ţară şi de trecutul său, sau un mare eveniment din Istoria ţării.
La 24 Ianuarie 1990, prin Decretul-Lege, publicat în „Monitorul Oficial al României”, Anul II, nr.15, 25 ianuarie 1990, pg.4, cântecul „Deşteaptă-te, Române”, a fost oficializat ca Imn Naţional .
În august 1991 a fost adoptat ca Imn Naţional şi de către Republica Moldova, dar doar pentru doi ani, când a fost înlocuit cu „Limba noastră”, poezia marelui poet Alexei Mateevici.
Poezia „Un răsunet”, cunoscută sub numele de „Deşteaptă-te, Române!” , reprezintă înalta creaţie poetică a marelui poet Andrei Mureşanu. Acestă apreciere i-a aparţinut criticului literar Titu Maiorescu.
Menţionăm că poezia Un răsunet a primit drept supratitlu, începutul de vers Deşteaptă-te, române!, devenind „Deşteaptă-te, Române!”
Poezia face un apel la trezirea conştiinţei naţionale, invocându-se virtuţile înaintaşilor pentru dinamizarea energiilor revoluţionare ale contemporanilor
Poezia a apărut, în 800 de exemplare, în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr.25, (21 iunie 1848), alături de prima parte a Proclamaţiei de la Izlaz, ocazionată de revoluţia de la 1848, iar tineretul braşovean a copiat-o în mii de exemplare, publicată cu titlul Manifestul Ţării Române, fapt deosebit pentru reprezentanţii revoluţiilor de la 1848 din Ţara Românească şi Transilvania.
Supratitlul „Deşteaptă-te, Române” este un imperativ social, care a putut fi inspirat fie de poezia lui Vasile Alecsandri, Către români, devenită Deşteptarea României. Poezia lui Andrei Mureşanu poate fi considerată un ecou, un răspuns sau un răsunet ardelean al poeziei lui Alecsandri, menţionată mai sus.
Nicolae Bălcescu apreciază că poezia este „una din faptele cele mai minunate ale acestui minunat al XIX-lea veac. De asemenea, titlul poate fi inspirat de articolul-program al „Gazetei de Transilvania”, care cuprinde acest îndemn: „/…/ deşteaptă-te şi tu , române, păşeşte împreună cu noi, primeşte şi cultivă în inima ta iubirea de dulcea noastră patrie”.
Literaţi ai noştri arată că George Bariţ ar fi propus ca poezia, iniţial de 10 strofe, să cuprindă şi cea de a XI –a strofă, pentru completarea ideilor exprimate. Ei consideră că poezia este nemuritoare, a intrat în fondul de aur al liricii patriotice româneşti, alături de Hora Unirii, Scrisoarea III, Limba noastră ş.a. Poezia cuprinde idei de redeşteptare, de chemare la o nouă viaţă. Poezia a fost adoptată ca imn al revoluţionarilor români de la 1848.
Nicolae Bălcescu a numit-o Marseilleza românilor ( N.Bălcescu, „Mişcarea românilor din ardeal la 1848”, vol. „Scrieri istorice”, Craiova, „Scrisul Românesc”, ş.a. pg.113.)
„Deşteaptă-te, Române”, a devenit un cântec care ne-a însoţit istoria în toate momentele cele mai însemnate.
Poezia, comparată cu Marseilleza lui Rouget de Lisle, a fost considerată la început, ca specie literară, marş. George Coşbuc scria în 1897, un articol, Cele trei marşuri, în care făcea comparaţie între Marşul oştirii române, de Vasile Cârlova, Deşteptarea României, de Vasile Alecsandri şi Un răsunet , de Andrei Mureşanu. Numele de marş a fost înlocuit, fiind mai potrivit de cel de Imn. Ca şi marşul, imnul în varianta lui de Imn Naţional este de inspiraţie patriotică.
În poezie, mândria naţională este evidenţiată de măreţia trecutului: „Priviţi măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine”. Poezia exprimă năzuinţele de viaţă ale naţiunii: libertatea: „Dar noi pătrunşi la suflet de sfânta libertate”; unitatea naţională: ”O mamă văduvită de la Mihai cel Mare / Pretinde de la fiii-şi, azi mână d-ajutori”. Astfel, reiese valoarea deosebită a poeziei din faptul că ea arată marile idealuri naţionale: libertatea şi unitatea naţională
Comparaţia făcută de Coşbuc între cele trei poezii, menţionate mai sus, dovedeşte faptul că toţi cei trei poeţi cer întâi de toate unire, astfel că, Mureşanu cere unirea în cuget şi simţiri a românilor din patru unghiuri ( George Coşbuc, Cele trei marşuri, în „Tribuna poporului”( Arad), an II, 1897, nr.6, pg.3)
Poezia evocă patriotismul şi dragostea de limbă: „Când patria sau mama, cu inima duioasă/va cere ca să trecem prin sabie şi foc /…/”; „Acum se-ncearcă cruzii în oarba lor trufie/Să ne răpească limba,dar morţi numai o dăm”.
Poezia are caracter de proclamaţie, de manifest care se evidenţiază prin imperativele şi conjunctivele: deşteaptă-te, uniţi-vă; să dăm, să piară.
În poezie există imperativele sociale ca jurământ, legământ: „Dar noi pătrunşi la suflet de sfânta libertate/ Jurăm că vom da mâna să fim pururi fraţi”
Caracterul de ultimatum, tonul de alarmă al imperativului social este subliniat prin antiteza: „acum ori niciodată”.
Poezia face o frumoasă pereche cu Discursul de la Blaj al lui Simion Bărnuţiu, rostit în 2 Mai 1848, în Catedrala Blajului, care reprezintă o excepţională apărare a intereselor naţionale şi care constituie opere fundamentale ale literaturii transilvănene de la 1848.
Simion Bărnuţiu a spus: „/… /ţineţi cu poporul toţi, ca să nu rătăciţi, pentru că poporul nu se abate de la natură /…/ nu vă abateţi de la cauza naţională de frica luptei /…/ aduceţi-vă aminte atunci cu câtă însufleţire şi bărbăţie s-au luptat străbunii noştri din Dacia pentru existenţa şi onoarea naţiunii noastre /…/ rămâneţi credincioşi numelui şi limbii noastre!”.
Andrei Mureşanu şi Simion Bărnuţiu sunt vizionari ai unităţii noastre naționale.
Imnul „Deşteaptă-te, Române!” se încheie cu îndemnul la acţiune hotărâtă.
Mihai Eminescu îl caracterizează pe marele poet Andrei Mureşanu: „Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet”. (M.Eminescu, Epigonii)
Privind autorul melodiei s-au emis trei opinii:
1- autorul melodiei este necunoscut. Aşa cum mult timp nu s-a ştiut cine era compozitorul Marseillezei.
2- autorul melodiei este însuşi poetul Andrei Mureşanu, aşa cum compozitorul Marseillezei este însuşi autorul poeziei, Rouget de Lisle.
3- autorul melodiei este Anton Pann, care reprezintă părerea apropiată de adevăr, dar melodia lui Anton Pann, Din sânul maicii mele, versuri de Grigore Alexandrescu, a fost găsită şi adaptată de către Gheorghe Ucenescu, care era psalt la Biserica Sfântul Nicolae din Şcheii Braşovului, fost elev al lui Anton Pann.
Problema melodiei poeziei Un răsunet a fost clarificată de către Sterie Stinghie, prin publicarea memoriilor lui Ucenescu: Poetul Andrei Mureşanu i-a cerut lui Ucenescu să-i caute o melodie pentru poezia Un răsunet : „Am cântat multe cântece de probă, iar, sosind la următorul cânt, Din sântul maicii mele şi cântându-l, a rămas poetul pe lângă această melodie /…/ Îi probai puţine rânduri şi văzând că tot melosul este de minune potrivit, l-am cântat cu vocea mea tânără şi puternică /…/ Din ziua aceea, cântul Deşteaptă-te române s-a făcut cel mai plăcut şi familiar, iar eu eram poftit în toate părţile ca să-l cânt şi să învăţ tinerimea a-l cânta bine şi regulat”. ( Zoe Dumitrescu – Buşulenga şi Iosif Sava , într-un dialog despre Andrei Mureşanu şi imnul revoluţionar, în „Astra”, an XXII, 1988, nr. 11(noiembrie), pg.9.)
„În ultima vreme, contribuţia lui Gh. Ucenescu este socotită atât de importantă, încât i se acordă paternitatea melodiei imnului Deşteaptă-te, Române: Numele acestui minunat protopsalt va rămâne pe veci legat de zguduitorul imn naţional Deşteaptă-te, române”, al lui Andrei Mureşanu”. ( Vasile Oltean, Cine a compus melodia „Deşteaptă-te, române” în „Astra”, an XXI, nr. 2 (febr.) , pg.13.)
„Deşteaptă-te, Române!” este cântecul care ne-a însoţit istoria. În anul 1848 a devenit imnul revoluţionarilor ardeleni, aşa cum scrie G. Bariţ în Părţile alese din Transilvania, vol.III, şi Nicolae Bâlcescu în studiul istoric Mişcarea românilor din Ardeal, la 1848.
Imnul a răsunat triumfător la 1 Decembrie 1918, ziua desăvârşirii unităţii naţionale.
În anul tragic 1940, cu Dictatul de la Viena, imnul a insuflat nădejdea reîntregirii Transilvaniei, iar în evenimentele din decembrie 1989, imnul ne-a îndemnat la acţiune patriotică.
Literatura noastră face o apropiere a operei Deşteaptă-te, Române, de Andrei Mureşanu cu opere ale altor mari poeţi:
– Mihai Eminescu şi „Deşteaptă-te, Române”
– Andrei Mureşanu şi Alexei Mateevici – Poetul deşteptării naţionale şi al limbii materne. (Limba noastră)
– „Marseilleza” lui Rouget de Lisle şi „ Răsunetul” lui Andrei Mureşanu.
– Andrei Mureşanu şi Petofi Sandor.
Au închinat poezii lui Andrei Mureşanu: Mihai Eminescu, I. Al. Lapedatu, Iosif Vulcan,Ion Pillat.
Am dat viaţă unor prevederi din literatura noastră despre Imnul Naţional „Deşteaptă-te, Române!” cu 15 ani în urmă.
Revin acum cu prevederi din literatura noastră, toate în interes naţional, european şi mondial, pentru susţinerea şi apărarea identităţii noastre naţionale şi a interesului naţional.
Am onoarea să fac o propunere Autorităţilor Statului:
Toate compartimentele vieţii sociale trebuie să constituie priorităţi pentru conducătorii Ţării, de la nivel Local, la cel Naţional. Aceştia trebuie să cunoască în detaliu problemele cetăţenilor pe care îi reprezintă, şi să adopte soluţii prompte şi eficiente, să contribuie la aplicarea lor, împreună cu toţi cetăţenii, cu productivitatea şi randamentul maxime.
Cultura şi Cercetarea Stiinţifică trebuie să fie ridicate la rangul de priorităţi naţionale strategice ale Statului Român, acestea oferind şi asigurând calitatea vieţii spirituale şi materiale, prin dezvoltare cercetării stiinţifice fundamentale şi aplicative, acestea alături de celelalte subsisteme (domenii) ale sistemului naţional al societăţii româneşti, deja considerate priorităţi naţionale: Social, Sănătate, Învăţământ, Educaţie, Economie.
Începem fiecare an, cu sărbătorirea Zilei Culturii Naţionale, la 15 Ianuarie, Zi promulgată la 16 noiembrie 2010, în urma propunerilor pe care le-am făcut în anii 2007 și 2008.
Am întocmit această lucrare, inspirându-mă, luând fragmente din cărţile:
ANDREI MUREŞANU. POEZII. ARTICOLE. Antologie, postfaţă şi bibliografie de Ion BUZAŞI, Editura Minerva, Bucureşti , 1988.
ION BUZAŞI. ANDREI MUREŞANU, BIOGRAFIA IMNULUI NAŢIONAL, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti
ION BUZAŞI. ANDREI MUREŞANU Monografie, Editura Eminescu, Bucureşti, 1988

Col.(rtr.) ing.,ec. Nicolae C. Grosu –
preşedinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni –Filiala Cluj, al Asociaţiei şi al Fundaţiei, din antet, Membru de Onoare al Asociaţiei Naţionale CULTUL EROILOR”“REGINA MARIA”,şi al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, cu Diplome de Onoare, conferite de către A.N.C.M.R.R.”Al.I.Cuza”, de către Instituţia Prefectului, Judeţul Cluj, Diplomă de Aleasă Cinstire conferită de către Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania, CRUCEA TRANSILVANĂ conferită de către Mitropolitul Clujului… CRUCEA ARHIEPISCOPALĂ conferită de către Arhiepiscopul Alba Iuliei, Diploma “Aportul Civic”, conferită de către Consiliul Civic Local Cluj-Napoca, membru al A.G.I.R. şi al A.G.E.R.