DISTRIBUIȚI

Sfantul Ambrozie, episcop al MilanuluiExista printre sfintii crestini unul care este considerat patronul albinelor, al apicultorilor si al fabricantilor de lumanari din ceara. Este vorba de Sfantul Ambrozie, una din cele mai importante figuri bisericesti ale secolului al IV-lea, cel care l-a influentat pe Sfantul Augustin sa se converteasca la crestinism. Acest sfant este celebrat in data de 7 decembrie atat de Biserica Catolica, cat si de Biserica Ortodoxa, care il numeste Cuvios Parinte, episcop al Mediolanului (Milano). El este, de asemenea, patronul animalelor domestice, al Milanului, al invatarii si al elevilor. Cu toate ca s-a nascut intr-o familie romana de vaza, cultul sau s-a raspandit abia in secolul al XI-lea, fiind mentionat in calendare abia din secolul al XII-lea.

Sfantul Ambrosie este cunoscut si sub numele de doctorul cu limba de miere, descriere care face referire la numele sau, caci in limba latina ambrosia inseamna miere. Se spune ca predicile sale erau dulci ca mierea, cuvintele curgandu-i din gura ca mierea. Legenda mai spune ca, atunci cand era bebelus, asezat in leagan fiind, un roi de albine s-a asezat pe fata lui, acoperindu-i gura si lasand in urma un strop de miere. Tatal lui a considerat acest lucru drept un semn al elocintei sale viitoare, al discursului sau dulce ca mierea care urma sa faca din el un mare orator. De aceea, Sfantul Ambrozie este adeseori infatisat in compania albinelor si stupilor, simbolurile care ii sunt asociate in mod obisnuit si care inseamna, de asemenea, intelepciune.

Aurelius Ambrosius s-a nascut in anul 340 la Trier, intr-o familie crestina, si a crescut la Trier si la Roma. Tatal sau se numea tot Aurelius Ambrosius si era chiar prefectul pretorian al provinciei Galliarum, una din cele patru provincii ale Imperiului Roman tarziu, iar mama sa era o femeie educata si credincioasa. A avut un frate, pe Satyrus, si o sora, Marcellina, care sunt si ei venerati ca sfinti. Tatal sau a murit devreme, iar el a fost educat la Roma, studiind retorica, dreptul si literatura. Prefectul Probius i-a oferit un loc in consiliu, iar in anul 372 l-a numit prefect consular sau guvernator al Liguriei si al Aemiliei, cu sediul la Milano, care era pe atunci a doua capitala romana, dupa Roma. Fiind o personaj politic foarte popular, ca guvernator al capitalei vestice romane, era o figura importanta a curtii Imparatului Valentinian I.
In anul 374, Ambrozie a devenit episcop al Milanului. Imediat a adoptat o viata ascetica. Nu s-a casatorit, si-a donat banii si pamanturile saracilor, pastrand doar unele terenuri pentru sora sa, Marcellina, care avea sa se calugareasca, si si-a dat familia in grija fratelui sau. Toate aceste gesturi l-au facut si mai popular, el ajungand chiar mai iubit decat imparatul.

Sfantul Ambrozie este cunoscut pentru atitudinea sa transanta fata de ereticii ariani, pe care i-a redus la tacere in Milano. De asemenea, a avut o atitudine dura fata de pagani, eretici in general si evrei, pledand impotriva casatoriilor mixte ale crestinilor cu acestia. Se pare ca, instigati de Ambrozie, crestinii au distrus o sinagoga. Imparatul a dispus recladirea acesteia pe cheltuiala episcopului, insa Ambrozie a spus ca a facut acest lucru doar pentru ca evreii arsesera mai multe biserici crestine. Sub influenta lui Ambrozie, imparatii Gratian, Valentinian al II-lea si Theodosius I i-au prigonit si persecutat pe pagani.
Ambrozie a avut relatii stranse cu imparatii romani. Desi Valentinian I si curtea sa nu erau de acord cu principiile sale religioase, atunci cand Magnus Maximus a incercat sa preia puterea in Galliarum, imparatul l-a trimis sa negocieze cu acesta. Ambrozie a reusit sa il opreasca pe Maximus din actiunea sa. A doua negociere nu i-a mai reusit, iar dusmanii au ocupat Milano. Justina si fiul ei au fugit, insa Ambrozie a ramas pe loc, ajutandu-i si obladuindu-i pe raniti in biserica. In anul 385, sprijinit de populatie, el a refuzat cererea lui Valentinian al II-lea de a permite trupelor ariane sa isi stabilieasca cartierul general intr-o biserica. In 386, Justina si Valentinian I l-au primit pe episcopul arian Auxentius Cel Tanar, iar Ambrozie a refuzat din nou sa cedeze arianilor o biserica din Milano, baricandandu-se in interiorul acesteia, alaturi de credinciosi. A urmat apoi venirea lui Theodosius I, Imparatul Estului, care a recastigat imperiul. El fusese excomunicat de catre Ambrozie dupa masacrarea a peste 7.000 de oameni in Thessalonic, in anul 390, motivul fiind uciderea guvernatorului roman de acolo. Ambrozie i-a impus lui Theodosius I sa se caiasca la fel ca David, asa cum il imitase pe acesta si in vinovatie. L-a reprimit pe imparat in biserica, la euharistie, abia dupa cateva luni de penitenta. Toate aceste actiuni ne arata ce pozitie puternica avea Ambrozie ca episcop, chiar si atunci cand avea de-a face cu imparati puternici. In anul 392, dupa moartea lui Valentinian al II-lea, el l-a implorat pe imparatul Theodosius sa-i ierte pe cei care il sustinusera pe Eugenius.

Sfantul Ambrosie a murit in data de 4 aprilie 397, iar trupul sau poate fi inca vazut in Biserica Sf. Ambrogio din Milano, unde a fost venerat incontinuu de la moartea sa. Alaturi de trupul sau sa afla trupurile celor identificati ca fiind Sf. Gervase si Sf. Protase. Cerand ajutorul divin in sustinerea cauzei crestine, Sf. Ambrozie a avut un vis in care i s-a spus sa caute sub pardoseala bisericii sale. A sapat si a gasit trupurile celor doi martiri, Gervase si Protase, care, desi murisera cu sute de ani inainte, aratau ca si cum ar fi murit de cateva ore.

Alaturi de Sf. Grigorie cel Mare si Sf. Augustin, Sf. Ambrozie este considerat unul din doctorii Bisericii crestine. El stapanea extrem de bine doctrina crestina, chiar daca a inceput sa studieze teologia mai tarziu. Pentru el, virginitatea Sfintei Maria si rolul ei ca Mama a lui Dumnezeu erau elemente centrale. In materie de exegeza, el a mers pe urmele lui Hilarius, iar ca dogma l-a urmat pe Vasile din Cezareea. A scris multe carti. De asemenea, se pare ca el a inventat cantarile antifonice bisericesti, in care doua parti ale corului canta alternativ, compunand asa-numitele canturi ambroziene. Nu este sigur ca el le-a compus, dupa cum nici Sf. Grigorie I Cel Mare nu a compus cantarile gregoriene, insa in mod sigur acestea au fost denumite in onoarea sa, deoarece Ambrozie a introdus imnodia din Biserica Apuseana in Biserica Catolica, compunand mai multe imnuri care se canta si astazi.

In fiecare an, in data de 7 decembrie, orasul Milano celebreaza sarbatoarea patronului sau, Sant’ Ambrogio. Dimineata, baieti si fete aduc daruri la Biserica Sfantului Ambrozie si le depun pe altarul decorat cu zeci de aranjamente florale. Acest eveniment aduce aici mii de vizitatori, care vin atat pentru spiritul festivalului, ca si pentru varietatea felurilor de mancare oferite. De la magazinul mestesugaresc local, doritorii isi pot procura un kit de realizare a lumanarilor din ceara, care sunt de multe feluri.

Si la noi in tara, Parohia Sfantul Ierarh Nicolae din Malaiesti, in parteneriat cu Protopopiatul Harlau, a organizat Tabara de Apicultura „Sfantul Ambrozie”, in vara anului 2011. Adresandu-se in special tinerilor din regiune, organizatorii taberei au dorit sa le arate acestora ca pot practica apicultura, o meserie curata, cinstita si binecuvantata, prezentandu-le cunostinte minime de crestere si intretinere a familiilor de albine. (Foto: www.doxologia.ro)