DISTRIBUIȚI

Detalii incendiare apar
> în dosarul “Roșia Montană”
>
>
> Sesizări pe care SRI le
> făcea cu privire la săvârşirea unor fapte penale care
> vizau siguranţa naţională
>
> Procurorul
> militar col. (r) Gheorghe Oancea, face dezvăluiri
> incendiare pentru Cotidianul.ro cu
>  referire la dosarul “Roșia Montană” pe care îl
> instrumenta ca ca procuror militar în secţia parchetelor
> militare.
>
>
>
> În
>  30 de ani de activitate, procurorul militar Gheorghe Oancea
> nu şi-a trecut în „palmares” vreo achitare.
> Profesionist pur-sânge, discret, ferit de ochii presei, a
> instrumentat dosare grele ale României postdecembriste. A
> ales să iasă, dezamăgit de evoluţia
>  lucrurilor, din magistratură, însă, aşa cum spune el,
> „când am dorit, pe uşa din faţă, pe unde am şi
> intrat”. A instrumentat şi dosarul Roşia
> Montană (da, există acest dosar, care ar putea lămuri
> rapid multe lucruri pe scena bătăliei pentru
>  aurul românesc, dar şi pe scena politică şi a
> serviciilor) şi, bărbat de onoare, nu se fereşte să
> vorbească despre el.
>
> Informațiile
>  din dosarul “Rosia Montană”, conform declarațiilor
> procurorului militar col. (r) Gheorghe Oancea vi
> le prezentăm mai jos:
>
> „Asasinii
>  economici” ai Roşiei
> Montane
>
> Eu,
>  ca procuror militar în secţia parchetelor militare, în
> anul 2002 în toamnă, am fost sesizat de Serviciul Român
> de Informaţii cu privire la săvârşirea unor fapte penale
> care vizau siguranţa
> naţională.
>
> Un
>  ofiţer MAPN a cartografiat zăcămintele, a vândut şi a
> ajuns director la RMGC
>
> În
>  vizorul SRI era un maior din Direcţia Topografică a MApN
> care în perioada ’95-’96 – sau mai târziu, nu mai
> reţin chiar exact perioada exactă -, desemnat să
> desfăşoare misiuni topografice, făcuse în zona Roşia
> Montană o mulţime de cercetări de specialitate,
>  în ideea că în acea zonă ereu amplasate şi nişte
> unităţi militare. Din elicopter, sau de la sol, s-au
> făcut fotograme, măsurători de tot felul în materia
> amplasării şi structurii întregii zone, chestiuni care au
> fost înregistrate pe nişte dischete, după care
>  acest ofiţer îşi dă demisia din cadrul Ministerului
> Apărării Naţionale şi devine unul dintre directorii
> Gabriel Resources.
>
> Sesizarea
>  a venit la mine împreună cu alte documente care indicau
> faptul că acest ofiţer a săvârşit nişte fapte penale.
> Fireşte că am început cercetările în acea cauză şi nu
> m-am limitat doar la transmiterea de date secrete cu
> caracter militar către persoane neautorizate
>  ce aducea atingere siguranţei
> naţionale.
>
> Am
>  pătruns mai în profunzimea acestei afaceri care se
> numeşte astăzi Roşia
> Montană.
>
> Ce
>  am constatat, domnule?
>
> Ambasadorul
>  Gâf Deac l-a adus pe Frank
> Timiş
>
> Că
>  prin 1996, când la ambasada României din Sydney a fost
> numit ambasador un anume domn Gâf Deac, care anterior
> îndeplinise funcţia de ministru secretar de stat la
> Ministerul Industriilor şi avea în responsabilitate
> activitatea minieră.
>
> Acest
>  domn ambasador a intrat în legătură cu un cetăţean
> australian de origine română, un anume Frank Timiş
> (n.r. – fost Vasile Timiş), care, deşi nu avea
> nicio specializare în domeniul minier, şi-a arătat –
> vai de mine – aplecarea pentru a investi în mineritul
>  din România.
>
> Roşia
>  Montană, afacere de aventurier, nu
> proiect
>
>
> Acest
>  Frank Timiş, după datele existente la dosar la acea
> vreme, era suspectat de tot felul de infracţiuni legate de
> traficul de droguri. Fireşte că a atras atenţia
> autorităţilor noastre la vremea aceea, după ce şi-a
> început activitatea în România, dar, vedeţi
> dumneavoastră,
>  instituţiile se pare că nu erau încă aşezate, în
> serviciile secrete se schimbau generaţii, au fost aduşi
> tineri care poate aveau veleităţi, dar nu aveau
> experienţa şi organizarea care presupuneau o activitate
> foarte serioasă.
>
> Cert
>  este că Frank Timiş vine în România, i se deschid toate
> uşile la Ministerul Industriilor, la Regia Cuprului şi
> Aurului Deva, la Agenţia Naţională pentru Resurse
> Minerale şi implicit la mina Roşia
> Montană.
>
> Vânzarea
>  aurului a început cu Protocolul de colaborare pentru
> exploatarea haldelor de
> steril
>
> Prin
>  ’97, după aceste tatonări, se realizează, domnule, un
> protocol de cooperare. Chiar aşa se şi
> numea, Protocol de Cooperare între firma Gabriel
> Resources, patronată de acest Frank Timiş – un
> off-shore care-şi avea sediul în Insula Jersey din Channel
> Islands
>  -, şi Regia Cuprului şi Aurului
> Deva.
>
> La
>  momentul acela, activitatea minieră la Roşia Montană
> trecea prin mari dificultăţi. Toată activitatea era
> subvenţionată de stat. Tot aici îl cunoaşte pe Ovidiu
> Tender (n.a. – se spune că Tender şi Timiş sunt de
> fapt rude prin alianţă). Tender preluase
>  în 1995 Institutul de Cercetări Mineralogice, institut
> care – vă daţi seama -, după atâţia ani de
> activitate, deţinea extraordinar de multe date privind
> mineritul din România; analize, prospecţiuni,
> cercetări…
>
> Cert
>  este că, după ce se realizează acest protocol, se
> observă, foarte interesant, că găsim funcţionari ai
> statului, foşti sau chiar activi, din Regia Cuprului şi
> Aurului Deva sau ANRM, în consiliile de administraţie ale
> Gabriel Resources şi Tender Group S.A. Foarte
>  ciudat. Ori aşa, ori
> aşa!
>
> Pe
>  listele Gabriel Resources apare şi acest director, maiorul
> din MApN care-şi dăduse demisia şi transmisese, conform
> serviciilor, date secrete ce afectau siguranţa
> statului.
>
> C.P.
>  Tăriceanu şi R. Berceanu au avizat proiectul de societate
> mixtă cu Gabriel
> Resources
>
> Mi-aduc
>  aminte că în dosar se vorbea foarte clar de plângeri
> făcute de reprezentanţii unor firme serioase din Europa.
> Toate au fost tratate cu dispreţ total, în mod ciudat şi
> suspect. Domnule, la un moment dat prin 1997 – c-aici este
> problema extraordinară – se redactează
>  un Proiect de Contract de asociere între Gabriel
> Resources şi Regia Cuprului şi Aurului
> Deva (ulterior Minvest) vizând asocierea
> în vederea realizării unui obiectiv
> – şi atenţie la o
> chestiune
>  care este esenţială! -,
> propunerea partenerului străin, a lui Gabriel Resources,
> avea ca element de esenţă reexploatarea haldelor de
> steril,
>  domnule!
>
> Reexploatarea
>  sterilului, nicidecum exploatarea perimetrului virgin,
> neexploatat… prin tehnologie
> avansată…
>
> Acest
>  aşa-zis contract – ţin minte că avea scris sus, în
> stânga, pe prima pagină, titulatura „Proiect”
> – a fost semnat de 6-7 persoane cu responsabilităţi
> majore din cadrul Întreprinderii Roşia Montană, Regiei
> Deva, ANRM…
>
> Mai
>  mult, la dosar se află două adrese semnate de doi
> miniştri în funcţie în acea perioadă, Călin Popescu
> Tăriceanu şi Radu Berceanu, care deşi văd că e vorba de
> o firmă fără experienţă în domeniul minier, cu sediul
> într-un paradis fiscal, fără să obiecteze în
>  vreun fel, îşi dau acordul pentru constituirea acestei
> societăţi mixte.
>
> La
>  momentul respectiv, prin protocolul de colaborare şi
> ulterior prin proiectul de contract, societatea ce urma a fi
> nou înfiinţată dobândeşte dreptul de
> explorare, deşi – mare, mare atenţie acum la o
> chestiune foarte subtilă! – iniţial se stipula
> reexploatarea
>  haldelor de steril. Dom’le,
> punct!
>
> Pentru
>  ca mai apoi să treacă pe şest şi la
> exploatare…
>
> Asta-i
>  cu totul altceva. Ei au previzionat de la început că vor
> primi şi dreptul de
> exploatare.
>
>
> Au
>  plecat 80 de tone de minereu pentru
> expertiză
>
>
> Mai
>  mult, odată cu dreptul de explorare,  această
> companie care nu era încă înfiinţată face nişte
> sondaje, mai exact recoltează opt containere de minereu,
> circa 80 de tone, care sunt expediate în Australia.
> Minereul în discuţie devine obiect de cercetare a uneia
>  dintre cele mai prestigioase firme din lume, specializată
> în determinarea conţinutului de metale preţioase dintr-un
> minereu prezentat spre
> analiză.
>
> Mi-aduc
>  foarte bine aminte că în perioada aceea am solicitat
> directorului adjunct al SRI ca, prin mijloacele specifice pe
> care dumnealor le au la dispoziţie, să-mi identifice
> locaţiile din zona Roşia Montană de unde s-au prelevat
> acele 80 de tone de minereu puse în
>  containere. Sunt documente vamale care atestă acest
> transport.
>
> Şi
>  vin doi ofiţeri SRI la mine şi le spun că există
> suspiciuni, că era clar pentru mine ca anchetator că,
> atâta timp cât ei preconizaseră reexploatarea haldelor de
> steril, n-aveau ce să trimită sterilul în Australia să
> constate nu-ştiu-ce conţinut care deja era
>  ştiut. Le spun de asemenea să verifice de unde s-au
> prelevat cele 80 de tone de
> minereu.
>
> După
>  vreo 8-10 zile au revenit cei doi ofiţeri şi mi-au
> spus:
>
> ”Domnu’
>  procuror, domnu’colonel, nu am reuşit să identificăm
> locaţiile şi de unde au fost expediate cele 80 de tone
> către
> Australia!”
>
>
> –
>  ceea ce mi s-a părut extraordinar de
> suspect.
>
> Deja,
>  din acel moment am intrat în nişte  îndoieli majore
> vizând obiectivitatea cercetărilor şi a datelor care în
> ultima vreme nici nu mai veneau. Mai mult, pe parcursul
> acestor cercetări prealabile, mi-apare la dosar un document
> din partea MApN care, vezi tu Doamne,
>  stabilea că datele care făceau obiectul infracţiunii
> pentru care era cercetat maiorul au fost desecretizate, deci
> nu mai sunt secrete de stat. Un alt aspect deosebit de
> ciudat.
>
> De
>  unde s-au recoltat probele de minereu încărcat în cele
> opt containere care-au plecat în Australia şi cu ce
> drept?
>
> Partea
>  română a examinat această operaţiune? Contractul nu era
> în vigoare.
>
> Clar,
>  s-au făcut foraje
> extra-perimetru.
>
> Aurul
>  de la Roşia, dat pe preţul unei
> case!
>
> Şi-acum
>  ţineţi-vă bine!
>
>
> E
>  un lucru despre care nu vorbeşte nimeni. În acel proiect
> de contract este trecut preţul plătit de Gabriel Resources
> pentru cele 80% din acţiunile minei Roşia Montană. Şi
> mi-aduc aminte că este vorba de suma de un miliard şi vreo
> două sute şi ceva de milioane
>  de lei vechi, sumă echivalentă la acea vreme cu
> circa 250.000 de
> dolari.
>
> Cam
>  aşa ceva…
>
> Unul
>  dintre directorii din 2003 de la Agenţia Naţională de
> Resurse Minerale îmi
> spunea:
>
> “Păi,
>  domnule procuror, cu aceşti bani nu s-au plătit nici
> eprubetele din laboratoarele minelor
> “.
>
>
> Deci
>  asta reprezenta preţul minei, 80% din asociere, două sute
> şi ceva de mii de
> dolari.
>
> 80%
>  dintr-un activ subevaluat. Care ar fi realitatea în
> privinţa zăcămintelor din subsolul
> Roşiei?
>
>
> 80%
>  din mina Roşia Montană, din Întreprinderea Minieră
> Roşia Montană, ăsta este obiectul
> contractului.
>
> Au
>  mărit perimetrul minei de câteva
> ori
>
> Pe
>  vremea împărătesei Maria Tereza şi până la acest
> moment, mina Roşia Montană a avut un perimetru strict
> determinat de 12 km², până la finalizarea contractului,
> perimetrul acestei mine s-a extins în 2-3 rânduri. La
> final perimetrul este de 42,3
> km².
>
> De
>  unde s-au recoltat probele de minereu încărcat în cele
> opt containere care-au plecat în Australia şi cu ce
> drept?
>
> Suspiciune
>  de fraudă bursieră
>
>
> Frauda
>  bursieră – delict
> federal
>
> Deci
>  ei au listat la bursă o
> fantomă…
>
>
> Pentru
>  a forma dosarul de listare a societăţii Roşia Montană
> la bursa de metale preţioase la Vancouver au avut nevoie de
> rezultatele analizei firmei australiene care a făcut
> examinarea probelor de minereu şi care – vă spun sigur
> – au generat un conţinut aurifer
>  şi argintifer surprinzător de mare, ceea ce atestă
> clar că probele au fost recoltate din perimetru virgin,
> nicidecum din haldele de steril sau din mina în mare parte
> exploatată. La momentul acela se achiziţionau terenuri,
> case, şcoli în acel perimetru.
>  Se cumpărau când noi nu aveam bătut în cuie contractul
> de asociere.
>
> Dosarul
>  de listare al societăţii la bursă trebuia să
> cuprindă: contractul
> de asociere între Gabriel Resources şi autorităţile
> statului român, analizele din Australia, datele
> topometrice,
>  topografice de la ofiţerul nostru cercetat, datele de
> cercetări, prospecţiuni anterior geologic dobândite de la
> Insitutul de Cercetări Mineralogice şi Geologice a lui
> Tender şi alte ceva
> documente.
>
> În
>  2002, Întreprinderea Minieră Roşia Montană era
> subvenţionată de
> stat.
>
> Se
>  alocau sume de la bugetul Ministerului Industriilor care
> subvenţionau
> activitatea.
>
> Certitudinea
>  mea, pe datele efectuate în acel dosar, este
> următoarea: Frank
> Timiş, prin Gabriel Resources, a săvârşit o infracţiune
> de fraudă bursieră, care este o infracţiune foarte
>  gravă, infracţiune federală în spaţiul
> nord-american.
>
> Proiectul
>  de contract a fost prezentat unui cabinet notarial din Alba
> Iulia
>
> A
>  fost tradus fără precizarea „proiect”
> şi legalizat, şi alături de celelalte documente despre
> care am vorbit, a fost întocmit un dosar pentru listarea
> acţiunilor societăţii şi au început să curgă
> banii.
>
> Afacerea
>  Roşia Montană şi intrarea în
> NATO
>
> Nu
>  dai aurul, nu intri în
> NATO
>
> Era
>  evident faptul că se încearcă
> muşamalizarea…
>
>
> Găsisem
>  o fraudă
> uriaşă.
>
>
> Apăruseră
>  însă Legea 78 privind actele de corupţie, Ordonanţa
> 43/2002 privind înfiinţarea PNA (actualul DNA). Având
> date şi indicii privind acte de corupţie, de abuz în
> serviciu cu consecinţe deosebit de grave, fals şi
> înşelăciune, dosarul trebuia declinat la organismul
>  competent.
>
> M-am
>  dus la Joiţa Tănase, procurorul general din acea
> perioadă, şi spun cum stau lucrurile, că trebuie să
> predau dosarul în urma desecretizării actelor în cazul
> ofiţerului de la Topografie, iar pentru restul aspectelor
> să se continue cercetarea
> penală.
>
> Domnul
>  Joiţa Tănase îmi
> spune:
>
> ”Domnule
>  colonel, faceţi-mi o notă să-l informez pe primul
> ministru pentru că mi se par foarte delicate problemele pe
> care le-aţi identificat
> dumneavoastră”.
> Zic:
>  ”Domnule procuror general, vă fac o notă şi vă predau
> dosarul”.
> „Nu,
>  nu, fă-mi o notă şi ţine dosarul până când îţi
> spun eu”,
>
>
> –
>  mi-a replicat domnul Tănase. Am redactat o notă de 4-5
> pagini şi i-am
> remis-o.
>
> N-am
>  mai ştiut nimic despre problemă vreo lună-două, cert
> este că mă duc într-o zi la ANRM să discut tot ceva
> legat de dosar cu doamna preşedintă Stratulat, prilej cu
> care mi-am dat seama că hârtia mea ajunsese pe biroul
> domnului prim-ministru.
>
> Doamna
>  preşedintă îmi spune următorul
> lucru…
>
> „Domnule
>  procuror, am primit de la domnul prim-ministru o notă
> vis-a-vis de modul de iniţiere şi derulare a contractului
> cu Gabriel Resources, care prim-ministru (n.r. – Adrian
> Năstase) printr-o rezoluţie pe nota respectivă spune
> că oprirea contractului cu Gabriel
>  Resources va constitui un impediment major pentru intrarea
> României în NATO”.
>
>
> Mi-a
>  mai spus că s-a întâlnit la Londra cu prim-ministrul
> canadian Chretien, care i-ar fi spus acest lucru domnului
> Adrian Năstase. Când am auzit aşa ceva am rămas
> perplex!
>
> Prin
>  octombrie 2003 s-a schimbat din funcţie procurorul
> general. A doua zi, vă rog să mă credeţi, am făcut o
> adresă de declinare către PNA a dosarului existând probe
> pentru fapte grave de corupţie. S-a aşezat praful de trei
> degete pe el. Nu se bagă
> nimeni!
>
> Aveţi
>  câteva concluzii? Cum se „închide” acest
> caz?
>
> Concluzia
>  mea este următoarea: atât
> timp cât în această afacere sunt implicaţi jucători la
> bursă americani şi canadieni, şi soluţionarea clară a
> acestei cauze presupune date concrete
>  ale dosarului de listare a societăţii Roşia Montană
> Gold Corporation la Bursa din Vancouver, fapt care va pune
> în pericol interesele acestor jucători, nu se va ajunge
> niciodată la clarificarea lucrurilor. Singura soluţionare
> a cauzei presupune o cooperare
>  între autorităţile române, canadiene, dar şi
> americane.
>
> „Acoperire”
>  la nivel înalt…
>
> Prin
>  atitudinea celor de la ANRM şi a ofiţerilor de la SRI
> care n-au dat date despre locul din care s-au recoltat
> probele de minereu, se constată că s-a făcut o presiune
> deosebită. S-a urmărit nesoluţionarea
> dosarului.
>
> Experţii
>  în situri istorice au tras doar un chiolhan la
> Câmpeni
>
> În
>  2003, Academia Română a desemnat un colectiv de
> specialişti pentru a se deplasa în perimetrul Roşia
> Montană şi a întocmi un raport vizând efectul acestei
> activităţi faţă de siturile istorice. Mi-au spus cei de
> la SRI că echipa s-a oprit la un han de la Câmpeni,
>  au tras un chiolhan pe cinste şi n-au mai ajuns la mină.
> E trist!
>
> În
>  acest caz, conform spuselor dumneavoastră, putem vorbi
> lejer de înaltă trădare, subminarea economiei naţionale,
> dacă mai avem economie… Iar comisia parlamentară pentru
> Roşia Montană trebuie să se dizolve de urgenţă,
> parlamentul să respingă proiectul de lege
>  ce i-a fost înaintat şi să înceapă „curăţenia de
> toamnă” prin mai toate
> instituţiile…
>
> Suntem
>  în război, domnule
> colonel?
>
> În
>  primul rând vreau să vă spun un
> lucru.
>
> Problematica
>  Roşia Montană este extrem de complexă şi vizează un
> lucru esenţial; interese străine de
> România.
>
> Dacă
>  nu se-nţelege acest lucru, înseamnă că nu s-a’nţeles
> nimic. România, din punctul meu de vedere – şi în
> atâţia ani de profesie în care am soluţionat multe cauze
> economice mi-am dat seama -, este, de douăzeci de ani,
> într-un război economic în care pierde bătălie
>  după bătălie, iar Roşia Montană nu face excepţie de
> la această regulă.
>
> –
>  Procuror militar col. (r) Gheorghe
> Oancea.